2,308 matches
-
problemelor de natură funcțională a școlii sunt analizate prin intermediul discuțiilor purtate între managerii școlari și cadrele didactice. Fie că este vorba de situații conflictuale între profesori și elevi, fie de probleme comportamentale, fie de introducerea unei schimbări la nivelul procesului instructiv-educativ etc., deciziile se iau prin aplicarea acestei strategi. De asemenea, întâlnirile profesionale dintre cadrele didactice cu o anumită specializare, cunoscute sub denumirea de "cercuri pedagogice", sunt în realitate cercuri ale calității ce permit analize și comentarii pertinente pe marginea unor
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
măsură, la 5 = comportament demonstrat în mare măsură. Suplimentar, este nevoie de o cunoaștere obiectivă a persoanei și comportamentului acesteia de către manager. Raportând această strategie la organizația școlară, trebuie să precizăm necesitatea conștientizării necesității evaluării, nu exclusiv la nivelul procesului instructiv-educativ, ci și la nivelul managerial. Transpoziția exigențelor de la nivelul procesului la nivelul organizațional reprezintă o obligație pentru orice școală interesată de evoluția sa. Dintre strategiile amintite, cea mai mare frecvență au evaluarea psihologică a personalului didactic și autoevaluarea. În ceea ce privește evaluarea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ale elevilor, cu reducerea calității învățământului. Angajarea sau eliminarea personalului se face numai pe baza competențelor dovedite, nereprezentând o acțiune deliberată a școlii. Considerăm oportună aplicarea acestei strategii numai în ceea ce privește numărul elevilor dintr-o clasă. Există diferențe calitative între activitățile instructiv-educative desfășurate cu colective mai mici de elevi, comparativ cu cele derulate cu un număr mare de elevi. Adoptarea strategiei la acest nivel ar asigura șanse mult mai mari pentru promovarea calității în educație și a unui învățământ diferențiat. Investigația pentru
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
forma evaluării școlare, întrucât formabilii sunt adulți aflați în exercitarea profesiunii și la care este nevoie de întărirea performanței profesionale. Programele de formare implică un risc. Cel în care, în ciuda parcurgerii unei formări, a dezvoltării unor competențe, la nivelul procesului instructiv-educativ desfășurat la clasă acestea să nu se regăsească. Din acest motiv, evaluarea programelor trebuie să se realizeze pentru o durată mai mare de timp, pentru a sesiza efectele formării. În acest sens vorbim de activități de follow-up, derulate sub diverse
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ca scop declarat îmbunătățirea competențelor profesionale ale cadrelor didactice, motiv pentru care o eventuală lipsă de preocupare a școlii în direcția dezvoltării acestor strategii se va reflecta în calitatea actului educațional și, inevitabil, în calitatea pregătirii elevilor. Urmând modelul procesului instructiv-educativ în care performanțele elevilor sunt și rezultatul utilizării unor strategii educaționale adecvate, performanțele cadrelor didactice depind, la rândul lor, de competențele profesionale dezvoltate și perfecționate prin strategii de dezvoltare a personalului. De asemenea, neconștientizarea importanței majore pe care o au
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prioritate față de celelalte dimensiuni organizaționale. La nivelul școlii obiectivele dirijează și asigură rigoare proceselor derulate la acest nivel, permit diagnosticarea disfuncționalităților și adoptarea unor măsuri corective, orientează resursa umană în eficientizarea propriei activități. De asemenea, obiectivele organizației școlare ancorează activitatea instructiv-educativă în concret, eliminând arbitrariul sau echivocul, permit prefigurarea unor posibile rezultate, responsabilizează indivizii în promovarea calității activităților lor. Deși se poate considera că prezența obiectivelor poate conduce la formalism sau la rigiditate, îngrădind libertatea indivizilor, în realitate ele asigură coerență
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
face ca responsabilitatea formulării acestora să revină atât managerului organizației cât și echipei acestuia. La nivelul organizației școlare, obiectivele acesteia sunt stabilite, la nivel macrosocial, prin politica educației și reflectă transformările produse la nivel social. La nivel microsocial, al procesului instructiv-educativ, sarcina delimitării unor obiective coerente este a cadrelor didactice, ca agenți ai schimbării, care își vor organiza astfel și resursele materiale, de timp sau informaționale. La nivelul oricărei organizații, inclusiv educaționale, obiectivele au un caracter general, fiind formulate prin prisma
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reală a școlii de a conștientiza și alte nevoi. Din aceste considerente, astăzi, ca urmare a oportunităților pe care școala le are în a-și construi propriul viitor, considerăm că este nevoie de delimitarea unor noi obiective, nu în detrimentul celor instructiv-educative, de bază, ci în completarea acestora. În condițiile în care școala se prezintă ca o organizație care învață și produce învățare, este obligată să-și propună alte două obiective majore: dezvoltarea organizațională, de ansamblu, și dezvoltarea resurselor umane. Acestea ar
