4,971 matches
-
din punct de vedere moral. Iar cel mai bun mod de a atinge acest obiectiv, sugerează Freyenhagen, nu este cel pentru care a argumentat Rawls sau cele sprijinite de Habermas, Dworkin, Raz ori Barry, ci adoptarea modului de argumentare realist, instrumental, contextual și istoricist, de tipul celui întrebuințat și popularizat mai ales de Bernard Williams 45. Sunt multe lucruri care ar putea fi spuse pe marginea acestui argument. Aici mă voi rezuma, însă, la evidențierea faptului că el poate demonstra cel
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
chiar și în condițiile pluralismului și dezacordului valoric, nu doar de valorile incluse de realiști printre obiectivele fundamentale ale politicii, ci și de valori morale precum respectul pentru demnitatea umană, echitatea, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu ne poate permite recursul la astfel de valori fără să riște să devină, de fapt, o argumentare moralistă. Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Corespunzător explorărilor mele, realiștii, radicali sau moderați, au ridicat nici mai mult nici
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
despre care susțin că ar fi dezirabil să fie realizate, fie și pe termen lung, prin intermediul acțiunii politice. Nu fac însă și realiștii - sau măcar destui realiști - exact același lucru (deși, desigur, justifică aceste politici, reguli sau idealuri în mod instrumental, nu pe temeiuri morale 44)? Este această practică filosofică o practică acceptabilă și lipsită de intenții anti-democratice doar în cazul realiștilor, nu însă și în cazul moraliștilor? Este ea, dimpotrivă, indezirabilă în cazul tuturor filosofilor politici, pe temeiul că este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este, de fapt, un moralism deghizat. Nicio concepție plauzibilă (i.e., egalitariană) a legitimității sau autorității politice nu poate fi întemeiată fără recursul la principiul egalității umane fundamentale. Ideea - afirmată de Jubb și Rossi - că realiștii își pot întemeia în mod instrumental condițiile egalitariene ale legitimității pe care le sprijină eșuează să acorde atenția cuvenită faptului că egalitatea nu reprezintă o condiție indispensabilă pentru politică (i.e., "obiectivele fundamentale ale politicii" pot fi realizate și fără ca puterea politică să satisfacă anumite criterii sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
universal la locuințe decente, 45 accesul universal la servicii de îngrijire medicală, 45, 120, 134 acord autonom/liber, 53-54 acțiune politică, 30, 32, 40-41, 131, 144, 147, 160 anti-consecințialism, 76 anti-idealism, 16 anti-utilitarism, 76 anti-utopianism, 16 antropologie politică, 98 argumentare instrumentală, 23-24, 26, 28-29, 72-73, 75-76, 78, 100-101, 110, 123, 130, 134-135, 137, 146, 154, 162-163 argumentare/justificare morală, 16-17, 19-21, 24, 37, 42, 51, 66, 75, 80, 82, 88-89, 92, 100, 112, 115, 149-150, 158 argumentare/justificare moralistă, 25-26, 63
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
162 standarde morale, 59, 147, 164 statul bunăstării, 17, 46 statul minimal, 17, 24, 46 Ș științe politice, 9, 22, 85-86, 92, 98-101, 111, 116, 151-153, 161, 165 științe sociale, 22, 83, 99-100, 161 T temeiuri ale autorității, 125 temeiuri instrumentale, 23-24, 28-29, 75, 78, 110, 123 temeiuri morale, 18, 24, 34, 37, 46-47, 53, 56, 58, 70, 72, 110, 112, 154 temeiuri non-morale, 47 teoria critică realistă, 133-134 teoria politică 16, 30, 39, 62, 77, 109-110, 145 teoria politică normativă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de organizare socială și politică includ una sau mai multe forme de egalitate (fie și doar egalitatea așa numitelor "drepturi negative" sau egalitatea în fața legii) și niciun ideal de organizare socială și politică nu a fost apărat doar pe temeiuri instrumentale (spre exemplu, ca fiind cel mai bun în promovarea eficienței și productivității, a coeziunii, păcii sau ordinii sociale etc.), ci, așa cum au grijă să ne evidențieze toate manualele respectabile de ideologii sau doctrine politice, și pe argumente de natură morală
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
până în prezent care au produs teorii plauzibile au fost moraliști. Este posibil ca despre unii dintre ei să se poată spune în mod rezonabil că și-au sprijinit idealul de organizare socială și politică preferat exclusiv în baza unor argumente instrumentale, chiar dacă alți filosofi politici au adus și argumente de natură morală pentru acel ideal. 19 Immanuel Kant, Critica rațiunii practice (Editura Științifică, București, 1972), p. 47 (subliniere în original). 20 Rawls, A Theory, pp. 153-159 (Rawls, O teorie, pp. 168-175
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
tuturor cetățenilor) trebuie tratate ca principii distincte (Christian Schemmel, "Distributive and Relational Equality", în Politics, Philosophy & Economics 11, 2 (2011), pp. 123-148). 26 Vezi Eugen Huzum, "Despre baza principiului egalității umane fundamentale", în Transilvania 3 (2013), pp. 1-7. 27 Argumentarea instrumentală clasică pentru acest principiu rămâne, în opinia mea, cea a Hannei Arendt, din The Human Condition (The University of Chicago Press, Chicago, 1958) (trad. rom. Condiția umană (Editura Idea Design & Print, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007)), On Revolution (Penguin
