19,025 matches
-
SPERANTIA, Eugeniu, C. Rădulescu-Motru psiholog, în "Revista de filosofie" vol. XVII, 1932. SURDU, Alexandru, Probleme intuiționiste în "Critica rațiunii pure", în vol. col. Immanuel Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", Editura Academiei, București, 1982. SURDU, Alexandru, Studiu introductiv la Imm. Kant, Logica generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. TOMA, Gheorghe, Personalitate și cultură la C.Rădulescu-Motru, în vol. Permanențe filosofice românești, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979. VAIDA, Petre, C.Rădulescu-Motru, în Istoria filosofiei românești vol. II, Editura Academiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Mona, Paradigme metodologice în istoria filosofiei românești, în "Studii de istorie a filosofiei românești", vol. III, Editura Academiei Române, București, 2008. MARGA, Andrei, Philosophy in the Eastern Transition, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1995. MICHIDUȚĂ, Adrian, Filosofia românească sub noi priviri critice, Studiu introductiv la vol. C. Rădulescu-Motru, Filosofia în România veche, Editura Fundației "Ștefan Lupașcu", Iași, 2008. MILITARU, Ion, Meditații asupra filosofiei românești, Editura Aius, Craiova, 2003. MUSCĂ, Vasile, Încercare asupra gândirii românești, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2002. ROATIȘ, Florian, Pledoarie pentru filosofia românească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Unamuno și problematica antropologiei filosofice, în "Studii de istorie a filosofiei universale", VIII, Editura Academiei, București, 1983. McDONOUGH, Richard, The Question of Being, the Nature of Life, and Heidegger's Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. MEUMANN, E., Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, traducere de Ana Aronescu și Lorentz Aronescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. MOISIL, Grigore, Determinism și înlănțuire, în vol. col. Preblema determinismului, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", București, 1940. MONOD, J.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant, Logica generală. 58 Heidegger, Kant et le probl(me de la m(tafizique, p. 262. 59 Cf. Kant, Logica generală, p. 78; primele trei întrebări apar după cum s-a menționat mai sus și în Metodologia transcendentală, capitolul al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Critica facultății de judecare, p. 75. 81 Cu privire la structura facultății de cunoaștere din Critica rațiunii pure: "Mai strictă este distincția dintre intelect ca facultate a conceptelor, rațiunea ca facultate a ideilor și judecarea ca facultate a regulilor." Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Imm. Kant, Logica generală, p. 47. 82 Pentru această problemă, a se vedea P. Kitcher, Kant on Self-Consciousness, în "The Philosophical Review", Vol. 108, No. 3, Jul. 1999. 83 Iată structura acestei dovezi, așa cum o prezinta Kant: 1) "în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Cassirer, La théorie kantienne de l'histoire, în vol. L'idée de l'histoire, Les Éditions du Cerf, 1988, p. 136. 104 Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii, Cluj, Editura Dacia, 1987, p. 71. 105 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv la C. Rădulescu-Motru Personalismul energetic și alte scrieri, p. XLIII. 106 Nicolae Gogoneață, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie" 2/1992, p. 10. 107 C. Rădulescu-Motru, Puterea sufletească, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mentales dans les sociétés inférieures, Paris, Félix Alcan, 1922, p. 30. 187 Ibidem, p. 52. 188 Ibidem, p. 425. 189 P. Janet, L'évolution psychologique de la personalité, Paris, Editions A. Chahine, 1929, p. 421. 190 Ibidem. 191 Ernst Meumann, Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1980, p. 98. 192 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 555; a se vedea și Curs de psihologie, partea a IV-a, cap. II. 193 Ibidem, p. 621. 194
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas, 1993, p. 7. 228 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, p. 521. 229 Idem, Vocația..., p. 662. 230 Ibidem, p. 663. 231 Corina Hrișcă, Op. cit., p. 178. 232 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv, p. LVI. 233 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 695. 234 Ibidem, p. 698. 235 Ibidem, p. 667. 236 Ibidem, p. 673. 237 Ibidem, p. 726. 238 M. Eliade, Popor fără misiune ?!, în Profetism românesc, 2, București, Editura "Roza vânturilor", 1990, p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adăugând și îmbogățind partitura pe ici pe colo cu noi cadențe și noi recitative, utilizând o orchestrație mai îngrijita pentru paginile vocale sau introducând și pagini noi precum acel Preludiu, având un stil grandios și foarte frumos, sau acel duettino introductiv, pentru soprana și tenor.” Reporterul care a asistat la reprezentația de la Veneția a scris: ”Noile pagini sunt: Preludiul, o descriere sonoră a zorilor, care este asemănător celui din Atilla, un mic duet între tenor și soprana, toate în primul act
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
operei Macbeth este bazată pe câteva din punctele de reper găsite în aceste schițe. Printre aceste schițe se află și schițele pentru Largo din Trioul op. 70 nr.1 “Stafia” . Această parte a fot extinsă și orchestrata și formează partea introductiva a uverturii în timp ce motivele din celelalte schițe, extinse, formează conținutul uverturii. O altă opera Macbeth a apărut în 1910 compusă de compozitorul elvețiano-american Ernest Bloch (1890-1959), pe un libret francez de Edmond Fleg, mai tarziu revăzut în engleză într-o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
