2,207 matches
-
stabili sunt Cm cu timpul de înjumătățire de 1,5610 ani, Cm cu timpul de înjumătățire de 3,410 ani, Cm cu timpul de înjumătățire de 9000 de ani și Cm cu timpul de înjumătățire de 8500 ani. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire de sub 30 de ani, iar majoritatea chiar sub 33 de zile. Curiul are de asemenea și 4 meta-stări, cea mai stabilă fiind Cm (t½ 34 ms). Având în vedere faptul că timpul de înjumătățire al Cm
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
de capturi de electroni și dezintegrări beta susținute de fluxul de neutroni foarte scăzut din minereurile de uraniu. Până în prezent însă, prezența curiului natural nu a putut fi demonstrată practic. Proprietățile curiului au putut fi determinate pentru Cm și Cm, izotopi care au fost obținuți în cantități de ordinul gramelor. Cm poate fi obținut prin bombardarea plutoniului cu neutroni. Metalul are o culoare alb-argintie și este mai electropozitiv decât aluminiul. Cei mai mulți compuși trivalenți ai curiului au o culoare gălbuie. Din punct
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
topită, rodiul absoarbe oxigen, dar odată începută solidificarea, oxigenul este eliminat . Fiind un metal nobil, rodiul pur este inert din punct de vedere chimic, dar devine foarte reactiv în combinațiile chimice. Rodiul întâlnit în natură este compus dintr-un singur izotop, Rh. Cei mai stabili radioizotopi sunt Rh cu un timp de înjumătățire de 3,3 ani, Rh cu un timp de înjumătățire de 2,9 ani și Rh cu un timp de înjumătățire de 16,1 zile. Pe lângă aceștia au
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
numeroși izomeri nucleari, dintre care cei mai stabili sunt Rh (0,141 MeV), cu un timp de înjumătățire de 207 zile și Rh (0,157 MeV) cu un timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
sunt Rh (0,141 MeV), cu un timp de înjumătățire de 207 zile și Rh (0,157 MeV) cu un timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile de platină, în amestec cu platina, paladiu, argint
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
zile și Rh (0,157 MeV) cu un timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile de platină, în amestec cu platina, paladiu, argint sau aur. Principalele zone de extragere sunt în Africa de Sud, în nisipuri de
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile de platină, în amestec cu platina, paladiu, argint sau aur. Principalele zone de extragere sunt în Africa de Sud, în nisipuri de râu în Munții Urali, în America de Nord și America de Sud
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
În prezent, un gram de rodiu costă de cca. 6 ori mai mult decât unul de aur. Rodiul poate fi de asemenea extras din combustibil nuclear consumat, o tonă conținând cca. 400 g de rodiu. Rodiul astfel obținut conține însă izotopi radioactivi cu timpi de înjumătățire de până la 2,9 ani și de aceea trebuie depozitat într-o locație protejată timp de cel puțin 20 de ani pentru a se stabiliza. După 5 ani de izolare, rodiul de fisiune are încă
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
11 ani ajunge la 2,2, după 14 ani la 1,1 ci, după 17 ani la 0,55 ci și după 20 de ani ajunge la doar 0,27 ci. Scăderea abruptă a radioactivității rodiului se datorează faptului că izotopul Rh este prezent doar într-o cantitate foarte mică, iar restul materialului absoarbe energia eliberată. Datorită durității sale foarte ridicate, este aplicat prin galvanizare sau vaporizare ca strat de acoperire a unor instrumente optice, sau pe bijuterii din aur alb
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
reacțiilor în grupurile carbonice din chimia organică. Alți compuși includ carbonat de ceriu (III) (Ce(CO)), fluorură de ceriu (III) (CeF), oxid de ceriu (III) (CeO), precum și sulfat de ceriu (sulfat ceric, Ce(SO)). Ceriul natural este compus din trei izotopi stabili și un izotop radioactiv; Ce, Ce, Ce, și Ce cu Ce fiind cel mai abundent (88.48% abundență naturală). Douăzeci-și-șapte de radioizotopi au fost descoperiți, cel mai {abundent și/sau stabil} fiind Ce cu un timp de înjumătățire mai
