4,444 matches
-
Eminescu, Költeményei [Poezii], București, 1966, Válogatott művei [Opere alese], Budapesta, 1967; Al.A. Philippide, Monológ Babilonban [Monolog în Babilon], București, 1968 (în colaborare); Camil Petrescu, Velencei történet [Act venețian], București, 1969; Csillagok osztályosa [Printre stele], București, 1973; Francisc Păcurariu, Labirintus [Labirintul], Cluj-Napoca, 1978; Al. Kirițescu, Szarkafészek [Gaițele], București, 1985. Repere bibliografice: i.b., Atelierul traducătorilor în „Igaz Szó”, ST, 1962, 5; Rom. magy. ir. lex., II, 483-484. O.K.
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
practică a principiilor de fond incluse în Carta Națiunilor Unite 9. Bineînțeles, această condiție era o referire strictă la încălcarea libertăților fundamentale în noile state comuniste. Odată declanșată discuția despre suplimentarea numărului de membri ai ONU, românii descopereau existența unui labirint juridic care îngreuna exasperant decizia ca atare. Astfel, președintele Comisiei de admitere se pronunța pentru acceptarea cererilor, în grup, fără condiții speciale. Din contra, Australia solicita verificarea atentă a cererilor, în mod individual 10. Până la urmă s-a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în epoca maximei expansiuni a comunismului, îmbrățișase utopia. Această experiență și-o asumă fără regrete dar și fără indulgență. Terapie sinceră și lucidă ce ar merita convertită în metodă de eliberare și preluată, eventual, și de alți intelectuali rătăciți în labirintul utopiei. Nu este mai puțin adevărat că e dificil, dacă nu tragic, să-ți asumi trecutul în postura de victimă, să constați că nu ai influențat timpul, ci ai fost învins de el. Iar comparația cu o generație care în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pillat într-o „mitologie poetică” și încearcă să aducă în prim-plan arhetipurile și simbolistica unei poezii aflate într-o permanentă mișcare și transformare, ca o substanță proteică, sesizabilă doar prin fixarea și interpretarea fiecărui detaliu în parte. În Voluptatea labirintului (1995) autorul va aplica același tip de critică pe o arie de cercetare lărgită, eseurile de aici devenind „glose la o hermeneutică a insolitului”. Accentul cade mai mult pe studiul prozei, dar este analizată și „utopia eutanasică” la Mihai Eminescu
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
o aparentă dezinteresare de text. De fapt, demersul critic demitizează, dar și reconstruiește, având ca punct de reper tot timpul lectura proaspătă a textului. SCRIERI: Introducere în opera lui Ion Pillat, București, 1980; Scene din viața imaginară, București, 1982; Voluptatea labirintului, Iași, 1995; Întâiul Eminescu, Piatra Neamț, 1998; Copiii lui Saturn, Piatra Neamț, 1998. Ediții: Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte. Integrala prozei, pref. edit., Piatra Neamț, 2003; Mihai Eminescu, Poemele Ondinei. Caietul vienez și alte poezii ale începuturilor, Piatra Neamț, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
mergem acolo? — E cel mai tare magazin de profil din Londra! Uite! Și Îi citesc din broșură. „Aveți posibilitatea de a testa calitatea cărucioarelor noastre pe o varietate de terenuri, iar un consultant vă va ghida cu plăcere prin acest labirint.“ — Labirintul alegerii unui cărucior sau e vorba de un labirint real? Întreabă Luke. Nu știu, recunosc, după ce mă uit mai bine prin broșură. Dar, oricum, ai cea mai largă gamă din care poți alege și așa mi-a zis Suze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
acolo? — E cel mai tare magazin de profil din Londra! Uite! Și Îi citesc din broșură. „Aveți posibilitatea de a testa calitatea cărucioarelor noastre pe o varietate de terenuri, iar un consultant vă va ghida cu plăcere prin acest labirint.“ — Labirintul alegerii unui cărucior sau e vorba de un labirint real? Întreabă Luke. Nu știu, recunosc, după ce mă uit mai bine prin broșură. Dar, oricum, ai cea mai largă gamă din care poți alege și așa mi-a zis Suze, că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Londra! Uite! Și Îi citesc din broșură. „Aveți posibilitatea de a testa calitatea cărucioarelor noastre pe o varietate de terenuri, iar un consultant vă va ghida cu plăcere prin acest labirint.“ — Labirintul alegerii unui cărucior sau e vorba de un labirint real? Întreabă Luke. Nu știu, recunosc, după ce mă uit mai bine prin broșură. Dar, oricum, ai cea mai largă gamă din care poți alege și așa mi-a zis Suze, că aici trebuie să mergem. — Cum dorești. Luke ridică din
