2,270 matches
-
este lină reper este artera interventriculară (ram din artera coronară stângă). Pentru chirurgul de chirurgie toracică generală sunt esențiale câteva repere anatomice ale cordului și pericardului:localizarea nodului sinusal - nodul sinoatrial este situat inferior de urechiușa dreaptă și lateral de joncțiunea cavo-atrială superioară. Nodul poate fi interceptat în cursul rezecției și reconstrucției venei cave superioare, când se depășește limita de siguranță a secționării proximale a venei cave superioare (1cm de joncțiune);șanțul interatrial (Waterston - Sondergaard) - situat între atriul drept și venele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
sinoatrial este situat inferior de urechiușa dreaptă și lateral de joncțiunea cavo-atrială superioară. Nodul poate fi interceptat în cursul rezecției și reconstrucției venei cave superioare, când se depășește limita de siguranță a secționării proximale a venei cave superioare (1cm de joncțiune);șanțul interatrial (Waterston - Sondergaard) - situat între atriul drept și venele pulmonare drepte, disecția la acest nivel permite alungirea bontului atrio-venos în caz de vene pulmonare drepte scurte, în chirurgia de transplant pulmonar; tot aici se poate pătrunde în atriul stâng
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și vasele pericardo-frenice, fiind înconjurată de ganglioni limfatici (ganglionii paratraheali și pretraheali drepți - grupurile 2 și 3, ganglionii prevasculari - grupul 3a, ganglionii traheobronșici drepți - grupul 4 drept). Vena azygos se varsă în cavă imediat deasupra inserției pericardice. Libertatea sau obstrucția joncțiunii va determina intensitatea sindromului clinic. În ultima situație este scoasă din joc o cale majoră de scădere a hipertensiunii venoase din sistemul cav superior. Alături de vena azygos există o serie de conexiuni între sistemul cav superior și cel inferior, care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
lavandă are proprietatea de a regla starea de excitabilitate a unor receptori interni, ceea ce conduce la normalizarea funcției cardiace. Ca mecanism al acestei acțiuni se presupune că determină anestezia receptorilor de reglare a presiunii și dilatării capilarelor, localizați la nivelul joncțiunii carotidă - plex carotidian, ceea ce conduce la ridicarea pragului de excitabilitate a cordului. De aici rezultă o dilatare capilară periferică, cu diminuarea stazei sangvine, astfel încât cantitatea de sânge circulant se mărește. Este un foarte bun agent citofilactic (regenerează celulele pielii), putând
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
și evacuarea gastrică întârziată) [13- 19]. Concluzia acestor studii este că duodenopancreatectomia standard este intervenția de ales pentru adenocarcinomul cefalic pancreatic (tabelul 145) [5]. DPC cu rezecția confluentului venos portomezenteric Între 20-30% dintre pacienții cu cancer pancreatic cefalic prezintă invadarea joncțiunii porto mezenterice [20]. Motivele pentru care există rețineri în a efectua o rezecție vasculară venoasă asociată duodenopancreatectomei sunt complexitatea operației, creșterea complicațiilor postoperatorii și lipsa unui beneficiu clar privind supraviețuirea. Astăzi este clar că adăugarea rezecției vasculare la duodenopancreatectomie nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
astfel fața anterioară a capului pancreatic și a duodenului I, II și III. Pentru a expune la nivel infrapancreatic VMS, se incizează peritoneul visceral, la nivelul marginii inferioare a pancreasului, de la stânga vaselor colice medii, inferior și către dreapta, către joncțiunea dintre duodenul II și III (fig. 307). Pentru a identifica VMS, poate fi utilizată ca reper vena colică medie, care poate drena direct la nivelul feței anterioare a VMS, sau poate forma trunchiul gastrocolic Henle împreună cu vena gastroepiplooică dreaptă. Pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
gastroduodenală permite mobilizarea arterei hepatice comune și proprii către superior și la stânga, pentru a pune în evidență vena portă, gest important de realizat înainte de secționarea căii biliare principale. Se efectuează colecistectomia și apoi se secționează canalul hepatic comun la nivelul joncțiunii sale cu canalul cistic. Înainte de secționarea căii biliare principale trebuie căutată cu atenție prezența unei artere hepatice drepte accesorii sau înlocuitoare, cu originea în AMS și traiect ascendent, lateral față de VP și posterior față de CBP. Chirurgul trebuie să analizeze preoperator
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
celiac cu ramurile sale. După secționarea venei gastrice stângi, și ganglionii gastrici stângi sunt disecați către inferior. Se identifică și se secționează artera splenică, la nivelul originii sale din trunchiul celiac [46]. Disecția posterioară Se identifică vena splenică, la nivelul joncțiunii cu VMS și se secționează. Disecția se continuă într-un plan sagital, către posterior, până se identifică flancul stâng al AMS. În acest moment sunt evidențiate flancul stâng al trunchiului celiac și al AMS. Se va exciza țesutul adipos și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
