3,529 matches
-
dramatic ca „literatură aparte”, cu două componente, una aflată în sfera limbajului, iar cealaltă întrupată din „metafora vie a trupurilor și lucrurilor”, reclamă anumite coduri de lectură și nu se poate mărgini la modalitățile naratologice ale structuralismului, adică la modelele interpretative pur textuale. Pledoaria se îndreaptă spre o hermeneutică simultană, contextuală și intertextuală, spre o receptare de tip pragmatic, după modelul oferit de Camil Petrescu, „unul din primii pragmaticieni ai teatrului”. Din multitudinea de ilustrări prin intermediul cărora se configurează construcția teoretică
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
grad de Ofițer (2000). Primul studiu critic publicat de Z., Pasiunea romantică (1965), prezintă creația poeților Adam Mickiewicz și Juliusz Slowacki, reprezentativi pentru romantismul polon. Folosind selectiv datele biografice, numai în măsura în care fundamentează trepte conceptuale, autoarea își punctează cercetarea cu accente interpretative originale. Cel mai interesant, în planul analizei estetice, este capitolul De la Werther la Faust, în care se urmărește evoluția eroului lui Mickiewicz din poemul Străbunii, de la sentimentalul Gustaw la ingeniosul Konrad, în paralel cu cea de la Werther la Faust, personajele
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
care se află în afara persoanei, dincolo de ea, adică situația. O nouă paradigmă, la fel de simplă ca anterioara, începe să se impună din ce în ce mai mult: C = f(S) Situația în care se află conducătorul, particularitățile ei devin protagoniștii proeminenți ai noii viziuni explicativ‑interpretative a conducerii. Teoriile situaționale, mai ales cele primare, ilustrează din plin interpretarea conducerii ca funcție a persoanei. Deplasarea preocupărilor de la persoană la situație s‑a datorat dezvoltării sociologiei și psihologiei sociale. Punctul de vedere situațional, inițiat și introdus în psihologia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
putut fi confirmată nici în cercetările efectuate asupra persoanelor încadrate în muncă, nici în cele întreprinse asupra elevilor victime ale mobbing-ului. Toate cazurile de mobbing urmează o procesualitate sistematică și stereotipă dublă: socială și psihologică. Teoriile personologice care ghidează scenariile interpretative ale diverșilor actori sociali implicați în cunoașterea mobbing-ului nu dispun de consistență și validitate, iar uneori nici măcar nu sunt verosimile. De pildă, nu putem explica, prin apelul la teorii personologice, de ce tinerii angajați sunt mult mai frecvent victime ale mobbing-ului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
etc.) să iasă din trista stare În care se află. Tratamentul psihanalitic se prezintă drept singura cale de scăpare. O constatare ironică făcută În 1968 de militantul revoluționar american de culoare Eldridge Cleaver este suficientă pentru a ne arăta Îngustimea interpretativă a abordării psihanalitice (sau psihologizante) a rasismului: „Când Îi vorbesc despre problemele pe care le am cu albii, psihiatrul meu nu vrea să audă decât despre familia mea și Îmi spune că-mi urăsc mama” (Cleaver, 1968, p. 11). Modelul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a Împărtășirii uneia sau mai multor identități colective” și deci „conștiința de a aparține unuia sau mai multor grupuri de referință” cu care individul a ajuns să aibă În comun un anumit număr de trăsături identitare (valori, modele comportamentale și interpretative, simboluri, imaginar colectiv, cunoștințe Împărtășite În cadrul grupului etc.). Însă locuțiunea sentiment de apartenență, precum și conceptul de identitate colectivă pe care Îl implică merită să fie studiate mai Îndeaproape. Procesul de identificare și construirea sentimentului de „sine” Un astfel de sentiment
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alte funcții esențiale, atât În plan cognitiv, cât și În plan social. Aceste tipologii pot să se manifeste sub forma unor credințe și stereotipuri care, oricât ar fi de distorsionante sau de caricaturale, Îndeplinesc Într-un mod specific aceleași funcții interpretative (Leyens și Yzerbyt, 1997). Ele servesc În special pentru explicarea comportamentelor celuilalt și pentru justificarea acțiunilor propriului grup. Mai general, ele se află labaza unor categorisiri și sunt determinante În procesele de afiliere care stau la baza construcției identitare, fie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înaltă” ă, ci Într-o accepțiune mai largă (antropologică), care să Înglobeze și ansamblul producțiilor rezultate din interacțiunea omului cu mediul său (unelte, habitat, instituții etc.) și cu semenii. Organizarea globală a unei culturi constituie astfel un ansamblu de scheme interpretative care Îi permit fiecăruia, În acest cadru specific, să producă și să perceapă semnificațiile sociale ale comportamentelor sale și ale altora (Clanet, 1990, pp. 15-16). Această cultură, produsă de actorii sociali, nu este cu nimic mai „substanțială” decât identitatea. Materialele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este puternic resimțită În spațiul social modern, dominat de valorile utilitariste și concurențiale. Centrarea pe identitate și pe continuitatea descendenței, imaginată pornind de la trăsăturile somatice, este suficientă pentru a crea apartenență și participare. Vom nota că, În cele două modele interpretative, nu se poate evita mitologia „nevoilor” primordiale amintite În toate argumentațiile: nevoia de apartenență, de identitate, de ierarhie etc. Nu putem scăpa ușor de natura umană, prezență postulată mereu, fără a fi În mod necesar tematizată, supusă „dorințelor”, „pasiunilor” sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
