149,721 matches
-
Groșan. Termenul și-a fixat de multă vreme sensul depreciativ, de etichetă familiară pentru autorul unor ilegalități de mică amploare. Un hoț mărunt e privit cu dispreț în interiorul lumii interlope - dar se pare că atitudinea trece ușor și în afară, judecata asupra aptitudinilor fiind mai puternică decât cea asupra moralității. Destul de vechi și frecvent, inclusiv în literatură (la Arghezi, în Poarta neagră, la Miron Radu Paraschivescu etc.) e termenul caramangiu, cu sensul mai general de "hoț", dar și cu acela - etimologic
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
după care s-a retras în bucătărie. A fost prima ființă care a înțeles că e vorba de o autentică vocație literară, deoarece a spus exact ce trebuia spus: "Ai făcut din mine personaj de roman". Putem conta pe această judecată, rostită cu inima strînsă, deoarece era o femeie care citea enorm și cu ea puteai vorbi despre Caragiale, despre poeziile lui Eminescu, despre Creangă, toate acestea - și altele - îi erau foarte familiare. Cu un gust sigur și cu o remarcabilă
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
Vasilescu, nici Vaslie Gorduz, nici Neculai Păduraru, nici Mircea Spătaru și nici generațiile mai tinere nu și-au asumat universul formal și tensiunile specifice ale sculpturii lui Ion Vlad. încercarea surdă de a-l recupera acum, dincolo de teorii și de judecăți istorice, este mai curînd un reflex existențial decît un proiect estetic. Ion Vlad a reprezentat, și reprezintă încă în sculptura noastră, un amestec ciudat de energie și de disperare, de vitalitate și de eșec, de construcție monumentală și de ruinare
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
spune răspicat, dar elegant metaforic Nicolae Labiș în poemul declarativ și mobilizator Viitorul. Alții, ca Victor Tulbure, invocă mai abrupt răzbunarea și "mânia lumii muncitoare". Maria Banuș dărâmă cu patimă tot "bâlciul" vechii orânduiri. Demonstene Botez cheamă și el la judecata aspră a săracilor "feciorul unui vechi chiabur". Comunistul Lazăr de la Rusca din poemul lui Dan Deșliu, omorât de "haita de chiaburi", stârnește "ura mare, ura sfântă": "Vuiau munții de mânie,/ vuia peștera pustie,/ vuia codrul cu izvorul/ și vuia, vuia
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
chiar și la ilustrația absurdă a copertei, unde cuvântul "Rai" servește drept cache-sexe". (Viața literară, nr. 156, 25 februarie 1934.) Autoarea - studentă la Litere - în nemăsurata ei venerație față de magistru e totuși malițioasă față de incongruențe și nu alunecă în hageografie. Judecățile de valoare ale exegeților diferă atunci când discută anumite pasaje ale romanului. Sinuciderea din final a lui Pavel Anicet e considerată de Dan Petrașincu nejustificată psihologic. Spre deosebire de el, Octav Șuluțiu pledează susținând caracterul ei autohton: " Ea nu e izvorâtă dintr-o
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
în explicații, la care se mai adaugă încă „ceva”. - Cursul de dirijat este pentru interpretare, nu pentru tactare. - Dirijorul trebuie să perceapă tezele fundamentale ale filosofiei pentru că, în finalul muncii sale interpretative, el manevrează și concepte și idei filosofice și judecăți. - Rolul dirijorului în actul interpretativ este de a trezi interes, de a converti semnele partiturii în sonorități, de a modela sufletele interpreților după imaginile sale lăuntrice. - Dirijorul îi face pe ceilalți să făptuiască realul său sufletesc. - Când totul este clar
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
ai vedea că s-a cîștigat ceva de o măreție fără egal, ceva atît de revoluționar încît puterea gîndului integrator, filozofic, n-a mai stat la originea noilor revelații, ci stă încă în așteptararea unificării lor într-un fel de judecată de apoi, care va dezvălui abia la urmă ceea ce altădată era învăluit de la bun început." "Ceaslovul" lui Rilke În numărul din aprilie al Convorbirilor li-te-rare, Elvira Sorohan semnează articolul "Întoarcerea la modele", text inspirat de volumul Caietul de la Văratic al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
și noi forme prozodice, mergând până la transformarea căutărilor ritmico-grafice într-un scop în sine." Trecând la analiza prozei, I. Oprișan are certitudinea că B. P. Hasdeu poate fi considerat un precursor al modernismului, prin admirabila sa nuvelă Duduca Mamuca (Micuța), judecată greșit la apariția ei, autorul fiind acuzat în procesul de presă din 1863 pentru "pasajele vătămătoare bunelor moravuri." Astăzi, remarcă I. Oprișan, fiind scrisă "cu o vervă cuceritoare, într-un stil antrenant, cu dese apostrofări și implicări a cititorului în
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