mai bun la bolnavii cu anevrisme degenerative se bazează în principal pe studii preoperatorii, cu toate că uneori datele intraoperatorii pot induce o schimbare a strategiei operatorii. Cele două principii care ghidează abordul operator la anastomozele proximale și distale sunt dacă: 1. joncțiunea sino-tubulară este normală 2. arcul aortic este anevrismal în cea mai mare parte a sa. Pentru anastomoza proximală: - atunci când joncțiunea sinotubulară este normală se poate sutura un graft termino-terminal deasupra comisurilor valvulare aortice; - dacă și valva aortică este modificată atunci
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
o schimbare a strategiei operatorii. Cele două principii care ghidează abordul operator la anastomozele proximale și distale sunt dacă: 1. joncțiunea sino-tubulară este normală 2. arcul aortic este anevrismal în cea mai mare parte a sa. Pentru anastomoza proximală: - atunci când joncțiunea sinotubulară este normală se poate sutura un graft termino-terminal deasupra comisurilor valvulare aortice; - dacă și valva aortică este modificată atunci se înlocuiește și valva în manieră standard; - dacă joncțiunea sinotubulară nu este normală și rădăcina aortică este dilatată (de exemplu
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
în cea mai mare parte a sa. Pentru anastomoza proximală: - atunci când joncțiunea sinotubulară este normală se poate sutura un graft termino-terminal deasupra comisurilor valvulare aortice; - dacă și valva aortică este modificată atunci se înlocuiește și valva în manieră standard; - dacă joncțiunea sinotubulară nu este normală și rădăcina aortică este dilatată (de exemplu, în sindromul Marfan), atunci, de regulă, se inseră un conduct protetic valvulat; - la pacienți selecționați, mai în vârstă, fără sindrom Marfan, poate fi mai potrivit a se face o
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
de obicei, chiar firele cu care este cusută proteza valvulară aortică. Ancorarea protezei împiedică migrarea protezei. Înlocuirea valvei aortice și a aortei ascendente prin inserția unui conduct valvulat La pacienții cu anevrism al aortei ascendente, dilatația inelului aortic și a joncțiunii sinotubulare sau a sinusurilor Valsalva, e nevoie de obicei de înlocuirea compusă a aortei ascendente și valvei aortice cu un conduct valvulat. Un astfel de procedeu este frecvent folosit la pacienții cu sindrom Marfan. Înlocuirea compusă a aortei ascendente și
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
aortică mică sau moderată sunt candidații cei mai buni pentru procedee conservatoare de prezervare a valvei aortice. Intervențiile de prezervare a valvei aortice sunt destul de variate, având în vedere și eterogenitatea morfologică a bolii anevrsimale anuloaortice. Astfel, simpla recalibrare a joncțiunii sinotubulare aortice prin sutura acesteia la o proteză înlocuitoare a aortei ascendente tubulare, de dimensiune adecvată poate rezolva o insuficiență aortică. Alteori, este necesară o intervenție mai laborioasă, cu înlocuirea mai mult sau mai puțin extensivă a sinusurilor aortice, cu
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
acesteia la o proteză înlocuitoare a aortei ascendente tubulare, de dimensiune adecvată poate rezolva o insuficiență aortică. Alteori, este necesară o intervenție mai laborioasă, cu înlocuirea mai mult sau mai puțin extensivă a sinusurilor aortice, cu reimplantarea ostiilor coronare, reconstruirea joncțiunii sinotubulare și corectarea prolapsului cuspal. În general, cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât este mai probabil ca el să aibă nevoie de o intervenție mai complexă pentru obținerea unei valve aortice continente. În situația în care dilatarea joncțiunii
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
joncțiunii sinotubulare și corectarea prolapsului cuspal. În general, cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât este mai probabil ca el să aibă nevoie de o intervenție mai complexă pentru obținerea unei valve aortice continente. În situația în care dilatarea joncțiunii sinotubulare este singură responsabilă de insuficiența aortică, recalibrarea acesteia prin înlocuirea aortei ascendente cu o proteză vasculară cilindrică poate rezolva insuficiența aortică. Cheia rezolvării este reprezentată de alegerea corectă a dimensiunii protezei care să înlocuiască aorta ascendentă. Pentru stabilirea acestei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
de 24 mm pentru înlocuirea aortei ascendente, în mod particular în situația în care trebuie înlocuită și crosa aortică, datorită creșterii semnificative a postsarcinii ventriculare stângi pe care o implică [51]. În cazul în care diametrul aortic dorit la nivelul joncțiunii siunotubulare este mai mic de 24 mm Este recomandat să se utilizeze pentru înlocuirea aortei ascendente o proteză mai mare la care extremitatea să fie recalibrată prin sutură/plicatură. Anastomoza dintre joncțiunea sinotubulară aortică și proteză poate fi realizat cu
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