existența noastră zilnică, permițându-ne să intrăm pe tărâmul spiritului în domeniul sacrului. Prin intermediul povestirilor intrăm în contact cu divinitatea. Povestirile ne conectează cu înălțimile și cu abisurile vieții. Funcția cosmologico-filosofică În sfârșit, povestirile pot reda o cosmologie, o imagine interpretativă completă a universului în acord cu nivelul de cunoaștere al epocii, o viziune asupra lumii ce conferă sens proceselor naturale ale universului în care trăim. Povestirile ne ajută să înțelegem universul din care facem parte, modul cum ne putem adapta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
interpretabilă, deoarece, cu cât vă apropiați mai mult de text, cu atât sunteți mai aproape de sensul lui. „Despachetarea” textului frază cu frază, cuvânt cu cuvânt, pentru a doua oară, vă va ajuta să descifrați ambiguitățile din limbaj, să identificați categoriile interpretative ori să înțelegeți mai bine cum este spusă povestea, toate furnizându-vă chei ale sensurilor (Riessman, 1993). Următorul pas în procedura de transcriere, după ce ați recitit-o dumneavoastră înșivă, este să i-o oferiți persoanei intervievate ca să se uite peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
o înregistrare exactă a tot ceea ce s-a întâmplat în viața cuiva (Riessman, 1993). Adevărul istoric nu este principalul deziderat al narațiunii; a-ți spune povestea implică un punct de vedere personal, probabil unul singular. Povestea este spusă din perspectiva interpretativă cu care s-a început demersul. În fapt, poveștile pe care le spunem sunt dominate sau chiar conduse de valori; ele exprimă ceea ce valorizăm noi cel mai mult și furnizează cheia modului în care ne construim propriile semnificații. Probabil ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
cu privire la „datele” culese. S-ar putea întâmpla, de asemenea, să avem o reacție de indiferență sau chiar una negativă față de ceea ce am auzit povestindu-se. Dacă se întâmplă acest lucru, lucru de reacții trebuie notate, de asemenea, în orice discuție interpretativă. Mai mult chiar, poveștile, inclusiv cele ale vieții cuiva, sunt ele însele interpretări. Persoanele care-și spun povestea își propun să ne clarifice despre ce a fost vorba în viața lor. Povestirile poartă în ele semnificațiile pe care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de inovații. Desigur, au existat mai multe cazuri și situații de evaluare paralelă sau pornind de la premise diferite a problemelor din acest domeniu și, de aceea, s-a simțit mereu nevoia unor precizări noționale și terminologice, pe măsură ce specialiștii elaborau metodologii interpretative și taxinomii adaptate obiectului vizat și perspectivei din care este cercetat. În acest context, s-au elaborat lucrări lexicografice, îndeosebi în spațiul de limbă franceză, alcătuite sau coordonate de specialiști ce contribuiseră prin propriile investigații la dezvoltarea cunoașterii și la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestea, prin consecințe și prin continuitate, cele care au în vedere structurile ce depășesc nivelul frazei, deseori pornind de la constatarea necesității unor metode și unor mijloace specifice de investigare. Asemenea inițiative au fost uneori sprijinite de sugestii și de posibilități interpretative formulate de retorica antică și medievală, dar s-a observat cu acest prilej și imperativul de a stabili principii riguroase de analiză, în acord cu cele existente în știința limbii și în alte discipline ce studiază domeniile culturale și sociale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu... decît, care produc o restricție argumentativă ce conduce la concluzia astăzi am ore mai puține decît de obicei. Se poate constata astfel că operatorii argumentativi nu restrîng posibilitățile de argumentare ale frazei (enunțului sau enunțurilor), ci restrîng numai direcțiile interpretative prin care se leagă argumentul de concluzie. Argumentarea a fost cercetată și din altă perspectivă decît cea pragmatică, urmîndu-se traseele sugerate de retorică, disciplină care, prin însuși statutul ei, trebuia să aibă în vedere problemele ei de bază. În acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formă de expresie sau nu există o formă de expresie consacrată necesității de redare nuanțate a unei gîndiri sau trăiri umane. Studiul îmbinărilor de cuvinte ca fenomen lingvistic aflat la granița dintre gramatică și vocabular are la bază două direcții interpretative: una de factură empirică și una de factură frazeologică. Ca noțiune empirică, "colocația" desemnează juxtapunerea obișnuită și recurentă a cuvintelor în plan sintagmatic. În sens foarte larg, termenul colocație se referă la grupuri sau la îmbinări de cuvinte cu grade