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că, în cutare sau cutare societate, "are sens" ca indivizii să posede cutare sau cutare drepturi. Această asumpție este însă nelegitimă. Realiștii insistă, de fapt, pentru întemeierea unor astfel de afirmații cu privire la drepturile membrilor unei societăți particulare pe baze pur instrumentale. Ca atare, ei nu sunt neapărat obligați să recurgă la principii morale universale pentru a întemeia aceste afirmații, așa cum sugerează argumentul lui Hurka. 32 Jonathan Floyd, "Should Political Philosophy be more Realistic?", în Res Publica 16, 3 (2010), pp. 337-347
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
opinie: "filosofie politică" ar trebui utilizat doar pentru cercetările de tip normativ-moral (sau cercetările care includ și o componentă normativ-morală) ale politicului sau ale valorilor dezirabile în cadrul său, în vreme ce "teorie politică normativă" ar trebui invocat doar în cazul argumentărilor pur instrumentale, de tipul celor dorite de realiștii radicali, pentru idealurile sau regulile de organizare socială, politicile publice imperative în cadrul societății etc. 39 Așa cum indică, spre exemplu, Rawls, Political Liberalism, p. 11, Rawls, Justice as Fairness, p. 14 sau Quong, Liberalism without
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Real Politics", Ethics 120, 1 (2009), p. 181. Merită menționat că Geuss nu se poate eschiva acestei obiecții în baza argumentului că, din punctul său de vedere, tipul de judecăți la care face referire Freeman sunt întemeiate doar la modul instrumental (i.e., că problema "diferențelor vaste" în putere și prosperitate sau a exploatării economice sau a relațiilor inegale de putere sau a eșecului puterii politice în crearea condițiilor care să favorizeze satisfacerea nevoilor fundamentale ale tuturor indivizilor nu este inacceptabilitatea lor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în crearea condițiilor care să favorizeze satisfacerea nevoilor fundamentale ale tuturor indivizilor nu este inacceptabilitatea lor morală, ci corozivitatea pentru ordinea, stabilitatea, coeziunea, încrederea socială etc.). Freeman nu se înșală în opinia că judecățile lui Geuss nu sunt judecăți pur instrumentale, ci judecăți bazate și pe anumite intuiții morale. Cel puțin atunci când discută problema accesului inegal la îngrijirea medicală, Geuss scrie ca un adept al suficientismului ca teorie a dreptății în distribuția acestor servicii (Geuss, Philosophy, pp.79-80). În afară de aceasta, ideea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ca teorie a dreptății în distribuția acestor servicii (Geuss, Philosophy, pp.79-80). În afară de aceasta, ideea că exploatarea economică sau relațiile inegale de putere nu sunt problematice "în sine" (i.e., din punct de vedere moral), ci doar din punct de vedere instrumental, nu constituie deloc o modalitate fericită de blocare a argumentului lui Freeman. Țin să evidențiez, de asemenea, că, în cazul în care considerați astfel de observații insuficient de convingătoare, merită să consultați David Copp, "Experiments, Intuitions, and Methodology in Moral
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Moralism", în Ethical Perspectives 20, 2 (2013), pp. 217-243, invocată și în una dintre notele de subsol din finalul primului capitol. 35 De altfel, nu spun nimic nou dacă amintesc că, în ciuda legitimării lor pe căi diferite - argumentarea de tip instrumental vs. argumentarea prin apel la anumite teorii morale ideale -, moraliștii și realiștii (cu orientări politice similare) ajung adeseori la exact aceleași recomandări pe termen scurt sau pe termen lung pentru practica politică. Realiștii și moraliștii "de stânga" argumentează pentru (aproximativ
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
conflict și pe stăpânirea surselor de putere. Aceste concepte pot reprezenta idei În elaborarea unei cercetari. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (si a frustrării comparativeă ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate: simbolică, instrumentală și emotională. De asemeni o teorie a Învățării sociale a violenței leagă delincventa juvenilă de lipsa de respect de sine (self-esteemă. Identificarea unor corelații Între stima de sine și agresivitate sau violentă prin intermediul unei cercetări ar confirma sau infirma teoria
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