cazul în care diametrul aortic dorit la nivelul joncțiunii siunotubulare este mai mic de 24 mm Este recomandat să se utilizeze pentru înlocuirea aortei ascendente o proteză mai mare la care extremitatea să fie recalibrată prin sutură/plicatură. Anastomoza dintre joncțiunea sinotubulară aortică și proteză poate fi realizat cu fir de polipropilenă monofilament 4.0 în sutură continuă monostrat. Pot fi utilizate și suturi în dublu strat sau suturi care să utilizeze, pe o întindere mai mică sau mai mare, fire
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
plasate însă de locutor într-o ordine care arată că un element se constituie în concluzie pentru cel anterior lui: Este o idee interesantă, deci de dezvoltat.; E atent,/ prin urmare notează totul. Formal, acest raport sintactic este marcat prin: * joncțiune conjuncții coordonatoare: și, nici, precum și, iar, dar, însă, ci, sau, ori, fie... fie, sau... sau, deci, în concluzie, așadar, prin urmare etc.; * juxtapunere reprezentată, în planul comunicării scrise, prin diferite semne de punctuație; vezi (în I.6.) rolul virgulei, al
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
luminoasă ca soarele de primăvară. (complementul circumstanțial de mod ca soarele are ca termen regent adjectivul luminoasă); El țuști pe ușă. (complementul circumstanțial de loc pe ușă are ca termen regent interjecția țuști). Formal, raportul de subordonare este marcat prin: * joncțiune realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
timic. În zona corticală a timusului, limfocitele „învață” să tolereze selful, fenomen ce constă în selecția celulelor care recunosc moleculele CMH exprimate pe suprafața celulelor epiteliale. Aproximativ 90% dintre celulele pre-T care ajung în zona corticală nu reușesc să traverseze joncțiunea cortico -medulară. Ele sunt supuse unui proces de selecție pozitivă, ce constă în supraviețuirea limfocitelor care recunosc și interacționează cu afinitate medie, cu moleculele CMH ale celulelor epiteliale. Limfocitele care nu generează un receptor care să recunoască moleculele CMH, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cisteină între care se pot stabili punți disulfidice, ceea ce conduce la constituirea de domenii de pliere a catenelor desemnate VL, VH, CL, C H1, CH2, CH3. Între CH1 și CH2 este dispusă regiunea balama a catenelor H, aici realizându-se joncțiunea celor doi heterodimeri L-H ai tetramerului imunoglobulinic (fig. 2.6). Secvența de aminoacizi a jumătății carboxi-terminale a catenelor L, de aproximativ 110 aminoacizi constituie regiunea constantă (CL) a acestor catene ușoare. Secvența de aminoacizi a acestei regiuni CL este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Numărul de tipuri de regiune variabilă pentru catena LK este aproximat de 1400 (350 4 1). Reunirea imprecisă a segmentelor genice VK și JK adaogă o diversitate suplimentară prin pierderea sau prin adiția câtorva perechi de nucleotide la punctul de joncțiune (articulare) VK - JK. Ulterior experimentului clasic al lui Hozumi și Tonegawa (1976), rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice a putut fi studiat prin compararea structurii genelor imunoglobulinice clonate, izolate din limfocite B mature (diferențiate), funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice, din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de unire VK-JK. În concluzie, diversitatea catenelor LK are la bază variabilitatea secvenței interne din fiecare segment genic VK, variabilitatea de secvență a celor patru segmente genice JK și variabilitatea în numărul de perechi de nucleotide deletate la punctele de joncțiune VK-JK. În plus, mutația somatică petrecută în cursul asamblării segmentelor genice imunoglobulinice își aduce aportul la extinderea variabilității în secvența de aminoacizi de la nivelul regiunilor variabile, dar această variabilitate nu ocolește nici regiunile constante ale catenelor imunoglobulinice. În cazul în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcțional, pentru cele trei regiuni ale catenei imunoglobulinice ușoare VJC, care va fi tradus într-o secvență normală de aminoacizi a catenei LK. Segmentul genic J codifică aproximativ 15 aminoacizi de la terminalul carboxil al regiunii V a catenei imunoglobulinice L. Joncțiunea segmentelor V-J coincide cu cel de al treilea sector hipervariabil din regiunea variabilă a catenei L. Schimbarea punctului de tăiere-sudare dintre segmentul genic VK și segmentul genic JK conduce la variația secvenței de aminoacizi a acestui sector al regiunii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
secvențe spațiatioare, nu însă și de secvența de nucleotide de la nivelul spațiatorului. Deși specificitatea acestor semnale de recunoaștere e mare, procesul real de reunire a segmentelor genice VL și JL prezintă inexactități prin adiții și deleții randomice, realizate la nivelul joncțiunilor VL - JL, astfel că apar frecvent mutații de schimbare a cadrului de citire ( frameshift) cu generarea de codoni stop, terminatori prematuri ai mesajului genetic normal. În plus, chiar și joncțiunile care păstrează cadrele normale de citire („pe fază ” sau „în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]