arhaice din manuscrisele putnene. Cronica lui Ilarion Cocișiu de la începutul anului 1948 aprecia valoarea oratoriului de Paști, „ca fond și formă superior (...), ridicându-se alături de modelul lui Bach și Händel”. Tot mai multe semnale din lumea occidentală vin să confirme judecata criticului făcută în urmă cu peste șase decenii. Cele două recente lucrări amintite, consacrate compozitorului, purtând - nu știm dacă voit sau involuntar - titluri foarte apropiate, au apărut aproximativ în aceeași perioadă - Paul Constantinescu - Corespondență, scrisori și portrete, realizată de Sanda
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
pe care mi-o impun e să fie o dorință utopică, o iluzie căreia îi stă bine să nu se împinească niciodată. Din acest motiv, nu voi evoca diminețile hipnotice în care-l ascultam înmărmurit de coerența discursului, de limpezimea judecăților și de spectaculozitatea mizanscenei pe Vladimir Tismăneanu. Lumina filtrată blând prin perdele, canapelele moi, în care te scufundai ca-ntr-un al doilea somn, muzica pusă exact la intensitatea dintre murmur și articulare coerentă din apartamentul ocupat de el și
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
fascism și de nazism, legionarismul nu a avut un punct de plecare preponderent politic, ci unul spiritual, declarîndu-și țeluri educative, pe un fundal regenerator în raport cu politicianismul oneros, cu afacerismul parazitar al interbelicului. Iată cuvintele lui Noica: "Sînt oameni care, în judecata lor, au rămas în urmă cu anii: ei înțeleg legionarismul ca o mișcare politică sau chiar haiducească, în loc s-o vadă drept una spirituală, adică interiorizată și năzuind către forme de viață creștină. E adevărat, pot fi și dintre legionari
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
spectacolului Capra din nominalizarea pentru regie a lui Dabija, a lui Bogdan Zsolt de la categoria "cel mai bun actor", a Liei Manțoc de la categoria "cea mai bună scenografie". Aici, poate, gafa a lăsat să se vadă mult prea limpede o judecată neprofesionistă, dezechilibrată, prizonieră a superficialității jignitoare pentru un creator de teatru. Peste tot în lume există două categorii distincte de premii: pentru decor și, separat, pentru costume. Ceva destul de logic. Pentru alții. Noi sîntem mai originali. Ca și în tenacitatea
Doamne, Dumnezeule, e singura sărbătoare a breslei! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8560_a_9885]
-
amușină. Porțile sunt deschise și nu intră nimeni să întrebe dacă aici mai locuiește cineva, doar vântul răscolește ceea ce prisosește din ora casei de pe colină, iar tu mătăcești răvășit de incertitudinea clipei. în noaptea calmă se aud clopotele învierii zvonind judecata din urmă. Cenușa fulgerului ne-mpresoară sufletul, iar mâinile precum flăcările se-mpreună a rugă neîntreruptă: Deisis și înfiorarea nunții cerești. Semnele timpului se urzesc într-o clipă cum se-nfiripă sămânța în floarea luminii, iar sufletul se minunează când
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
acest capitol al volumului de informație. Acesta (anvergura cuprinderii informațiilor, atât pe verticala istoriei, cât și pe orizontala geografiei) este cel mai puternic argument, care trebuie însă neapărat coroborat cu altele. Calitatea redactării articolelor e o condiție esențială. Ea trebuie judecată din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, contează punerea în pagină a informațiilor într-o structură funcțională, accesibilitatea interpretărilor, mobilitatea adecvărilor la subiect, utilitatea bibliografiei etc. Sunt multe aspecte aici, care necesită o bună combinație a stilului
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
adecvată. Analiza strânsă a textului, într-o formă personală de close reading, este mai mult decât derizabilă: aproape obligatorie. Ea ar trebui însă completată printr-o perspectivă mai înaltă, a istoriei literare, și o critică mai exigentă, care să includă judecata de valoare. Ambele lipsesc cu desăvârșire din cartea lui Dan Cristea, în care Poezia e atât de vie, încât toți cei douăzeci de poeți beneficiază de un tratament identic. Am ajuns la o clinică de înfrumusețare. Că e vorba despre
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
fel poezia. Ei nu se acreditează prin atât ca poeți adevărați, ci ca producători de texte pe care criticul are datoria să le ierarhizeze. Între ele și în interiorul lor. Aceste departajări - pare că se scuză autorul nostru - nu înseamnă nicidecum judecăți de valoare purtate asupra celor trei cărți, ci țin seama doar de ponderea pe care, în fiecare din ele, o au motivele și imaginile recurente." (p. 288). Înregistrarea recurențelor rămâne, în aceste condiții ne-critice, o formă deviată de statistică
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
