2,195 matches
-
concentrarea atenției reprezintă condiția fundamentală a oricărei activități productive. Indicatorul de bază al capacității unor stimuli perturbatori de a distrage atenția de la o activitate dată este reprezentat prin curba performanțelor în condiții de "zgomot". Pentru ca experimentul să poată fi corect interpretat trebuie păstrată pe cât posibil o singură variabilă independentă factorii perturbatori deoarece același factor are o întărire mai mică sau mai mare asupra randamentului, în funcție de dificultatea sarcinii, motivația subiectului, gradul de oboseală. Schema generală a experimentelor în care s-a urmărit
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
încredințate stăpânirii lui Constantius? Nu știm! Însă e foarte probabil că Dioclețian a suspectat oarecum atitudinea cezarului occidental, reținându-l pe fiul acestuia, viitorul împărat Constantin I (306-337), o perioadă pe lângă sine la Nicomedia. Văzând lipsa de reacție a lui Constantius, interpretată ca un semn al gândurilor pașnice, i-a îngăduit fiului să-și viziteze tatăl în Gallia. Poate că din acest motiv (dar și cel al renunțării la domnie în 305, din partea lui Dioclețian) epurarea sau eliminarea soldaților creștini a fost
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca adevărate motoare, cu acumulări progresive, până la starea de criză, așa cum este situația pedagogiei încă și astăzi, dar cu semne de tranziție către revenirea la statutul de știință normală și matură (dacă aplicăm modelul epistemologic kuhnian). Schimbarea de paradigme trebuie interpretată atunci ca un fapt ireversibil, pe care se construiește viitorul problemei, folosind și deconstrucția, ca și reconstrucția, iar nu ca întoarcere la "paradisul pierdut", care a avut rolul său în evoluția științei sau a practicii educației. Ca sintagmă, schimbarea de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
al depășirii constrângerilor, al folosirii oportunităților, date de particularitățile interne și externe ale mediului complex, real, pentru care competența devine un instrument individual de depășire a succesului obișnuit. De aceea, metodologic, în formare este important cum: • este definită dificultatea, • este interpretată, • se aleg instrumentele, • se explorează condițiile, • se formulează ipoteze și strategii de rezolvare, • se utilizează competențele existente în rezolvarea noilor sarcini, • se controlează și se folosesc trăsăturile proprii, • se receptează contextul cultural și socio-profesional. Competența este capacitatea de a mobiliza
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
însă are o abordare de tip behaviorist, el va recurge la a propune un scenariu riguros, pe obiective operaționale, strict determinat, detaliat, secvențial, cu termene și acțiuni precise, cu rezultate observabile și măsurabile standard, aceleași pentru toți educații implicați și interpretate teoretic, atunci va aplica modelarea specifică designului instrucțional, mult dezvoltată prin corelare cu programarea softurilor din tehnologia inteligenței artificiale. Dar dacă va aborda o manieră constructivistă, bazată pe interactivitatea cu educații, flexibilă în adaptare la specificul și dinamica activității și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cea de-a doua este diferită, pentru că ea este o "societate anarhică". Cetățenii statului modern sunt conduși de "regulile primare" ale societății, care stabilesc moduri de comportament, și de "regulile secundare" care determină modul în care regulile primare trebuie create, interpretate și puse în aplicare (Bull 1977: 133). În statul modern, instituțiile centrale au dreptul de a stabili regulile primare și secundare, în timp ce în societatea internațională, statele sunt cele care creează regulile principale, precum și pe cele secundare care reglementează apariția, interpretarea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suveranitatea statală drept singura, sau cea mai bună, metodă posibilă de organizare a vieții politice. Viața politică modernă nu trebuie prinsă între opoziții reciproc exclusive și exhaustive, precum intern și extern. Identitatea nu trebuie să fie exclusivistă, diferența nu trebuie interpretată ca aflându-se în antiteză cu identitatea (1993: 123), iar compromisul dintre oameni și cetățeni, constitutiv statului modern, nu trebuie să creeze un privilegiu al revendicărilor cetățenilor asupra celor ale umanității (Walker 2000: 231-2). Regândirea problemelor de identitate și comunitate
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cai buni,/ Să le dai apă din pumni”. Μ Crima perfectă este trădată de amănunte: acele crâmpeie de viață sau de faptă cărora făptuitorul nu le acordă, pe moment, nici o importanță. Μ Niciodată un gest sau act uman nu trebuie interpretat desprins de ansamblul personalității celui care-l realizează, deoarece și nebunul poate avea, de exemplu, momentele sale de luciditate extremă, așa cum și omul de geniu poate avea perioadele lui de cădere sau chiar de ridicol. Trebuie cunoscută orientarea de ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vehemența cu care sunt negate întreaga literatură, conceptele-cheie după care aceasta s-a ghidat secole de-a rândul și tot ceea ce trimite la un atunci, care nu mai este în actualitate"17. Cert este că întreaga paradigmă a modernității trebuie interpretată ca fiind premisă pentru postmodernitate. Dacă modernitatea anihilează și se opune, cu vehemență, într-un mod naiv, tradiției, crezând că o poate anula, sau chiar anulând-o, uneori, în schimbul unor elemente cu totul noi, de expresie și de conținut, postmodernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
