3,080 matches
-
rapidă din limbajul jurnalistic. (B) se poate ca după o primă fază, în care utilizarea sa era mai puțin extinsă, să fi fost preluată ca o exprimare la modă și de alți jurnaliști și de politicieni - se știe că limbajul jurnalistic este destul de influențabil, supus modelor și permite frecvent clișeizarea unor mijloace de expresie. De altfel, unele dintre sintagmele cu pe tind să devină clișee (pe televizor, pe agenții, pe probleme, pe zona). (C) valorile semantice pe care le exprimă pe
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
expresivă, mai dinamică, prin actualizarea în mintea interlocutorului a valorii primare concrete de contact, de suprapunere. Prin folosirea lui pe se resemantizează o valoare semantică abstractă (relația, în sens larg), prin urmare, pe corespunde mai bine cerințelor expresive ale stilului jurnalistic și ale exprimării colocviale, în general. De ce este preferată pe altor prepoziții cu sens primar concret (locativ) care au căpătat sau au glisat spre valori abstracte? Cred că tipul de relație locativă pe care îl exprimă pe este cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
2 în legătură cu - 1 având în vedere - 1 în comparație cu - 1 considerând - 1 Răspunsurile subiecților arată că prepoziția pe a fost preferată în puține situații (5 contexte, din 41). Asta ar putea însemna că: (a) extinderea se produce mai mult în limbajul jurnalistic și politic; (b) extinderea se produce în registrul colocvial, ancheta fiind relevantă pentru registrul scris și limba literară. Într-o etapă ulterioară, ar trebui completată ancheta cu o statistică pe corpusuri de română vorbită, în care să fie înregistrat limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
Pană Dindelegan, 2003b. 3 Am decis să păstrez numele autorului exemplului (în cazul în care îmi era cunoscut) pentru a arăta că aceste utilizări nu caracterizează doar vorbirea câtorva persoane (un grup socio-profesional), ci apar la numeroși vorbitori din mediul jurnalistic și politic. 4 Sintagma pe televizor (pe televizoare) este foarte frecventă în corpusul pe care l-am consultat, am selectat câteva exemple. La fel de frecventă este sintagma pe sticlă (cu sensul "la televizor"). 5 Pentru sintagma clișeizată pe zona, vezi Dascălu
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
de Alba", www.monitorulab.ro și "Monitorul de Sibiu", www.monitorulsb.ro - pentru Transilvania) au fost cercetate pe intervale mai reduse, în principiu primele luni ale anului 2008. Am indicat prin siglă sau denumire ziarul atunci când exemplul apărea în texul jurnalistic propriu-zis și adresa de internet atunci când exemplul apărea în comentariile, mult mai liber formulate, ale cititorilor. 3 Etimologia formei este controversată: se consideră că ar proveni dintr-o construcție cu sens probabil partitiv - al de (DA) sau din ăl de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de complicitate cu interlocutorul său, în baza cunoștințelor și a intereselor comune (Zafiu 1999). Poate fi speculat nu gradul de transparență, ci tocmai gradul de ambiguitate al construcției. În anumite situații, elipsa este folosită ușor abuziv. Stilul beletristic și cel jurnalistic permit, în numele unei expresivități aparte, o anumită notă de improprietate a termenilor 24. Astfel se justifică apariția ghilimelelor, pentru a marca forma redusă: Nicolae Dică și-a adus "parabolica" în Italia (EZ, 2007) [antena parabolică] Microbul a intrat și în
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
analiza textelor 1 cuprinse în CLRA. Tabelul 1. Concurența unităților numai și doar După cum se poate observa din graficul anterior, în stilul academic și în cel beletristic este mai mare ponderea ocurențelor lui numai față de sinonimul său doar. În stilul jurnalistic, situația este complet diferită, doar fiind de departe preferat. În corpusurile orale, cele două elemente sunt aproape egale ca număr de ocurențe 2. Din analiza comparativă a datelor se poate trage concluzia că în stilurile "conservatoare", care adoptă mai greu
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
autor. Menționăm acest fapt pentru că, urmărind fiecare autor în parte, am putut observa în texte o preferință clară pentru numai 3 sau pentru doar4, ceea ce indică faptul că se poate vorbi despre o opțiune personală în selecția sinonimului. În stilul jurnalistic, doar înregistrează saltul cel mai semnificativ față de sinonimul său (raportul este de 1 la 3 în favoarea lui doar). Registrul oral reflectă o distribuție echilibrată a celor două unități, cu o preferință pentru doar înregistrată pe forumurile ziarelor cuprinse în CLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