broderia mnezică; pentru ceilalți, nimeni nu mai stă să digere enorma acumulare de amintiri inutile care alcătuiește substanța operei francezului; pentru aceștia din urmă, a-l citi înseamnă a-ți pierde timpul. În fața unor atît de tranșante și de ireconciliabile judecăți de valoare, nu poți să nu te întrebi cine are dreptate. Răspunsul nu poate fi decît unul: deschizi Proust și vezi ce simți citindu-l. Impresia pe care ți-o lasă e unicul criteriu după care îi poți judeca scriitura
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
poate fi decît unul: deschizi Proust și vezi ce simți citindu-l. Impresia pe care ți-o lasă e unicul criteriu după care îi poți judeca scriitura. Iar meritul antologiei Violei Vancea este că dă cititorului o imagine sinoptică a judecăților pe care unul sau altul din scriitorii români le-au emis de-a lungul timpului pe seama lui Proust. Fiecare din ei au deschis Proust și au spus ce au simțit. Și astfel, de la Camil Petrescu la Dan Botta, de la Mihail
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
2000): "... adaug imediat câteva evidențe care se impun pentru oricine citește textele analitice ale tinerilor critici: ceva-ceva, și ceva esențial, s-a schimbat în modul de abordare (de către ei, n.m.) a scriiturii: posibilitatea de a folosi și criteriul estetic și judecata operei (sub camuflaj, desigur), pledoaria constantă de pe poziții estetice și nu ideologice, pentru profunzime și individualizare, conținutul politic nefiind garanție a calității, dimpotrivă generator de manierism și paradigmă lozincardă". încă odată, totuși, de ce a acceptat compromisurile, în anii '60, generația
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
Aura CHRISTI: "Viața e aspră și fiindcă interzice retroversiuni care să anuleze sau să modifice elemente ce s-au întâmplat așa cum s-au întâmplat. Ce ar fi fost dacă un lucru sau altul s-ar fi petrecut altminteri, rămâne o judecată inoperantă: și față de viață, dar mai cu seamă față de artă - deoarece în artă nu putem gândi decât ce a fost să fie și ca atare este. Desigur, viața unui artist explică multe din arta lui, dar în raportul final viața
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
care îl respiră cu aceeași ușurință cu care alții nu înțeleg nimic din el. Spuneam că Tismăneanu își desfășoară demersul sub deviza "fermității și a moderației". Asta înseamnă că politologul nu dă verdicte, ci caută explicații, iar cînd totuși emite judecăți tranșante nu o face decît atunci cînd cazul e flagrant. De pildă, cazul lui Adrian Năstase: "Adrian Năstase este un Gargantua arghirofil. În loc să se îndoape cu mîncare, se îndoapă cu proprietăți. Situația este chiar jalnică, pentru că este un om inteligent
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
profeților, a apostolilor, dar și umoarea polemică, aidoma lui Leon Bloy, întrucît, discutînd într-o bună zi aceste chestiuni cu ucenicul său, i-a declarat peremptoriu: "Să știi, Ioane, că, deși am avut multe, grele și foarte urîte păcate, la Judecată mă voi apăra cu strășnicie în fața Dreptului Judecător... Nu mă voi lăsa cu una cu două... Mă voi bate pentru mîntuirea mea! Îi voi vorbi Domnului ca de la ovrei la ovrei ...". Așadar o judecată mutuală. Nu putem a nu ne-
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
grele și foarte urîte păcate, la Judecată mă voi apăra cu strășnicie în fața Dreptului Judecător... Nu mă voi lăsa cu una cu două... Mă voi bate pentru mîntuirea mea! Îi voi vorbi Domnului ca de la ovrei la ovrei ...". Așadar o judecată mutuală. Nu putem a nu ne-o aminti pe Simone Weil, acea "sfîntă a exclușilor și marginalizaților", după cum a denumit-o André Gide. Evreică, franțuzoaică și creștină, ființă contradictorie, oscilînd violent între contraste, modestă și orgolioasă, smerită și arogantă, a
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
de a instaura prin forță și distrugere această dreptate - toate acestea le vom regăsi întocmai, în anii '20, într-o poezie a mișcării muncitorești din Germania (pe filieră sovietică): "Noi știm ce facem/ Cînd nimicim./ E o dorință fierbinte,/ O judecată sfîntă"iii. Analizînd fenomenul Revoluției franceze, Edgar Quinet apropiase, deja, proiectul de regenerare revoluționară de formele de teroare întemeietoare cu caracter religios. Istoricul văzuse în Moise - cel ce și-a călăuzit poporul prin deșert vreme de patruzeci de ani, sub
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
rîndul lui, captează și transmite mesajele în spațiul galactic al lumii lui Horton. Ambii interlocutori tind să treacă drept nebuni în lumea din care provin, comunicarea îi închide inițial într-un aparté din care sunt obligați să iasă înfruntînd riscurile judecății publice pentru a salva fiecare pe dimensiunea lui lumea lui Who. Whovillul are ceva fragil și demodat, este și puțin caricatural, un oraș unde tehnica pare să fi rămas la o mecanică idilică de ceasornicar. Whovillul seamănă cu un patriarhal
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]