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
din chimia organică. Alți compuși includ carbonat de ceriu (III) (Ce(CO)), fluorură de ceriu (III) (CeF), oxid de ceriu (III) (CeO), precum și sulfat de ceriu (sulfat ceric, Ce(SO)). Ceriul natural este compus din trei izotopi stabili și un izotop radioactiv; Ce, Ce, Ce, și Ce cu Ce fiind cel mai abundent (88.48% abundență naturală). Douăzeci-și-șapte de radioizotopi au fost descoperiți, cel mai {abundent și/sau stabil} fiind Ce cu un timp de înjumătățire mai mare decât 5×10
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
mare decât 5×10 ani, Ce cu un timp de înjumătățire de 284.893 de zile, Ce cu un timp de înujmătățire de 137.640 de zile și Ce cu un timp de înjumătățire de 32.501 de zile. Toți izotopii radioactivi rămași au timpii de înjumătățire mai mici decat 4 zile, din care majoritatea au timpii de înjumătățire mai mici decât 10 minute. Și acest element are, de asemenea, două meta stări. Izotopii ceriului au o masă atomică ce variază
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
înjumătățire de 32.501 de zile. Toți izotopii radioactivi rămași au timpii de înjumătățire mai mici decat 4 zile, din care majoritatea au timpii de înjumătățire mai mici decât 10 minute. Și acest element are, de asemenea, două meta stări. Izotopii ceriului au o masă atomică ce variază intre 123 u (unitate de masă atomică) (Ce) și 152 u (Ce). Ceriul, ca toate pământurile rare, are un grad redus, până la mediu de toxicitate. Ceriul este un puternic agent reductiv și este
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
sub forma unor compuși în compoziția unor minerale ca: gadolinita, monazita și xenotimul. Elementul este asociat uneori cu ytriul sau cu alte elemente asemănătoare și este utilizat în tehnologie la elaborarea oțelurilor speciale. l natural este un amestec de șapte izotopi stabili. Yterbiul este un element moale, maleabil și relativ ductil care are un luciu argintiu deschis. Rareori găsit în pământ, el este atacat ușor și dizolvat de aciduri minerale, încet de reacții chimice împreună cu apa, și se oxidează în aer
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
la aprox. 16,000 atm (1.6 GPa). Rezistivitatea electrică a yterbiului este de 10 ori mai mare la aprox. 39,000 atm (3.9 GPa), iar apoi scade dramatic până pe la 10% din rezistența ei de la temp. camerei . Un izotop de yterbiu a fost folosit ca substitut pentru o sursă de radiație la un aparat portabil de raze X pe când electricitatea nu era disponibilă. Acest metal ar putea fi de asemenea folosit pentru a ajuta la îmbunătățirea granulației, durității și
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
metale rare, dar tehnicile schimbului ionic și extragerea cu solvenți dezvoltate la sfârșitul secolului 20 au simplificat procesul de separare. Compușii chimici cunoscuți sunt puțini —aceștia nu au fost încă bine caracterizați. Yterbiumul apare în natura sub formă de 7 izotopi stabili: Yb, Yb, Yb, Yb, Yb, Yb și Yb, Yb fiind cel mai abundent (31,8 %). Au fost caracterizați 22 de izotopi radioactivi ai yterbiumului; dintre aceștia, cel mai stabil este Yb cu timpul de înjumătățire (timpul după care se
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
cunoscuți sunt puțini —aceștia nu au fost încă bine caracterizați. Yterbiumul apare în natura sub formă de 7 izotopi stabili: Yb, Yb, Yb, Yb, Yb, Yb și Yb, Yb fiind cel mai abundent (31,8 %). Au fost caracterizați 22 de izotopi radioactivi ai yterbiumului; dintre aceștia, cel mai stabil este Yb cu timpul de înjumătățire (timpul după care se dezintegrează jumătate dintr-un număr dat de nuclee în stare metastabilă) 32,026 zile, Yb cu 4,185 zile și Yb cu
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
aceștia, cel mai stabil este Yb cu timpul de înjumătățire (timpul după care se dezintegrează jumătate dintr-un număr dat de nuclee în stare metastabilă) 32,026 zile, Yb cu 4,185 zile și Yb cu 56,7 h. Restul izotopilor radioactivi au timpi de înjumătățire mai mici de 2 h, iar majoritatea lor au timpi de înjumătățire sub 20 min. De asemenea, acest element are 6 stări metastabile, cea mai stabilă fiind Yb-169m (timpul de înjumătățire 46 s). Deși yterbiu