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cea care dă un aspect tipic motivului. Configurația reprezintă un concept ce apare și în teoria arhivei dezvoltată de M. Foucault, potrivit căreia discursul ca formă a istoriei se particularizează prin configurații de enunțuri. Aceste configurații pun în valoare capacitatea interpretativă proprie autorilor istoriei, care deseori sînt fals înțeleși în perspectiva evenimentelor de obicei reduse la cauzele sau la consecințele lor. În acest mod, a n a l i z a d i s c u r s u l u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i s-a atribuit rolul de ramură a metodologiei științei care studiază metodele și tehnicile de inovație intelectuală. Mecanismul euristic presupune o anumită structurare a expresiei atunci cînd este redat (în scris), încît discursul constitutiv este de obicei analitic și interpretativ, uzînd de mijloace lingvistice ce trimit la construcții teoretice. V. discurs, text. D. FILOZ. 1978. IO EVALUARE. Înțelesul curent al cuvîntului evaluare indică o activitate de determinare a trăsăturilor unei realități din perspectiva unor criterii (valorice). În lingvistica structuralistă, evaluarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
curs de reparare, deci nu a fost încă terminată, deci nu se poate încă locui etc. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, indeterminarea solicită strategii interpretative pentru mai multe enunțuri în mod simultan, rezultatul fiind uneori formularea mai multor ipoteze. V. implicatură. MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995. RN INDIVIDUAȚIE. Termenul individuație este, în înțeles general, un sinonim al lui identitate, atunci cînd acesta din urmă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cel interpretat, deși aceasta nu se întîmplă întotdeauna. Analiza este o activitate care se răsfrînge asupra unei realități existente și, în acest caz, analiza discursului nu privește decît într-o mică măsură inferențele locutorului, fiind în mod obișnuit o activitate interpretativă, de punere în relație a ceea ce s-a spus în mod explicit cu altceva, care nu este exprimat ca atare, dar pe care interpretantul îl degajă ca fiind implicit în actul de comunicare. Inferențele interpretative au un rol important în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în mod obișnuit o activitate interpretativă, de punere în relație a ceea ce s-a spus în mod explicit cu altceva, care nu este exprimat ca atare, dar pe care interpretantul îl degajă ca fiind implicit în actul de comunicare. Inferențele interpretative au un rol important în realizarea dezambiguizărilor în cazurile de omonimie și de polisemie, prin apelul la informațiile contextuale nonlingvistice pe baza cărora se pot realiza selecții ale semnificațiilor. Ca atare, într-o sală de sport sau într-o discuție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
competențelor aplicate în receptarea și decodarea semnificației unui mesaj, deoarece acesta este obiectul unei construcții la care iau parte atît emițătorul cît și receptorul. Aceasta se întîmplă fiindcă receptorul nu este o simplă țintă, exterioară discursului, ci, dimpotrivă, competența sa interpretativă este avută în vedere de emițător în momentul producerii discursului, iar răspunsul-replică este și el prevăzut ca un contra-discurs. Mesajul este construit, de aceea, în maniera unui dialog intern între discursul enunțătorului și cel al receptorului; acesta, dotat cu propriile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stabilirea inferențelor creative și 2) generarea expectativelor; dintre acestea, prima etapă este o mișcare ascendentă, iar cea de-a doua o mișcare descendentă. Prin intermediul mișcării ascendente, receptorul construiește, cu ajutorul datelor lexicale, sintactice și de altă natură, tema discursivă ca ipoteză interpretativă, prin care se urmărește, pe de o parte, impunerea unei reguli de coerență interpretativă și, pe de altă parte, integrarea a ceea ce a spus emițătorul la ceea ce cunoaște receptorul sau la ceea ce s-a spus anterior în discurs. A doua
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ascendentă, iar cea de-a doua o mișcare descendentă. Prin intermediul mișcării ascendente, receptorul construiește, cu ajutorul datelor lexicale, sintactice și de altă natură, tema discursivă ca ipoteză interpretativă, prin care se urmărește, pe de o parte, impunerea unei reguli de coerență interpretativă și, pe de altă parte, integrarea a ceea ce a spus emițătorul la ceea ce cunoaște receptorul sau la ceea ce s-a spus anterior în discurs. A doua fază, cea descendentă, constă în crearea de expectative semantice în legătură cu semnificațiile care ar putea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]