îi vine bine cel al tînărului furios, neconformist și gata să-și asume riscul evadării Adi Carauleanu a jucat cu aplomb, cu concentrare, personajul lui fiind singura rază de sinceritate și curaj capabilă să se opună agresiunii. Îl susține Bunica interpretată, cu rafinament al mijloacelor și cu o discreție a sentimentului, de Cornelia Gheorghiu. Personaj cu o simbolică limpede, Bunica încearcă să impună măsura bunului simț, tradiționalul optimism și judecata sănătoasă în această lume a derutei, compromisului și violenței. În rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
imprimare, nu este un bildungs și nici nu aparține strict paradigmei textului. Felul În care criticii români Întrebuințează termenul, ca și neîncrederea nominalistă cu care este Întîmpinata noțiunea, dă seamă mai Întîi de perspectiva strict literară din care este ea interpretată. Atunci cînd concede autoficțiunii dreptul la existență, criticul român o instrumentează ca gen literar. Astfel, autobiografismul optzecist ar fi, de pildă, autoficțiune, iar Simona Popescu ar fi o autoficționară. Or, aici, ca și la Cezar Paul Bădescu, de pildă, avem
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
le înregistrează microfoanele ori le fixează pe peliculă camerele de luat vederi. Claudius îi invită să fie atenți mai cu seamă la toate acele ciudățenii involuntare de comportament sau de vorbire, la tot ceea ce scapă unui autocontrol sever, ciudățenii care, interpretate, ar putea permite mai târziu descoperirea secretului atât de bine ascuns. Metoda? Suspectul trebuie spionat necontenit, urmărit pretutindeni, ținut sub observație, pândit - procedee politice pe care Polonius, maestru al acestor „tehnici”, le erijează în principii de educație și în măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
atenția, el poate încerca să facă din piatră centrul primar și să o vadă ca dirijată din poziția excentrică spre centrul mai puternic median, pentru a-i uzurpa acestuia locul privilegiat. Astfel, o trăsătură secundară a compoziției poate fi greșit interpretată ca fiind cea principală. De exemplu, am mai observat că atât timp cât un obiect vizual este văzut ca dependent de atracția centrului primar, greutatea sa va crește odată cu creșterea distanței față de acel centru. Dacă, dimpotrivă, privitorul își fixează atenția pe respectivul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
1974. Dumitru M. Ion recompune un întreg univers al satului, subordonând motivul vânătorii unui complex de conflicte generate de pânda raportată la nuntă, la moarte, la iubire, la naștere. Volumul "Iadeș" (1967) însumează un amestec de motive preferențiale ale tradiționaliștilor, interpretate și de Lucian Blaga, îmbrăcate în forme fixe cum ar fi ciclul de sonete. Casa părintească, pământul, strămoșii, precum și un anumit sentiment al dăruirii,care ne trimite la Mihai Beniuc, apare frecvent în poezie ("Sunt casă fără gard"). Nașterea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cuplurile nefirești sunt cupluri confuze psihologic și alienate din punct de vedere moral. Partenerii acestor cupluri Își vor sublinia tendințele prin cultură, preocupări intelectuale, artistice, sau prin modele de conduită hipercontrolată, afișând distincție, rafinament, politețe exagerată. Toate acestea trebuie Însă interpretate ca forme mascate ale pulsiunilor deturnate ale acestor indivizi. Separarea Prietenia și iubirea sunt selective. Eu Îmi aleg prietenul după preferințele mele și, la rândul meu, sunt preferat de celălalt În măsura În care corespund așteptărilor sale. Este o punere de acord reciprocă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
abaterilor de la legea morală și, În mod paradoxal Întoarce lumea la ordinea spiritului, la valorile morale. Vom Încerca să explicăm acestuia. Nebunia nu poate fi negată. Ea poate fi cel mult ignorată și, ceea ce este mult mai grav, neînțeleasă sau interpretată greșit. Dar ignorarea nebuniei va favoriza proliferarea ei. Psihozele colective sunt, de exemplu, o explozie a nebuniei dincolo de orice formă de cenzură morală sau lege socială, o acceptare a Răului, considerat ca formă de eliberare cu aparență de libertate, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În esență, e vorba de imaginea, de reprezentarea produsă de aceste realități, reprezentare care s-a impus opiniei publice. Altfel spus, e vorba de o poveste ce trebuie să fie citită și interpretată așa cum, păstrînd proporțiile, pot fi citite și interpretate, în Cîntecul lui Roland, vitejiile eroului de la Roncevaux, fără a ne întreba dacă este respectat cu exactitate evenimentul istoric de la care s-a pornit. Dacă privim lucrurile din perspectiva unei aceleiași constelații mitologice, nimic nu ne oprește să apropiem această