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
data de 17 martie 1950. Pentru a produce californiu, cercetătorii au bombardat o țintă de curiu 242, cu masa de ordinul microgramelor, cu particule alfa de 35 MeV, obținând atomi de californiu 245 și neutroni liberi. Au fost identificați 19 izotopi ai californiului, cu mase atomice cuprinse între 237,062 unități (Cf) până la 256,093 unități (Cf), cei mai stabili fiind Cf cu un timp de înjumătățire de 898 ani, Cf cu un timp de înjumătățire de 351 ani și Cf
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
Cf) până la 256,093 unități (Cf), cei mai stabili fiind Cf cu un timp de înjumătățire de 898 ani, Cf cu un timp de înjumătățire de 351 ani și Cf cu un timp de înjumătățire de 13 ani. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 2,7 ani, iar majoritatea chiar mai scurți de 20 minute. Cf se obține prin dezintegrarea beta a Bk, iar majoritatea celorlalți izotopi sunt obținuți prin bombardarea intensă a berkeliului cu neutroni într-
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
cu un timp de înjumătățire de 13 ani. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 2,7 ani, iar majoritatea chiar mai scurți de 20 minute. Cf se obține prin dezintegrarea beta a Bk, iar majoritatea celorlalți izotopi sunt obținuți prin bombardarea intensă a berkeliului cu neutroni într-un reactor nuclear. Californiul este solubil în acizii minerali și este antrenat de fluoruri și oxalați insolubili Până în prezent au fost obținuți și studiați doar câțiva compuși ai californiului, între
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
aspect reflectorizant, dacă s-ar putea adună destul pentru a fi observat în stare solidă sau lichidă. Obținerea unei astfel de cantități e foarte improbabilă, fiindcă căldură extremă produsă de dezintegrarea franciului (timpul de înjumătățire cel mai lung al oricărui izotop al său e de 22 de minute) ar vaporiza instantaneu orice cantitate vizibilă de element. Franciul a fost descoperit de Marguerite Perey în Franța (de unde elementul își și ia numele) în 1939. A fost ultimul descoperit în natură, si nu
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
de Marguerite Perey în Franța (de unde elementul își și ia numele) în 1939. A fost ultimul descoperit în natură, si nu prin sinteză. În afara laboratorului, franciul e extrem de rar, cantități infime găsindu-se în minereurile de uraniu și toriu, unde izotopul franciu-223 se formează și dezintegrează continuu. În jur de 20-30 g există la orice moment dat în scoarță terestră; ceilalți izotopi (cu exceptia franciului-221) sunt pur sintetici. Cea mai mare cantitate produsă vreodată în laborator a fost o grupare de pește
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
prin sinteză. În afara laboratorului, franciul e extrem de rar, cantități infime găsindu-se în minereurile de uraniu și toriu, unde izotopul franciu-223 se formează și dezintegrează continuu. În jur de 20-30 g există la orice moment dat în scoarță terestră; ceilalți izotopi (cu exceptia franciului-221) sunt pur sintetici. Cea mai mare cantitate produsă vreodată în laborator a fost o grupare de pește 300.000 de atomi. Încă din 1870, chimiștii credeau că ar trebui să fie un alt metal alcalin după cesiu, cu
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
care a pretins a fi găsit eka-cesiul, sau franciul. În 1925, el a observat semne de radioactivitate slabe într-o monstra de potasiu, alt metal alcalin, concluzând incorect că eka-cesiul era cel ce contamină proba (de fapt, radioactivitatea provenea de la izotopul potasiu-40, ocurent natural). Succedent, el a publicat o teza despre prezicerile sale asupra proprietățile eka-cesiului, în care el numea noul element "russiu", după țara sa natală. La scurt timp după, Dobroserdov a început să se axeze pe carieră să didactica
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]