dintre unitățile numai și doar în textele din limba actuală confirmă observația lui Guțu Romalo referitoare la tendința de extindere a lui doar. Tendința a fost semnalată acum mai bine de 30 de ani și se manifestă deocamdată în stilul jurnalistic, de unde se va extinde, probabil, cu repeziciune și în stilul colocvial. 2. ASPECTE SEMANTICE 2.1. Elementele numai și doar, cunoscute în tradiția gramaticii românești ca aparținând clasei semiadverbelor (Ciompec 1985), sunt descrise în teoriile mai recente ca particule focale
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
semiadverbele restrictive sinonime numai și doar au o distribuție diferențiată in funcție de stilul limbii și, nu în ultimul rând, de idiolectul autorului. Datele oferite de statistică au arătat că doar este mult mai frecvent decât sinonimul său numai în stilul jurnalistic, confirmând observația făcută de Guțu Romalo în 1973. Se poate vorbi deci despre o tendință de extindere a lui, în detrimentul sinonimului său, numai. Din punct de vedere semantic, am putut observa că enunțurile cu adverbe restrictive au o dublă citire
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Imperiul generalilor târzii și alte istorii, Radu Țuculescu, Ce dracu se întâmplă cu trenul ăsta?, Radu Țuculescu, Degetele lui Marsias, Matei Vișniec, Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Matei Vișniec, Paparazzi sau istoria unui răsărit de soare avortat. Pentru stilul jurnalistic am selectat din CLRV 22, Adevărul, Capital, Cotidianul, Dilema Veche, Evenimentul zilei, Formula As, precum și scripturile de la Realitatea TV și ProTv. La "colocvial" au fost cuprinse corpusurile de limbă vorbită, CORV și IVLRA vol. 1, precum și forumurile site-urilor Cotidianul
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
DOOM, comunicare prezentată la Simpozionul național de lingvistică, 13-14 noiembrie 2007, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Cvasnîi Cătănescu, M., 2002, " Discursul publicitar actual, I, ÎI", în: Până Dindelegan (coord.), p. 299-321. Cvasnîi Cătănescu, M., 2007, "Titlul jurnalistic", în: I. Râd (coord.), Stil și limbaj în mass-media din România, Iași, Polirom, p. 23-94. Dascălu, C., 1998, "Considerații asupra epitetului jurnalistic actual", în SCL, XLIX, 1-2, p. 89-92. Dascălu Jinga, L., 2001, Melodia vorbirii în limba română, București, Univers
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
M., 2002, " Discursul publicitar actual, I, ÎI", în: Până Dindelegan (coord.), p. 299-321. Cvasnîi Cătănescu, M., 2007, "Titlul jurnalistic", în: I. Râd (coord.), Stil și limbaj în mass-media din România, Iași, Polirom, p. 23-94. Dascălu, C., 1998, "Considerații asupra epitetului jurnalistic actual", în SCL, XLIX, 1-2, p. 89-92. Dascălu Jinga, L., 2001, Melodia vorbirii în limba română, București, Univers Enciclopedic. Dascălu Jinga, L., 2006, Pauzele și întreruperile în conversația românească actuala, București, Editura Academiei Române. Dănăilă, I., 1960, " Note de cultivare a
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Rlit, 32. Zafiu, R., 2001, Diversitate stilistica în română actuala, București, Editura Universității din București. Zafiu, R., 2001a, "Nașpa", în Rlit, 36. Zafiu, R., 2001b, " În sau pe Internet", în Rlit, 38. Zafiu, R., 2002, "Mărci ale oralității în limbajul jurnalistic actual", în: Până Dindelegan (coord.), p. 399-430. Zafiu, R., 2002a, "Evidențialitatea în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p.127-147. Zafiu, R., 2002b, "Strategii ale impreciziei: expresii ale vagului și ale aproximării în limba română și utilizarea lor discursiva
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
gramatical prin persoana a II-a la pronume și la verb, vocativ la substantiv și imperativ la verb. *O întâlnim mai ales în teatru, dar și în orice comunicare ce apelează la dialog sau monolog (comunicarea informală, cotidiană, textele oratorice, jurnalistice, publicistice, în ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame etc.). *Ex: Ia, lasă-i și tu, măi nevastă! / Maria, spune-mi ce mai citești ! 3. FUNCTIA POETICA/ESTETICĂ/ IMAGINATIVĂ (axată pe MESAJ) *Orientează limbajul spre sine (spre mesaj), spre propria
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
București. Devenind un element incomod pentru aripa burghezo - liberală, Panait Mușoiu a fost îndepărtat din cadrul organizației București. În calitate de publicist, între 1900 și 1915 va edita ”Revista ideii”, de sorginte umanitară și cu conotații socialiste. După încheierea primului război mondial, spiritul jurnalistic al lui Panait Mușoiu va fi din ce în ce mai puternic, publicând ” Biblioteca Revistei Ideii”. În cadrul acesteia vor fi mediatizate cărți cu diferite conținuturi. Panait Mușoiu va fi marginalizat după 1935 - 1936, stingându-se din viață în anonimat, în anul 1944, la vârsta
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
