4,621 matches
-
8%) și cu 95 în 2007 (aproape jumătate din țările lumii). Mauritania stabilise relații bilaterale cu 37 de state în 1970 (26%), cu 67 în 1990 (39,4%) și cu 90 în 2007 (46,6%). Yemenul, măcinat de conflicte și instabilitate internă, avea relații politico-diplomatice cu doar 7 state în 1950 (8%), cu 36 în 1970 (un sfert din țările existente pe Glob), cu 72 în 1990 (42,3%) și cu 102 în prezent (52,8%). Somalia, deși pornea pe un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
70 (stabilise raporturi bilaterale cu 37 state în 1970 - 26% și cu 56 în 1980 - 33,7%), a cunoscut ulterior un declin în planul relațiilor bilaterale după venirea la putere a regimului lui Mohamad Siad Barre, declin continuat apoi datorită instabilității cronice cauzate de seria de lovituri de stat și conflicte interne prelungite din anii ’80, ’90 și ’2000, în prezent mai puțin de 30% din statele lumii având relații politice oficiale cu guvernul provizoriu de la Mogadishu. Dinamica relațiilor politico-diplomatice ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a rămas în aceeași formulă (Egipt, Tunisia, Maroc, Liban, Israel, Iordania) și s au consolidat grupele de nivel mediu, unde alături de Irak, Siria, Arabia Saudită, Libia, Sudan și Ciad, a “urcat” Omanul, iar Yemenul și Mauritania, pe fondul stării acute de instabilitate internă, au “coborât” în rândul statelor arabe cu cel mai redus nivel al relațiilor politico-diplomatice bilaterale. din 1990 în grupul statelor cu cea mai intensă relaționare diplomatică externă nu se mai regăsește Libanul, care “cade” în rândulstatelor cu valori medii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
rândul statelor arabe cu cel mai redus nivel al relațiilor politico-diplomatice bilaterale. din 1990 în grupul statelor cu cea mai intensă relaționare diplomatică externă nu se mai regăsește Libanul, care “cade” în rândulstatelor cu valori medii, ca o consecință a instabilității instalate în urma prelungitei crize conflictuale interne. Clasele mijlocii s au consolidat prin “urcarea” emiratelor din Golful Persic (Bahrain, Qatar, E.A.U.), iar statele cele mai paupere (Mauritania, Djibouti, Yemen) rămân și cele mai puțin active în domeniul raporturilor externe bilaterale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
unificarea lor din 1990, dar nu a ajuns în prezent să întrețină relații diplomatice decât cu doar 52,8% din statele lumii (102 țări), față de 8,1% în 1950, aspect pe deplin explicabil dacă luăm în calcul permanenta stare de instabilitate din această țară, determinată de confruntările dintre diferitele facțiuni adverse. Mauritania, una dintre cele mai sărace țări și afectată de numeroasele tensiuni interne cu substrat etno-rasial, a înregistrat cea mai lentă dinamică procentuală a raporturilor bilaterale, în prezent întreținând relații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
15 ani a coincis cu etapa restrângerii vizibile a dinamicii legăturilor sale politico-diplomatice între 1975-1990. Este poate cel mai grăitor exemplu din lumea arabă și nu numai, putând fi identificate multe situații asemănătoare în tot restul spațiului afro-asiatic, în care instabilitatea internă dintr-un stat își răsfrânge consecințele în mod negativ asupra relațiilor externe ale acestuia. Astfel, în 1950 “țara cedrilor” întreținea raporturi diplomatice bilaterale cu aproape o treime (29%) din țările lumii, pentru a depăși pragul de jumătate în deceniul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
În cazul Siriei și Irakului, evoluția similară a relațiilor lor externe este bine corelată cu succesiunea similară a tipurilor de regimuri politice din ambele state, precum și cu liniile de bază ale politicii externe duse de acestea. Astfel, după perioada de instabilitate politică de după 1945, în ambele state s-au instaurat în același an (1963) regimuri identice ale Partidului Baas, purtătoare ale unui mesaj militant radical de nuanță socialistă panarabă, regimuri care însă erau exponentele a două aripi diferite și adverse ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
evoluează lucrurile din această perspectivă, nici nu se preconizează prea curând o redimensionare pozitivă a sistemului oficial de relații bilaterale. Statele mai tinere apărute după 1970 prezintă o evoluție distinctă a fluxurilor relaționale, determinată fie de elemente ce țin de instabilitatea internă ori de credibilitatea redusă pe plan extern (Algeria, Libia), fie de apariția mai recentă pe eșichierul public internațional (Qatar, Bahrain, Kuwait, Oman). Unele din statele acestei categorii au fost recunoscute ca subiecți de drept internațional după 1950, dar s-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Insulelor Comore, stat insular situat la mare distanță de arealul arabofon continental, dar cu poziție strategico-maritimă de excepție, a înregistrat o evoluție moderat ascendentă, deși la un nivel redus, a raporturilor bilaterale până în orizontul anilor ’90. După anul 2000, datorită instabilității interne (conflicte între comunitățile insulare, lovituri de stat), au mai fost stabilite legături bilaterale cu încă doar trei state, iar dinamica ponderii relațiilor externe s-a diminuat de la 37% la 35,2%, arhipelagul rămânând în continuare sub spectrul unei slabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