beneficii, a unui câștig material * Agresivitatea ce urmarșste predominant rănirea și chiar distrugerea victimei In aceasta privință, unii autori (cf, S.Worchel, 1991 cit În A.Neculau, 1996ă fac distincție Între agresivitatea datorată supărării sau mâniei (angry aggressionă și agresivitatea instrumentală. Diferența principala constă În faptul că prima formă apare, mai ales, ca urmare a supărării sau ostilității, În timp ce a doua (instrumentalăă este orientată, În primul rând, În directia obtinerii unui castig material (bani, obiecte etcă, iar actul agresiv in calitate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a supărării sau ostilității, În timp ce a doua (instrumentalăă este orientată, În primul rând, În directia obtinerii unui castig material (bani, obiecte etcă, iar actul agresiv in calitate de mijloc de obținere a unor asemenea achiziții. O formă particulară de agresivitate instrumentală o constituie conflictul realistic de grup, formulare ce aparține autorilor americani Levine și Campbell.Specific pentru acest tip de conflict este faptul că anumite grupuri de dimensiuni diferite intră În raporturi competitive (de cele mai multe ori acutizateă pentru o
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
psihologii care se ocupă În special de motivație, dimensiunea comportamentală este aspectul cel mai important de luat În considerare; pentru ei, există, astfel, două tipuri de violență sau de agresivitate - una reactivă și alta deliberată. Vorbim de asemenea, de agresivitate instrumentală și emotională. Desigur, nici pe departe nu se poate considera că aceste tipologii epuizează toate criteriile de clasificare și toate formele de existență și manifestare a agresivității. Și aici, ca și În alte cazuri, utilizarea unor scheme de clasificare forțează
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
conflict și pe stapânirea surselor de putere. Aceste concepte pot reprezenta idei În elaborarea unei cercetări. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (și a frustrării comparative) ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate: simbolică, instrumentală și emotională. De asemeni o teorie a Învățării sociale a violenței leagă delincvența juvenilă de lipsa de respect de sine (self-esteemă. Ar fi interesant de aflat ce corelatii există Între stima de sine și agresivitate sau violență. Competiția nu se
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
unor lucrări dedicate începătorilor și profesorilor acestora, în vederea formării unui elev instrumentist ideal. Aceasta înseamnă un elev capabil să redea conținutul unei opere de artă adecvată vârstei, cu mijloacele tehnice și expresive cele mai eficiente. Pornind de la faptul că tehnica instrumentală cuprinde două laturi primordiale și inseparabile, care se află într-o permanentă stare de interdependență și condiționare reciprocă, a) latura mecanică și b) latura interpretativă, preocuparea de bază a pedagogului trebuie să constea tocmai în munca pentru îmbinarea acestora. Trebuie
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
metodică a lui Shinichi Suzuki “Methode d’etude du violon”. Lucrarea de fața încearcă să evidențieze o serie de aspecte care s-au cristalizat în timpul practicii pedagogice personale. De-a lungul anilor am putut constata eficiența aplicării anumitor principii didactice instrumentale sau frânarea dezvoltării armonioase a unul elev instrumentist datorată aplicării dogmatice a altor principii. Se pune deci problema abordării critice, selective, a anumitor principii, în funcție de realizarea obiectivelor imediate și de perspectivă. Schimbările care au avut loc în structura și conținutul
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
unui segment sau a atitudinii generale a corpului în ansamblul său, sau ca opunere la o forță externă, care caută să-1 deplaseze din poziția sa. Activitatea statică vine să fixeze centrul de greutate al corpului într-o poziție convenabilă execuției instrumentale în raport cu baza de susținere. La om, poziția stând necesită, intervenția unor grupe musculare extrem de numeroase și perfect coordonate, care asigură, în primul rând imobilitatea coloanei vertebrale, a membrelor inferioare și fixarea centrului de greutate într-o poziție corespunzătoare. Dar, pe lângă
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
un rezultat al întăririi puternice a legăturilor condiționate. Acestea la rîndul lor, se realizează pe baza și pe măsura repetării unui reflex condiționat sau necondiționat. Din cunoștințele actuale despre activitatea nervoasă superioară, se știe că toate mișcările legate de execuția instrumentală se produc numai prin participarea și funcționarea celulelor corticale. Pe de altă parte este demonstrat și faptul că nu toate acțiunile organismului sunt conștiente chiar dacă ele se realizează cu ajutorul intervenției celulelor corticale. Acțiunile respective pot deveni conștiente numai în cazul
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
cu cea mai înalta precizie condițiilor fizice ale emiterii sunetului, pentru ca impulsurile volitive și pornirile emotive să se poată exterioriza în mod liber. Asemenea aglomerare de dificultăți și anume chiar in situația de pornire nu există la nici o altă activitate instrumentală și deasemenea la nici o altă manipulare. Astfel, începătorul se apropie de vioară fără vreo experiență musculară utilizabilă: pentru el totul este nou. Puțini sunt cei care se adaptează acestei activități în mod instinctiv. Aceasta le reușește poate doar celor cu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]