123,488 matches
-
Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 10 martie 2022, paragraful 18), prevederile art. 7 din Codul de procedură penală consacră principiul oficialității procesului penal, potrivit căruia actele necesare desfășurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, de către organele judiciare competente, independent de voința persoanei vătămate, a suspectului, a inculpatului și a celorlalte părți procesuale. Raportul penal de conflict, născut din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, trebuie adus în fața organelor judiciare în vederea stabilirii caracterului infracțional și
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
îndeplinesc din oficiu, de către organele judiciare competente, independent de voința persoanei vătămate, a suspectului, a inculpatului și a celorlalte părți procesuale. Raportul penal de conflict, născut din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, trebuie adus în fața organelor judiciare în vederea stabilirii caracterului infracțional și a consecințelor pentru persoana vinovată. Cu toate acestea, există și cazuri în care, din considerente de politică penală, punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale sunt subordonate unor condiții în absența cărora acțiunea penală
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității hotărârii penale definitive. ... 24. De asemenea, instanța constituțională apreciază că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează - prin excluderea de la controlul judiciar realizat pe calea recursului în casație a unor hotărâri penale definitive care soluționează fondul cauzei - o vădită inegalitate de tratament juridic între persoane aflate în situații similare, și anume părțile din procesul penal, fără a exista o justificare obiectivă și
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
ci trebuie să se justifice în mod obiectiv și rezonabil, în respectul principiului egalității în drepturi. ... 33. De asemenea, în ceea ce privește rolul procurorului în cadrul procesului penal, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 131 din Constituție, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, exercitându-și atribuțiile prin procurori constituiți în parchete. Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, exercitându-și atribuțiile prin procurori constituiți în parchete. Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005), procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, iar, în baza prevederilor art. 67 din același act normativ, procurorul participă la ședințele de
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
a se clarifica faptul că instanțele de recurs „rejudecă“ fondul cauzei, doar în cauzele în care fondul a fost soluționat de instanțele de fond. În ceea ce privește încălcarea art. 24 din Constituție, autoarea excepției susține că prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate în fond se aduce atingere dreptului la un proces echitabil și, în special, dreptului la apărare, consacrate atât de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de Constituția României. Or, statul are obligația de
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
este întemeiată, iar soluția legislativă consacrată de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 este neconstituțională. Instanța de judecată apreciază astfel că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21, 24 și 129 din Constituție, întrucât prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate în fond se aduce atingere dreptului la un proces echitabil și, în special, dreptului la apărare, drepturi consacrate atât de Legea fundamentală, cât și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Susține că soluționarea de
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
special, cât mai rapide posibil, în conformitate cu condițiile stabilite prin directivă. (...) Din economia acestei directive reiese că organismele responsabile cu procedurile privind căile de atac pot fi atât instanțele judecătorești, cât și alte autorități care nu sunt de natură judiciară. În situația în care calea de atac este prevăzută în fața unor autorități (organisme) ce nu sunt de natură judiciară, trebuie prevăzute dispoziții pentru a garanta că procedurile prin care o măsură presupus ilegală luată de organismul competent privind căile
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
cu procedurile privind căile de atac pot fi atât instanțele judecătorești, cât și alte autorități care nu sunt de natură judiciară. În situația în care calea de atac este prevăzută în fața unor autorități (organisme) ce nu sunt de natură judiciară, trebuie prevăzute dispoziții pentru a garanta că procedurile prin care o măsură presupus ilegală luată de organismul competent privind căile de atac sau orice presupusă deficiență în exercitarea competențelor acordate acestuia pot face obiectul unei căi de atac în fața
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
a unui contract public de lucrări și care a fost sau riscă să fie lezată de o presupusă încălcare. La nivel național, Legea nr. 101/2016 reglementează remediile, căile de atac și procedura de soluționare a acestora, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Prin urmare, în virtutea art. 2 din lege, orice persoană care se
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor acestei legi; de asemenea, oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici, fără personalitate juridică, poate formula orice cale de atac reglementată de această lege. În concret, legiuitorul a dat efectivitate prevederilor constituționale ale art. 148 alin.