numeroase microevenimente asemănătoare din lumea a treia, pentru Republica Ciad acest nefericit episod reprezintă un megaeveniment dramatic din istoria recentă, care a marcat sfârșitul celor 15 ani de relativă stabilitate a țării (între 1960-1975) și inaugurarea unei lungi perioade de instabilitate și pauperitate accentuată (din 1975 până în prezent). Venirea la putere a lui Saddam Hussein în Irak în 1979 și a colonelului Moammer el-Ghadaffi în Libia în 1969 erau privite drept megaevenimente din perspectiva apologiei propagandistice din statele respective, în timp ce la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
pe plan internațional, între care au izbucnit ciocniri militare în anul 2004. Ultimul acord intersomalez semnat la Nairobi în 2004, de către 42 de formațiuni aflate în conflict, întârzie să fie pus în aplicare în integralitatea lui, permanentizându-se starea de instabilitate, sărăcie și mizerie, ignorată însă în ultima vreme atât de comunitatea internațională, cât și de mass-media. Cazul Somaliei este de altfel unul ilustrativ pentru ceea ce se denumește în peisajul mediatic “fenomenul C.N.N.”, ce definește starea de ignorare de către marile televiziuni
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
control din perimetrul Golfului Aden. schimbările violente de regim din Insulele Comore s-au concretizat printr-un număr de 17 lovituri de stat derulate între 1975-1999, soldate cu asasinarea a numeroși demnitari de stat (președinți, primminiștri, generali), ce se adaugă instabilității provocate de tendințele separatiste din insulele Anjouan și Mohéli. De remarcat că cele mai stabile regimuri din spațiul arab s-au dovedit a fi cele din statele monarhice, unde dinastiile aflate la putere chiar de câteva secole (Arabia Saudită, Oman, Qatar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
se impune și a domina din punct de vedere geopolitic. În Maghreb, statutul de stat-pivot regional pe care și-l dispută cele două state de câteva decenii, pare să se transleze în ultimii ani dinspre Algeria spre Maroc, pe fondul instabilității interne din Algeria (vezi Capitolul 3.1. State-pivot, state mijlocii și state periferice). O primă problemă bilaterală este una frontalieră, dată de pretențiile algeriene asupra regiunii Chirac Pastures din sud-estul Marocului, ce a culminat cu conflictul din 1962-1970. A doua
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
spre Marea Roșie, după ce statul etiopian nu mai dispune de fațadă maritimă proprie, în urma dobândirii independenței Eritreei în anul 1993. Ciad - Republica Centrafricană - cu un segment de frontieră comună de 1.197 km., cele două state formează alături de Sudan, un triunghi al instabilității în Africa centrală. Cu toate acestea, cu excepția câtorva momente încordate, relațiile bilaterale nu au cunoscut crize majore. Ciad - Nigeria - este o dyadă frontalieră “pașnică”, exclusiv lacustră, a cărei rejalonare se impune după scăderea accentuată din ultimii ani a nivelului lacului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Se remarcă Egiptul cu 31 de conflicte (14,1%) acumulate în special în anii ’70-’80, stat fanion al lumii arabe sub aspectul dezvoltării economice, culturale, militare și a diplomației, care însă în ultimele două deceniiși-a ameliorat mult starea de instabilitate din trecut, după anul 2000 înregistrând doar două situații conflictuale. La polul opus, se evidențiază patru state cu un volum conflictual minimal de câte doar patru diferende fiecare: emiratele liliputane Bahrain și Kuwait - cele mai stabile din lumea arabă; Djibouti
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Raporturile stabilitate conflictualitate în plan spațio-teritorial Prin prisma elementelor prezentate până aici pare relativ ușor de afirmat faptul că domeniul arabofon reprezintă un spațiu conflictual în care arealele și perioadele de stabilitate apar ca niște „insule” izolate în oceanul de instabilitate. Dar această afirmație trebuie susținută de un discurs argumentativ cantitativ și analitic. Întradevăr, volumul celor 220 de stări conflictuale consumate în șase decenii înseamnă foarte mult în ecuația (in) stabilității regionale și poate influența aprecierile, uneori emoționale, ale analiștilor în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cu potențial conflictual ridicat (număr mare de conflicte) și tot o valoare intermediară, dar pe o tendință descrescătoare dinspre Europa spre Africa, pentru categoria entităților cu potențial conflictual scăzut sau nul (cu număr redus de conflicte). Astfel, numărul statelor cu instabilitate cronică (cu peste 20 conflicte) este nul în Europa, doar 2 state în Africa arabofonă și 16 în Africa nearabofonă; numărul statelor cu potențial conflictual mediu (6-10 conflicte) este de 3 în Europa, 5 în Africa arabofonă și 7 în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