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
realitate, conturând situații stranii și destine de excepție, și până la ultimul roman, E noapte și e frig, seniori (1983), poem în proză al toamnei și senectuții, temele centrale ale discursului auctorial, dragostea și moartea, străbat ca un fir al Ariadnei labirintul metamorfozelor unei proze a cărei evoluție se desfășoară pe durata a mai bine de patruzeci de ani. Personajele lui F., fie că este vorba de „strania domnișoară” Ruth, al cărei iubit moare în ziua nunții, sau de adolescenta Magdalena, victimă
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
de coerență, paroxismul îl apropie pe G. de Lautréamont, de expresioniști și de suprarealiști. Scenariile sale grav-onirice, încărcate de materialitate, de forță vizuală eruptivă par întrupări verbale ale unor tablouri suprarealiste de Dalí. Sensul lor se pierde însă într-un labirint de simboluri ambigue, cu trimiteri evidente la Apocalipsa Sfântului Ioan. Vidarea ori ocultarea semnificației sunt „metodele” proprii scrierii (și receptării) discursului poetic apocaliptic, care pare să-și revendice retorica profețiilor biblice: „ca o suliță privirea mea/ străpunge versete de spini
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
Națională, iar în 1954 primește Ordinul Muncii clasa I. Fire contemplativă și acut sensibilă, chiar „bolnăvicioasă” potrivit unei autocaracterizări, atras în copilărie, „ca fetele”, de „culori și lucruri gingașe”, „rătăcit în visuri, în poezia câmpiei și a codrului și în labirintul cărților”, G. a găsit în adolescență cel mai propice climat pentru valorificarea artistică a predispozițiilor sale în cenaclul macedonskian de la „Literatorul”. Aici promovarea spiritului novator, a unor valori literare încă neomologate la noi, superficial cunoscute, respinse, cultivarea insolitului, a tot
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
ajută pe pacient, nu oferindu-i o interpretare conceptuală, noțională, filtrată prin intelect, ci intrând În starea pacientului, experimentând pe cont propriu scenariul emotiv, scena mentală a acestuia. Scopul acestei identificări fantasmatice este de a coborî după cel pierdut În labirintul nebuniei și de a-l aduce Înapoi la suprafață, ca un Heracle care Îl scoate la lumină pe Tezeu, rămas prizonier În Hades. Acesta este sensul În care mă Întrebam dacă este posibil a transfera o asemenea metodă participativă dinspre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
normale”. Roșcatul este copilul „real”, Bec-Laurențiu-Dezideriu-Gabriel e o reprezentare a „virtualului”, timpul și spațiul real pe care aceștia le străbat sunt doar niște „răscruci”, ceea ce contează sunt modificările structurale, adesea greu perceptibile, ale entităților sufletești. Narațiunea este un drum prin labirint unde fiecare nod schimbă perspectiva asupra lucrurilor ca în tot atâtea universuri posibile, o infinitate de lumi reale și posibile conținute în firele de praf. „Realul” cititorului devine doar unul dintre miliardele de fire de praf ale infinității de „realuri
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
repetă la nesfârșit se află într-o fluctuație permanentă; deși autorul utilizează tehnica amănuntului minuțios notat, ele sunt într-o permanentă schimbare, devin instabile, aproape imposibil de captat din cauza faptului că e vorba despre „vizionarea” unor captivi prinși într-un labirint înțesat cu oglinzi. Fiecare moment al romanului prezintă o altă lume, o altă realitate. Evoluțiile personajelor „reale” și ale celor din piesă se întretaie sau se despart în funcție de parcursul mental al fiecăruia dintre eroi, devenind un labirint de lumi infinite
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