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
multor scrieri pe această temă, Ivan Illich a atras atenția prin caracterul insolit al ideilor expuse sintetic în lucrarea Deschooling Society (Deșcolarizarea societății, 1971). Teoria sa cu privire la deșcolarizare se întemeiază pe sesizarea unora dintre slăbiciunile educației din epoca noastră, slăbiciuni interpretate însă de pe poziții rousseauist-anarhice și exprimate, uneori, în termeni împrumutați din literatura marxistă. Illich face parte din acea categorie de teoreticieni care, ca și J.-J. Rousseau, văd "epoca de aur" a omenirii în trecutul îndepărtat al societății. Nu întîmplător
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un avertisment privind puterile distructive ale "celuilalt", ceea ce subminează teoria scopului civilizator al imperiului. Dracula și ceilalți vampiri din romanul lui Stoker aparțin unei "alte" lumi, aproape non-umană, care amenință civilizația existentă și stabilitatea imperiului. Romanul Dracula poate fi astfel interpretat ca o fabulă despre invazia din afară 89, iar protagonistul, contele Dracula, ar fi un străin, "un criminal înnăscut sau un geniu nebun ori degenerat 90", dar, în același timp, o metaforă interesantă pentru conceptul de "alteritate" sau "înstrăinare". Astfel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și practicarea formelor culturale americane în Europa ar fi efectul a ceea ce simbolizează America în imaginația colectivă: un tărâm de basm, liber și de-mocratic. Pe de o parte, însă, nu ar trebui să neglijăm teoria abstractizării a lui Dussel: America interpretată ca model european simplificat. Pe de altă parte, nu ar trebui să uităm nici teoria culturii de consum, care a condus la exportarea stilului de viață american, în Europa, în special, și ar putea să aibă ca rezultat, spre temerile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sociologie a consumului (avant la lettre) se baza pe clasarea cheltuielilor pe tipuri. Ea a fost mai târziu pusă la îndoială. Când Maurice Halbwachs (1877-1944) a studiat, la rândul său, consumul muncitorilor, el și-a axat analiza pe utilizările cheltuielilor, interpretate ca expresie a nevoilor. Astfel, el explica faptul că, departe de a se reduce la funcția sa manifestă (iluminatul), cheltuielile pentru lumină pot constitui un simptom al activităților sociale ale familiilor: "Ele sporesc în mod sensibil pe măsură ce populațiile apreciază mai
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fascicolelor musculare și separarea lor în insule, sau înlocuirea acestora prin componenta colagenică în exces (fleboscleroză), distribuită fie uniform, în stratul circular și cel longitudinal al mediei, fie neuniform. Trebuie menționat faptul că, deși tunica media a avut dimensiuni mari, interpretate ca hipertrofie, numărul celulelor musculare netede a fost diminuat, comparativ cu structura normală, straturile musculare ale tunicii medii fiind mai subțiri decât normal. Consecutiv procesului de fibrozare a mediei, au fost înregistrate leziuni diferite determinate de invadarea progresivă a intimei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Jakobson: "comunicarea oricărui tip de mesaje" Mounin: "studiul tuturor sistemelor de semne cu excepția limbilor naturale" Sebeok: "semiotica studiază schimbul de mesaje și sistemul de semne care îl subîntinde. Semiotica examinează modul în care mesajele sînt generate, codificate, transmise, decodificate și interpretate precum și felul în care această tranzacție (semiosis) este procesată în funcție de context" Hjelmslev: "metalimbaj al oricărui limbaj-obiect" De exemplu o limbă naturală în opoziție cu zoologia sau chimia". Hénault: "Va fi numit semiotică orice efort vizînd reperarea, numirea, enumerarea, ierarhizarea în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
realizează medierea între concordanță și discordanță" (P. Ricoeur, 1990: 168). Din corelarea între acțiune și personaj rezultă dialectica internă a personajului, pandant al dialecticii concordanță/discordanță rezultînd din punerea în intrigă. Persoana (reală) ca și personajul (ficțional) vor fi înțelese, interpretate ca personaje de povestire, adică neseparate de experiențele lor. Povestirea construiește identitatea personajului, pe care o putem numi identitate narativă, construind identitatea istoriei relatate. Iar identitatea istoriei constituie identitatea personajului" (P. Ricoeur, 1990: 175). Dacă dimensiunea textuală orizontală (înlănțuirea secvențelor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în parcimonia lui ceteris paribus, destinată să justifice performanța prin excludere de costuri. Randamentul economic, ca expresie a puterii extinse a efectelor, este o exagerare sub forma omisiunii altor costuri, dar și a unor efecte care nu pot fi neapărat interpretate ca un calcul de cost. Sugestiile mai vechi ale filosofilor de a se instrumentaliza fericirea, demnitatea sau îndreptățirile naturale ca ființe umane și-ar putea găsi un sens concret prin reconstrucția funcțiilor economiei și pieței, adică prin ceea ce am numit
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]