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și o disciplină care, în opinia lui G. De Landsheere (1992, p. 19), studiază "evenimentele ce intervin în decizia organizării unei activități pedagogice determinate și în gestiunea programelor educative". Se accentuează astfel responsabilitatea cadrului didactic în gestionarea corectă a activității instructiv-educative derulate la nivelul clasei de elevi. Deși teoria și practica managerială educativă sunt încă în plin proces de conturare, I. Jinga (1998, p. 409) consideră că managementul educațional se definește ca "știința și arta de a pregăti resursele umane, de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de comunicare ce permite atât cooperarea interorganizațională, cât și între acestea și mediul extern. Pentru școala românească apariția tehnologiei informației și comunicării a însemnat un suflu nou dat educației tradiționale, efectele sale benefice fiind mult mai vizibile la nivelul procesului instructiv-educativ, decât la nivel organizațional sau interorganizațional. Ea a favorizat restructurarea conținuturilor curriculare, abordarea lor interdisciplinară, apariția unei noi forme de realizare a învățării ce accentuează individualizarea instruirii. Deși din punct de vedere statistic școala românească se află pe unul din
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Autoritatea și structurile excesiv formalizate, experiența, ierarhiile, toate vor trebui reconsiderate, accentul căzând pe capacitatea indivizilor și a organizațiilor de a învăța. Dacă până acum reprezentarea școlii despre competiție se reducea la confruntarea performanțelor academice ale elevilor, rezultate în urma procesului instructiv-educativ, considerăm că astăzi va trebui să analizeze competiția și din perspectivă organizațională. Ea ar trebui să motiveze școala în sensul dezvoltării tuturor dimensiunilor sale, inclusiv în planul creșterii calității serviciilor educaționale. În ceea ce privește stabilirea strategiilor și planificarea strategică, deși sunt recunoscute
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sociale la necesitățile școlii, și invers, ar putea reprezenta un posibil demers în acest sens; * o perspectivă tehnică, strategică a schimbării care solicită revizuirea curriculum-ului școlar, a politicilor educaționale, în general, conform noilor cerințe ale școlii contemporane. Abordarea procesului instructiv-educativ prin prisma educației pentru schimbare impune cu necesitate acceptarea noilor valori ale societății. Deși literatura de specialitate nu consemnează în analizele sale nici o încercare de delimitare clară a obiectului de studiu al educației pentru schimbare, aspectele mai sus menționate ne
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aceștia au experimentat în grade diferite schimbarea). Important este ca strategiile educației pentru schimbare să permită afirmarea profilului psihologic individual al tuturor elevilor. Ca posibilă disciplină de sine stătătoare, educația pentru schimbare nu presupune alte forme de organizare a procesului instructiv-educativ față de cele deja cunoscute: lecții tip dezbatere sau activități nonformale. Ținând seama de faptul că, în realitate clasa de elevi este un adevărat grup social, cu o "personalitate" proprie, activitățile instructiv-educative trebuie organizate atât în manieră frontală, cât și individuală
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbare nu presupune alte forme de organizare a procesului instructiv-educativ față de cele deja cunoscute: lecții tip dezbatere sau activități nonformale. Ținând seama de faptul că, în realitate clasa de elevi este un adevărat grup social, cu o "personalitate" proprie, activitățile instructiv-educative trebuie organizate atât în manieră frontală, cât și individuală sau pe grupe, permițându-se astfel posibilitatea confruntării ideilor. Acest lucru va putea fi susținut și prin utilizarea auxiliarelor informativ-demonstrative sau a celor tehnice audio-vizuale care, stimulând în același timp mai
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
La nivel curricular s-a operat o eliminare a disciplinelor umaniste, psihologia și pedagogia nefăcând excepție, în favoarea excesului de discipline tehnice, producându-se astfel o "politehnizare a învățământului" (L. Antonesei, 2002), probabil datorită industrializării excesive a societății. La nivelul procesului instructiv-educativ, ceea ce ne-am obișnuit să numim învățământ tradițional accentua nepermis de mult latura sa informativă, cantitativă, fără o raportare reală la principiile didactice sau la particularitățile psihologice și individuale ale elevilor, fără o selecție și o prelucrare judicioasă a valorilor
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
avut niciodată posibilitatea reală de a fi transpuse în realitate. S-a produs treptat o reașezare a disciplinelor de învățământ, ceea ce a permis reapariția disciplinelor psihologie și pedagogie în planurile de învățământ, dar și ca specializări universitare. La nivelul procesului instructiv-educativ vorbim de apariția unui învățământ modern care accentuează importanța formativului în educația intelectuală a elevilor. Noua paradigmă a educației solicită acum proiectarea conținuturilor în manieră curriculară, în funcție de obiective, activarea tuturor potențialităților copilului, în concordanță cu legile dezvoltării, o prelucrare atentă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cadrelor didactice, elevilor, școlii în ansamblu; * Orientarea către performanță, competiție și calitate în actul educațional; * Compatibilizarea ofertei de programe cu standardele educaționale din spațiul vest-european; * Asigurarea unui parteneriat real școală-comunitate; * Raportarea permanentă la imperativele societății etc. d) La nivelul procesului instructiv-educativ: * Exersarea elementelor de inovație la nivelul conținuturilor, metodologiei și evaluării; * Proiectarea conținuturilor curriculare în manieră flexibilă, interdisciplinară; * Facilitarea fiecărui elev a ocaziilor de a-și valorifica propriul potențial; * Promovarea unor strategii educative activ-participative, care să favorizeze dezvoltarea creativității, a spiritului