1956, prin adăugarea la datele inițiale și a componentei de stabilitate politico-statală, în timp ce rivala sa regională - Algeria, a devenit stat-pivot abia la mijlocul anilor ’70, odată cu relativa și vremelnica stabilizare internă, dar a pierdut acest statut începând din 1992, din cauza îndelungatei instabilități interne ce a urmat anulării rezultatelor alegerilor din decembrie 1991, câștigate de Frontul Islamic al Salvării. Pierderea statutului de stat pivotal de către Algeria accentuează/definitivează translarea centrului de greutate geopolitică în Maghreb dinspre Algeria spre Maroc, proces început încă din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a peninsulei arabe și regiunile limitrofe rutei Sudanului, Eritreii, Republicii Djibouti, Somaliei, Yemenului și Insulelor Comore (41,1% din spațiul arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de scăderea drastică a valorilor indicelui de potențial geopolitic, în baza cărora statele în cauză au fost încadrate în această categorie. B. Potențialul geopolitic al spațiului arabofon și valențele sale la scară macroregională Dacă distribuția valorilorindiceluiI pe state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
postbelică se caracterizează printr-o foarte slabă evoluție ascendentă, încadrabilă într-un ecart maxim de 0,26 unități (cazul Republicii Djibouti) și minim de 0,03 unități (cazul Saharei Occidentale). Aceste areale cuprind majoritar state slab dezvoltate și cu o instabilitate internă cronicizată, a căror constantă de potențial geopolitic se situează, de regulă, la valori scăzute (sub 15 unități): Comore, Djibouti, Sudan, Yemen, Mauritania, Sahara Occidentală. Există însă și state mai evoluate sub aspectul condițiilor economice, politice și militare, care fac parte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
colonelului Idriss Déby în 1993. În alte state dinamica de potențial geopolitic a fost mai simplă, în sensul prăbușirii valorii indicelui I, imediat după o schimbare radicală și negativă a politicii statului respectiv. Așa s-a întâmplat în Irak, unde instabilitatea internă și căderea economică s-au accentuat după 1991, ca urmare a proiectelor agresive ale fostului regim de la Bagdad, iar în Somalia înlăturarea președintelui Mohammed Siad Barre în 1991 a fost urmată de instaurarea haosului intern. B. Redefinirea relațiilor centru-periferie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cu deficit de atenție de tip combinat s-a manifestat încă de la vârsta de 3 ani, iar atunci a amânat grădinița cu un an. Încă din clasa I elevul s-a prezentat ca un copil cu exces de vitalitate, manifestând instabilitate pshio-motorie. Îi este greu să se concentreze mai mult timp asupra unei sarcini școlare și atunci desenează la sfârșitul caietului sau chiar pe bancă. Uneori pune întrebări care nu au legătură cu subiectul discutat în acel moment. Chiar dacă nu pleacă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
de puncte, cum nu fuseseră nici în perioada maximei efervescențe sociale. Ele înțeleg prost consemnele succesive ale IC, ce par contradictorii și dictate de evoluția regimului sovietic. Schimbările frecvente în structurile de conducere ale principalelor partide întăresc acest sentiment de instabilitate. Doar partidele comuniste: italian, german și francez reprezintă mai mult decît niște grupuri slabe din punct de vedere numeric și al influenței în rîndul electoratului. Cu toate acestea, chiar și în sînul acestor trei partide s-au înregistrat crize frecvente
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
se mențină la putere din cauza suveranității limitate existente în Est și în Vest. El propune deci un acord de guvernare democrației-creștine, principalul partid din peninsulă. Situația națională a Italiei este marcată de importanta subdezvoltare a regiunilor meridionale și de o instabilitate politică cronică agravată de terorismul criminal al extremei stîngi și al extremei drepte. Între 1969 și 1980 putem număra anii de plumb peste șase sute de atentate care vor face trei sute șaizeci și doi de morți. Aceste elemente întăresc strategia lui
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
într-un apartament cu trei camere, amenajat corespunzător. Situația materială a clientei: Analiza câmpului de forțe Puncte tari: inteligență, abilități de lider, sociabilitate, spirit de inițiativă, optimism, spirit de grup. Puncte slabe: * vârsta critică, * temperament coleric, * dorință prematură de independență, * instabilitate afectivă, * nesinceritate, * personalitate dominantă în relație cu persoanele mature dar si cu convârstnicii. Nevoile si așteptările clientului: * de ce anume are nevoie clientul * suport afectiv emoțional, * sprijin în îndeplinirea atribuțiilor gospodărești, * persoană supraveghetoare stabilă în timp, * sfatul unui medic ginecolog. Percepția
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]