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
creat cadrul legal pentru exercitarea acestui drept fundamental, reglementând sistemul de remedii, și, astfel, pentru soluționarea contestației, persoana care se consideră vătămată se poate adresa: (i) fie pe cale administrativ-jurisdicțională Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor; (ii) fie pe cale judiciară instanței de judecată, potrivit art. 4 din Legea nr. 101/2016. “ ... 14. Raportat la criticile formulate în cauză, Curtea reține că art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
și a celor ulterioare, fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Această soluție este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea principiului celerității procedurilor judiciare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, prin impunerea respectării unui termen rezonabil, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale subliniază importanța faptului că „justiția trebuie să fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea și credibilitatea (Hotărârea din 27 octombrie 1994, pronunțată în Cauza Katte Klitsche de la Grange împotriva Italiei, paragraful 61), statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare (Hotărârea din 23 octombrie 1990, pronunțată în Cauza Moreira de Azevedo împotriva Portugaliei, paragraful 73).“ ... 17. Curtea observă, de altfel, că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia deduce neconstituționalitatea reglementării criticate pornind de la o analiză comparativă a prevederilor
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
efectivă a pretinselor contradicții existente între dispozițiile art. 459 din Codul de procedură penală și dispozițiile art. 16, 21 și 24 din Constituție. Totodată, arată că revizuirea este o cale de atac extraordinară prin intermediul căreia se urmărește înlăturarea erorilor judiciare cu privire la faptele reținute într-o hotărâre judecătorească definitivă, poate privi numai cazurile expres prevăzute de dispozițiile art. 453 din Codul de procedură penală și poate fi formulată doar de anumiți subiecți procesuali expres și limitativ prevăzuți de dispozițiile
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
amplificare în desfășurarea procesului penal, dincolo de limita sa obișnuită și care pune în discuție autoritatea unor hotărâri penale definitive, folosirea cererii de revizuire este limitată de legiuitor la anumite cazuri în care presupunerea că s-a comis o eroare judiciară prezintă serioase aparențe de temeinicie. Rezultă, astfel, că toate cazurile de revizuire sunt expres și limitativ prevăzute de legiuitor. De asemenea, arată că cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 459 din
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conținutului normelor de procedură penală, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și aplicarea acestora sunt de competența organelor judiciare. ... 13. Curtea a reținut că a acționa diferit, în sensul verificării aspectelor ce țin de aplicarea legii, ar însemna o ingerință în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
rezonabilă că imparțialitatea procurorului este afectată nu sunt prevăzute de lege, fiind apreciate ca arbitrare. Susține că art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este constituțional în măsura în care omisiunile și atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare se numără printre elementele întemeiate ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea procurorului este afectată. Prin omisiuni relevante înțelege omisiunile asupra aspectelor cerute expres de lege, iar nu chestiunile ce privesc modul suveran de apreciere a ceea ce este considerat
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
condiții, contrar susținerilor autorului din prezenta cauză, potrivit cărora art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală nu enumeră printre „elementele întemeiate“, ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea este afectată, „omisiunile și atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare“, Curtea reține că recuzarea este o ipoteză de excludere a judecătorului suspect - judex suspectus (distinct de judex incapax și judex inhabilis), iar suspiciunea poate avea numeroase temeiuri. Astfel, pot exista anumite împrejurări, interese, relațiuni, pasiuni, preocupațiuni care ar putea să
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
ținându-se cont de forța medie de rezistență individuală, s-ar putea prezuma că este imparțial. Or, prin enumerarea exhaustivă a „elementelor întemeiate“ ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea este afectată, cu includerea „omisiunilor și atestărilor neadevărate ale înscrisurilor judiciare“, astfel cum susține autorul excepției, textul de lege criticat ar căpăta un caracter rigid, lipsind autoritățile competente de posibilitatea de a evalua „suspiciunea rezonabilă“ că imparțialitatea judecătorului este afectată. Normele procesual penale criticate reglementează un caz de incompatibilitate cu o
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
DECRET nr. 859 din 3 iunie 2022 pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului dintre România și Guvernul Malaysiei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Kuala Lumpur la 6 decembrie 2021 EMITENT PREȘEDINTELE ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 548 din 6 iunie 2022 În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) și ale art. 100 din Constituția României, republicată
DECRET nr. 859 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255944]
-
alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 119 din 23 mai 2022, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se supune spre ratificare Parlamentului Tratatul dintre România și Guvernul Malaysiei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Kuala Lumpur la 6 decembrie 2021, și se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm
DECRET nr. 859 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255944]
-
din Convenție, precum și celor ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la aceasta. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că motivarea excepției are în vedere mai degrabă o problemă de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, aspect ce nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
-se realiza fie prin pronunțarea, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a unor hotărâri prealabile, cum este, spre exemplu, Decizia nr. 34 din 15 mai 2017, sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie printr-o practică judiciară constantă (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 19, sau Decizia Curții Constituționale nr. 841 din 10 decembrie 2015, publicată
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
în alte scopuri decât cele pentru care au fost transmise inițial se realizează cu aprobarea prealabilă a unității de informații financiare din statul membru al Uniunii Europene care le-a furnizat. “ ; ... – Art. 20: „Prezenta ordonanță nu aduce atingere dreptului organelor judiciare de a solicita și de a obține date din registrul centralizat de conturi bancare, în condițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. “ ... ... 14. Autorii sesizării susțin că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 1
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]