libret. În ciuda dorinței lui Verdi de a exprimenta, Cammarano se pare că a impus formă convențională a operei, ferm ancorată în tradiția belcantoului și nu a acordat nici o atenție intențiilor lui Verdi. Compozitorul încercase să se dispenseze de tradiționalul cor introductiv și de primă cavatina a Leonorei și începuse cu romanța lui Manrico, dar în final a constatat că nu există nici o altă cale de a ocoli toate informațiile preliminare care trebuiau furnizate înainte de a se ajunge la miezul subiectului. Totuși
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
onorabilul judecător Academician Profesor Universitar Emerit Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan Acest Îndrumar practic, atât de competent cel mai competent! -, este absolut necesar pentru înțelegerea pilduitoarelor cazuri prezentate în continuare, cazuri care, de fapt, nu constituie decât anexele precizărilor introductive ale eminentului savant, în aceeași măsură strălucit teoretician cât și exemplar practician. De asemenea, fără această pregătire (obligatorie!), nu este posibil să fie înțeleasă în adevărata ei grandoare inegalabila prestație a genialului avocat Ludovic L. (pe care nu vom obosi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
speranței tâlcuri noi. (a) Tot căutând neobosit și în continuare acte despre celebrul caz Rom J. Rominger, am dat, după cum s-a văzut, de Julius Zimberlan. Aceasta n-a fost o simplă întâmplare: după ce ați studiat cu maximă atenție rezumatele introductive din cursurile clasice ale Maestrului, precum și după ce ați făcut cunoștință cu câteva procese introductive 1 necesare pentru ca să puteți înțelege activitatea pilduitoare a atât de celebrului Profesor Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, veți avea parte de minunatele
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Rom J. Rominger, am dat, după cum s-a văzut, de Julius Zimberlan. Aceasta n-a fost o simplă întâmplare: după ce ați studiat cu maximă atenție rezumatele introductive din cursurile clasice ale Maestrului, precum și după ce ați făcut cunoștință cu câteva procese introductive 1 necesare pentru ca să puteți înțelege activitatea pilduitoare a atât de celebrului Profesor Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, veți avea parte de minunatele satisfacții intelectuale ce reies din practica Marelui Jurist. Și, desigur, vă veți putea convinge
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
lesne de observat, chiar și în vorbirea curentă, se folosește (tot din motive de prudență) numele Ludovic L., referitor la celebrul avocat, deși cel numit astfel nu este nici pe departe Ludovic L. 7 mai bine spus reprezentată. 1 Procese introductive, adică un fel de "încălzire" în fața marilor dispute pe care le vom prezenta în continuare. 2 Poate că vă deranjează că repetăm de atâtea ori că pe maestrul Ludovic L. nu-l cheamă Ludovic L. și că doar din motive
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
care mi-au picat în mână și Revista DOSARELE ISTORIEI, în care am găsit în unul din numerele din 2oo1 transcrisă Nota de convorbire, întocmită de mine. (v. DOSARELE ISTORIEI, An VI, nr. 5/57/2001, pag.33-35). Din Nota introductivă întocmită de cercetătorii Camelia și Constantin Moraru, am reconstituit următorul traseu: Nota de convorbire predată lui Emil Bodnăraș în dimineața zilei de 22 august 1968 a fost înregistrată de acesta la Arhiva Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. sub nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
basic factors and political reasons that contributed to the articulation of Romania's specific position on these items. The independent behaviour of the Romanian delegation in the process of negotiation of non-proliferation treaty was fully consonant with this policy. Considerații introductive 12 iunie 1968 reprezintă un eveniment special în domeniul dezarmării și controlului armamentelor. Aceasta datorită împrejurării că în ziua respectivă a fost finalizat, prin rezoluția 2373 [XXII] a Adunării generale a Națiunilor Unite, Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare 1. La
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
României cu țările vecine; colaborarea balcanică; procesele de integrare în Europa Occidentală; structurile de securitate cu vocație europeană și euroatlantică. În anii 1990-1994, ambasador al României în Zair, Camerun, Burundi și Rwanda, cu reședința la Kinshasa. * Acest text reprezintă studiul introductiv la corpusul de documente "Politica independentă a României și Relațiile româno-chineze 1954-1975 Documente", apărut sub egida Arhivelor Naționale ale României 2008 București, a cărui editare a fost coordonată de semnatar. * Convorbirea era mijlocită ca interpret de semnatarul acestor rânduri. ** Delegațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Vita di Pietro il Grande de A. Catiforo. SCRIERI: Cronica șederii în Bender a lui Carol al XII-lea, regele Suediei, SDIR, IX, 43-124. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 381-383; Piru, Ist. lit., I, 370-371; Dan Simonescu, Studiu introductiv la Cronica anonimă a Moldovei. 1661-1729, București, 1975; Dicț. lit. 1900, 36-37; Dicț. scriit. rom., I, 63-64; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 160-181. A.Sm.
AMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
celor mai valoroase texte poetice. O parte dintre acestea au alcătuit florilegiul Cântece bătrânești (1974), care cuprinde 107 variante reprezentând 71 tipuri de cântece fantastice, vitejești și despre Curtea feudală. Volumul reține atenția deopotrivă prin orientările moderne propuse de studiul introductiv și prin noul sistem de transcriere și editare a baladelor. Adept al punctului de vedere sincretic, A. ia în considerare ambii factori (poetic și muzical), care sunt inseparabili și se înrâuresc reciproc. Lucrarea aduce o contribuție majoră la cunoașterea legilor
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
mai înțelegători. Daniela Boțone Tony Malim, Psihologie socială*, traducere de L. Băiceanu, Editura Tehnică, București, 2003, 326 p. Lucrarea psihosociologului Tony Malim, pe care o prezentăm prin problematica abordată și explicațiile oferite conceptelor acestei discipline teoretice, are menirea unui studiu introductiv în domeniul psihologiei sociale. Profesor la Weston College și Open University, Tony Malim este autorul unor importante lucrări apărute și la noi în țară: Procese cognitive (1999), Psihologie comparată (2000), cea din urmă publicată în colaborare cu Ann Birch și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
literare”, „Limba română”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „România literară” „Timpul” (membru în colegiul de redacție) etc. A debutat în 1950 în „Iașul nou” cu o recenzie și în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie. Pe lângă numeroase ediții de opere, studii introductive sau postfețe, A. a publicat cinci volume de studii ce vizează probleme de filologie, stilistică, stil și istorie literară, rodul unei cercetări minuțioase și de durată ce s-a soldat, nu o dată, mai întâi cu articole în presa de specialitate
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
editarea, în cinci volume, a operei complete a acestui autor (1976-1995). A. este de asemenea coeditor al lucrării Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (volumul Geneza, apărut în 1988, a fost distins cu premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române). În studiul introductiv al ediției, A., aducând date biografice noi, reconsideră rolul lui Nicolae Milescu Spătarul în cultura română, socotindu-l cel dintâi traducător al textului integral al Vechiului Testament. Într-un alt studiu introductiv, la ediția Dosoftei, Opere (1978), A. reconsideră locul
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române). În studiul introductiv al ediției, A., aducând date biografice noi, reconsideră rolul lui Nicolae Milescu Spătarul în cultura română, socotindu-l cel dintâi traducător al textului integral al Vechiului Testament. Într-un alt studiu introductiv, la ediția Dosoftei, Opere (1978), A. reconsideră locul unei alte figuri proeminente a culturii române vechi, aceea a mitropolitului Dosoftei, subliniind valoarea poetică a psalmilor versificați de acesta. Cele două texte, aduse la zi, au fost republicate în volumul Studii
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
Călinescu), Risorgimentul și Unirea Principatelor (Andrei Oțetea), Gh. Bariț. Cuvânt comemorativ la 150 de ani de la nașterea sa (David Prodan) ș.a. Volumul XII, din 1962, reproduce discursurile rostite cu ocazia primirii în Academie a scriitorului guatemalez Miguel Angel Asturias (cuvânt introductiv de Iorgu Iordan). Opera scriitorului este prezentată de Zaharia Stancu și Eugen Jebeleanu, iar cuvântul de răspuns al acestuia este completat de o comunicare privind contribuția pe care romanul o aduce sociologiei. Volumul XVI, din 1966, este unul aniversar (centenarul
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]