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
elevilor/studenților: * Renunțarea la atitudinea pasivă, de simplu receptor educațional și asumarea responsabilă a rolului de beneficiari direcți ai schimbării în educație; * Amendarea eventualelor derapaje în materie de schimbare educațională; * Avansarea unor propuneri de ameliorare a unor aspecte ale procesului instructiv-educativ etc. h) La nivelul părinților: * Renunțarea la stereotipiile de gândire și acțiune prin reconsiderarea rolului școlii în formarea și dezvoltarea individului; * Conștientizarea importanței și necesității schimbării în educație; * Susținerea eforturilor reformatoare ale școlii; i) La nivelul comunității: * Renunțarea la susținerea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
D. T.: Da. Și în funcție de specificul fiecărui institut și al fiecărei facultăți, planurile trebuiau să fie adaptate pe profil, pentru că ele vizau ca finalitate nu numai cercetarea științifică a profesorilor, căci și aceea trebuia să aibă finalitate în procesul didactic instructiv-educativ, ci și cea a studenților. S. B.: Cu ce venea UASCR-ul în astfel de planuri? D. T.: Cu propuneri din partea UASCR pe facultate, pe universitate și pe Centru. Propuneri de proiecte care să fie integrate, asimilate celor de la universități
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
structurată fișa unui asemenea control 31: I. Privind măsurile întreprinse pentru asigurarea condițiilor materiale și sociale necesare desfășurării activității didactice: * cunoașterea documentelor de partid și actelor normative care reglementează procesul didactic; * asigurarea condițiilor de timp și spațiu pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ; * folosirea bazei materiale; * organizarea, desfășurarea și rezultatele sesiunii de examene. II. Măsurile politico-organizatorice pentru asigurarea pregătirii ritmice a studenților: * preocuparea organelor și organizațiilor de partid, ASC, a conducerilor de facultăți; * activitatea reprezentanților studenților în consilii și senate; * analizele efectuate și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
apă caldă de trei ori pe săptămână; controlul respectării normelor de protecție a muncii în sălile de curs; asigurarea triajului epidemiologic de calitate; analiza anuală a stării de sănătate a elevilor și studenților; integrarea activității de educație sanitară în procesul instructiv-educativ; luarea în considerarea doar a adeverințelor medicale emise de spital sau a celor vizate în termen de 10 zile de la eliberarea lor de către alte unități sanitare. Se propune ca să facă parte din spital Comisia de orientare școlară și profesională, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
trei reviste acordă un spațiu mult prea mare creației literare și problemelor de literatură în general, multe din articolele care abordează astfel de teme nefiind producții ale studenților. De asemenea, prioritare sunt temele cultural-artistice în dauna celor legate de procesul instructiv-educativ și viața de organizație a asociațiilor. Ca atare, toate revistele oferă imaginea unor publicații de răspândire a culturii, în genere, și mai puțin de organe de presă ale asociațiilor studenților comuniști"26. Li se mai reproșează lipsa planurilor tematice, faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2) "toate revistele acordă spații prea mari pentru colaborările profesorilor și chiar a unor condeieri din afară, considerați ca fiind foști studenți-redactori ai revistelor"; 3) "prioritare sunt uneori și temele cultural-artistice (Opinia și Dialog) în dauna celor legate de procesul instructiv-educativ și viața de organizație a studenților"; 4) "revistele n-au organizat în mod sistematic dezbaterile pe teme ale conținuturilor cursurilor, valoare acestora, modul în care răspund planului de învățământ și educație"; 5) "insuficient oglindită este și participarea studenților la dezbaterea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
altfel decît părinții săi stilul educativ al familiei, iar această interpretare, indiferent dacă corespunde sau nu realității, influențează reacțiile sale ... și în ultimă instanță, dezvoltarea sa psiho-socială. (p. 98) Urmînd aceeași modalitate de abordare, credem că evaluarea și interpretarea mediului instructiv-educativ al liceului de către adolescent generează reacții specifice și contribuie consistent la maturizarea lui psiho-socială. În lumina teoriei intersectării sferelor de influență, reprezentările dobîndite de adolescent în liceu se suprapun cu reprezentările experiențelor sale din familie, oferind astfel acestuia un orizont
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de copii din familie, sexul, diferitele hobby-uri ale copilului, mediul social unde locuiește etc. Asupra conținutului formelor de colaborare școală-familie se poate discuta mult. Iată, câteva exemple de teme ce pot forma subiecte de dezbatere cu părinții: a. procesul instructiv-educativ Modalități de dezvoltare a vorbirii copilului Cum pot fi ajutați copiii de către părinți în perioada preabecedară Ajutorul părinților în perioada citit-scrisului Cum învățăm pe copil o poezie b. sprijinul direct al procesului educativ Preîntâmpinarea abaterilor grave Disciplina la școală, reflex
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]