la mașina de scris ? Hemingway era de părere că mașina de scris "solidifică propozițiile înainte de a fi gata pentru tipar", îngreunând astfel revizia ca parte integranta a scrisului ; alții presupun că mașina a dus la un stil prea fluent sau jurnalistic. Dar în legătură cu aceasta nu s-a făcut nici o investigație practică. cât despre dictare, ea a fost folosită de autori de calități și formații foarte diferite. Milton a dictat unui secretar versuri din Paradisul pierdut gata compuse în capul lui. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
după prezicerea unei laicizări a lumii; este clar însă că noile mișcări religioase ca integrismul islamic sau evanghelismul țărilor din America latină și din Africa au puțin de-a face cu elementul religios așa cum se prezenta el în anii 1960. Expresia jurnalistică "lumea modei, a finanțelor, a sportului etc." este inexactă, dar ea corespunde unei intuiții juste. Ea este inexactă pentru că aceste lumi, în mod sigur, nu sunt nici ele exacte: ele sunt într-o relație strânsă unele cu altele. Dar această
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
federalizată, politică, instituțională, ideologică. În această privință, asimilarea ideii în profunzime este încă slabă, incertă. Mult mai redusă, în orice caz, decât se crede în genere. și vom vedea imediat și din ce motive. Dincolo de unele medii politice, intelectuale și jurnalistice evoluate, ideea europeană, în forma sa activă, militantă, are încă un impact minim și o audiență redusă, regretabil de redusă. Fiindcă ea presupune un alt model politic, pentru care cele mai multe dintre conștiințele românești n au nici afinități și nu sunt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dezinteresul tacit, învăluit în forme politicos distante, pentru tot ceea ce nu constituie literatură occidentală sau pro-occidentală (influențată în mod direct, tradusă, cu program literar vestic etc.). O astfel de atitudine este frecventă, am spune chiar tipică, marilor media actuale, spiritelor jurnalistice de pretutindeni, fără pregătire literară, filologică, lingvistică etc., care propagă doar literatura ultimelor apariții imediat accesibile. În același sens lucrează și specializarea academică, necunoașterea limbilor străine, o serie întreagă de restricții și obstacole de ordin pur practic. Nu poate fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
regresiune și utopism conservator, pur reacționar. Cum pot fi întoarse din drum etapele istoriei care sunt totdeauna ireversibile? Este de mirare că Mircea Vulcănescu nu și-a consolidat aceste constatări și observații și cu citate din Roza Vânturilor. Admirând stilul jurnalistic, pur ideologic, limpede, concis și uscat al acestei vestite culegeri în totală contradicție de altfel cu dilatarea verbală descusută și adesea literaturizarea ideologică actuală am făcut din nou o serie de confruntări și sondaje. Ceea ce m-a surprins acum mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
socialistă, ajunge, mai ales datorită influenței lui C. Stere, sub semnul poporanismului, considerat ca realizabil numai în cadrul liberalismului. Un moment important al acestei experiențe l-a constituit scoaterea hebdomadarului „Evenimentul literar” (1893-1894), demers fericit în ceea ce privește coagularea ideilor și însușirea meseriei jurnalistice, dar dezastruos sub aspect financiar, anihilând multă vreme orice inițiativă de reluare a lui. În urma trecerii tinerilor socialiști din „pătura cultă” în Partidul Liberal, unde ei își asigură o poziție relativ puternică, necesitatea exprimării publicistice se resimte tot mai acut
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
în general concepute de guverne care îi chemau pe capitaliști pentru sprijinirea lor. Astfel, dovezile istorice indică primatul politicii asupra economiei și faptul că „domnia omului de finanțe... asupra politicii internaționale” este, într-adevăr, după cum spune profesorul Schumpeter, „o poveste jurnalistică, contrazicând aproape ilar faptele”11. Departe de a fi instigatorii, capitaliștii ca grup - în afara unor indivizi - nici măcar nu au fost susținători entuziaști ai politicilor imperialiste. Literatura și politicile grupurilor și partidelor politice reprezentând elementele capitaliste în societățile moderne sunt o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui obiect de studiu (ca etnologia, antropologia sau sociologia) par să neglijeze chestiunea. Marile tratate ale acestor discipline cel mult citează cuvântul, fără ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-a transformat În instrument de cunoaștere. Armă a criticii, instrument polemic, dar nu modalitate de obiectivare a unei porțiuni a realității sociale. În ciuda caracterului vag al conceptualizării sale, această categorisire revine periodic În literatura antirasistă savantă, precum și În producția jurnalistică Înveșmântată În retorică „științifică”. Așa se face că judecătorul MacPherson, În raportul său din februarie 1999 cu privire la ancheta asupra morții lui Stephen Lawrence, tânăr britanic ucis la Londra În 1993, a reluat această noțiune pentru a atrage atenția asupra sistemelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]