28,495 matches
-
cu reglementările comunitare și cu tratatele internaționale la care România este parte; ... d) proiectul de act normativ trebuie să fie corelat cu dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului și ale protocoalelor adiționale la aceasta, ratificate de România, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. “ ... ... 136. Ca atare, rezultă că această modificare legislativă trebuie să se coreleze atât cu prevederile Legii nr. 304/2004 și cu cele ale Legii-cadru nr. 153/2017, cât și cu cele ale celorlalte acte normative de nivel
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune (de exemplu, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare - Legea nr. 303/2004 - etc.), precum și cu normele convenționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ori cu cele ale altor tratate internaționale la care România este parte. ... 137. Odată fixată această premisă, pentru dezlegarea chestiunii de drept supuse analizei, devin utile atât enunțarea principiilor asumate de legiuitor în dispozițiile legii
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
Dimpotrivă, anexele care stabilesc sistemul de salarizare pentru fiecare dintre familiile ocupaționale sunt edictate cu respectarea principiilor generale ale sistemului de salarizare cuprinse în art. 6 din legea-cadru, normele interpretându-se în coerența întregii reglementări, în mod coroborat. ... 89. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, existența unor diferențe de venit lunar între angajații care prestează aceeași activitate și au aceeași vechime în muncă și în funcție, dar care își desfășoară activitatea în instituții publice diferite, nu este contrară principiului egalității în drepturi, de
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
S.I.I.J. se înființează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție], ci și din cadrul aceleiași autorități publice (autoritatea judecătorească). ... 156. Ultima constatare este susținută de întreaga arhitectură constituțională și infralegislativă și, nu mai puțin, de jurisprudența instanței constituționale. ... 157. Sumar, este suficient a se constata definiția legală a magistraturii din art. 1 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 [actul normativ contemporan cu Legea nr. 304/2004, în care s-a regăsit norma de la art. 88^2 alin.
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
în sesizarea de față], astfel: Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor. ... 158. Din perspectiva jurisprudenței instanței constituționale, pot fi evocate sub acest aspect cele reținute în considerentele Deciziei nr. 561 din 14 aprilie 2009: Deși judecătorii și procurorii fac parte din sistemul justiției, poziția celor două categorii profesionale este diferită în procesul de înfăptuire a
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
exigențele calitative suficiente pentru a-i servi interesele procesuale și a respecta standardele unui proces echitabil (Decizia nr. 860 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 18). ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe, își mențin valabilitatea cele statuate prin deciziile mai sus citate. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1
DECIZIA nr. 21 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270834]
-
nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.559/187/2018, Judecătoria Beiuș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
achitării contribuțiilor antereferite, în caz contrar s-ar ajunge să i se confiște de două ori aceeași sumă de bani, respectiv, o dată, plata contribuțiilor la buget și, a doua oară, contravaloarea acestora inclusă în suma generală. De altfel, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că noțiunea de „bun“ înglobează orice interes al unei persoane de drept privat, atât timp cât prezintă o valoare economică, astfel că prin această dublă confiscare nejustificată se aduce atingere și normelor
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
ale dreptului internațional. ... 7. Judecătoria Beiuș opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit prevederilor art. 44 alin. (9) din Constituție, bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii, iar prin jurisprudența Curții Constituționale s-a arătat în mod constant că măsura confiscării nu contravine dispozițiilor constituționale, fiind consecința încălcării unor legi. ... 8. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
referi la acele sume de bani cu care contravenientul a rămas după ce a achitat contribuțiile la bugetul de stat [taxa pe valoarea adăugată, accize, impozite etc.] aferente sumelor în discuție. ... 15. Referitor la normele de tehnică legislativă, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că, deși nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
luni de la data decesului sau a reorganizării, desființării ori dizolvării părții civile. În ceea ce privește instituirea unui termen în cadrul căruia moștenitorii, succesorii în drepturi ori lichidatorii părții civile trebuie să își exprime opțiunea, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că stabilirea unor reguli speciale de procedură în anumite cazuri este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 18 august 2016; Decizia nr. 511 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 6 noiembrie 2018). ... 17. Totodată, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale constante și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la instanță nu este unul absolut. Astfel, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, exemplu fiind Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006, s-a arătat că accesul liber
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii la situația de fapt concretă din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, așa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în
DECIZIA nr. 560 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270765]
-
legală a acestei noțiuni. ... 5. Se mai invocă și Decizia Tribunalului Constituțional din Polonia din 23 iunie 2015 (Cauza SK 32/14), în privința unui text de lege similar. ... 6. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie, respectiv Decizia nr. 504 din 29 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
de întinderea reală a prejudiciului suferit, fiind un criteriu arbitrar, care creează o situație disproporționată între patrimoniul autorului faptei ilicite și patrimoniul persoanei prejudiciate. Se arată, în acest sens, că sintagma criticată a condus, în practica instanțelor judecătorești, la o jurisprudență neunitară în interpretarea art. 188 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 8/1996, întrucât poate fi interpretată literar, în sensul că suma legal datorată trebuie să fie prevăzută într-un act normativ, iar atunci noțiunea de „remunerație legal
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
sens, și Decizia Tribunalului Constituțional din Polonia din 23 iunie 2015 (Cauza SK 32/14), în privința unui text de lege similar. ... 13. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
faptei ilicite constând în încălcarea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe de autor, spre deosebire de autorii faptei ilicite sancționate de dreptul civil comun, susținerile referitoare la încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi nu pot fi primite. Potrivit jurisprudenței Curții, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
lit. a) din Legea nr. 8/1996, referitoare la consecințele economice negative aduse părții prejudiciate, instanța de judecată poate să dispună, între altele, remiterea, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a încasărilor realizate prin actul ilicit [art. 188 alin. (10) din lege]. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiași categorii de subiecte de drept sau unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil (a se vedea Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, publicată în
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
normativ [devenit art. 188 alin. (2) lit. a)], respectiv consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, foloasele patrimoniale realizate pe nedrept de făptuitor sau daunele morale cauzate titularului dreptului. ... 34. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 35. În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă și Decizia Tribunalului Constituțional din Polonia din 23 iunie 2015 (Cauza SK 32/14), în privința unui text de lege similar
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care contravenientul ar fi cerut autorizația de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală respectiv“ - [similar art. 188 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996]. ... 39. În același sens este și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia un titular de drepturi patrimoniale de autor încălcate poate impune autorului faptei ilicite să îl despăgubească pentru prejudiciul cauzat prin plata unei sume echivalente cu dublul valorii unei redevențe/taxe ipotetice, în cazul
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 1.231A din 23 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 42.440/3/2017, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
I, nr. 1099 din 18 noiembrie 2020, și Decizia nr. 871 din 26 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 22 februarie 2021, decizii prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate. ... 15. Prin jurisprudența amintită, Curtea a reținut că Ministerul Public poate solicita Tribunalului București dizolvarea unui partid politic, în temeiul art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, sau poate solicita constatarea încetării existenței acestuia, invocând art. 46 alin. (2) din același act
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
fie încărcată cu solicitări individuale, care, în contextul pluralismului politic și al spiritului competitiv, de multe ori ar putea avea caracter șicanatoriu, fiind, deci, lipsite de un interes legitim. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează aplicabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]