prinși într-un labirint înțesat cu oglinzi. Fiecare moment al romanului prezintă o altă lume, o altă realitate. Evoluțiile personajelor „reale” și ale celor din piesă se întretaie sau se despart în funcție de parcursul mental al fiecăruia dintre eroi, devenind un labirint de lumi infinite în care există în același timp un unic personaj, Marc, și o infinitate de variante ale sale. SCRIERI: Ochii necesari, București, 1968; Făptura, București, 1975; Vizionarea, București, 1980. Traduceri: Bálint Tibor, Trandafirii Sodomei, București, 1969, Maimuța plângăreață
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
a urâtului îi poate fi clarificată intenționalitatea numai prin referirea la teoriile lui Pseudo-Dionisie Areopagitul despre încă și mai vechile „comparații contradictorii”, „asemănări neasemenea”, „figuri nepotrivite (rușinoase)”. Paradoxul înșelător al simbolisticii Fiziologului, aparența de juxtapunere ilogică, de relații asimetrice, de labirint provin nu doar dintr-o căutare voită a „asemănărilor nepotrivite” (căutare pornită din motive similare cu cele invocate de Pseudo-Areopagit pentru descrierea ierarhiei cerești), ci și din eliminarea premeditată a oricăror clarificări asupra valorilor simbolice ale detaliilor din istorisirile despre
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
locuri...”. Pare destul de deprimantă ideea că nu există anumite certitudini în ceea ce privește existența măcar a unui loc care să poată oferi predicții categorice despre viitor. Nu este totuși așa. Analiza strategică este relevantă pentru trasarea unui curs rațional al politicilor prin labirintul contextelor și situațiilor care structurează realitatea în dinamica sa. Analiza strategică poate elimina subiectivismul generat de percepții sau interese imediate, de ideologii neclare, aducând lumină în zone altfel acoperite de vălul incertitudinilor și al prejudecăților, de „ceața” faptelor neconcludente, parafrazându
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
activitatea de informații. Beneficiind de ghizi „din interior” (așa cum o dovedește o simplă privire asupra multiplelor însărcinări și preocupări de studiu ale celor doi autori, Abram N. Shulsky și Gary J. Schmitt), cartea creează un itinerar logic și succint prin labirintul plin de mistere al unei lumi mult prea adesea neînțelese și - în România în mod cert - aproape necunoscute. Succesiunea capitolelor, care beneficiază de o bibliografie extensivă - suficientă pentru a capta pe termen lung interesul cercetătorilor diferiterlor epoci și episoade din
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
mijloace inedite a operei eminesciene, căreia izbutește să-i lumineze unele aspecte mai puțin cercetate până acum; este vorba despre o adevărată reconstrucție a universului poeziei lui Eminescu pornind de la modelul, integral asumat, cum se dovedește la tot pasul, al labirintului, spre centrul căruia se tinde ca spre o autentică sursă a esenței creatoare. Obsesia constantelor tematice, ca elemente ordonatoare și căi de acces, se regăsește în Spirala destinului (1993), unde metoda este consolidată prin apelul profitabil la interdisciplinaritate și prin
GIURGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287287_a_288616]
-
1993; Adagio în si minor, Timișoara, 1999; Probleme de lingvistică a textului, Timișoara, 1999. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, Timișoara, 1991, Sonete, postfața edit., Drobeta-Turnu Severin, 1994. Repere bibliografice: Doina Bogdan-Dascălu, „Motive și structuri poetice”, AUT, t. XX, 1982; Paula Diaconescu, Labirintul eminescian, R, 1989, 6; Al. Piru, Eminescu, azi, București, 1993, 174-177. D.B.-D.
GIURGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287287_a_288616]
-
pământ și cer, București, 1977; Foc nestins, Cluj-Napoca, 1980; Aripa din piatră, Cluj-Napoca, 1986; Prima zăpadă, București, 1990; Periplu, Târgu Mureș, 1993; Veșnicul început, pref. Al. Cistelecan, Târgu Mureș, 1996; Izbăvitoarea povară, București, 1998; Pod peste abis, București, 2000; Provocarea labirintului, București, 2002. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Discul”, VTRA, 1972, 10; Adrian Popescu, „Bucuria cuvântului”, ST, 1974, 3; Ion Cristofor, „Foc nestins”, ST, 1981, 1; Dumitru Mureșan, „Foc nestins”, VTRA, 1981, 2; Ion Arieșanu, „Foc nestins”, O, 1981, 8; Laurențiu Ulici
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
din cadru, RL, 1984, 10; Dana Dumitriu, Între reportaj și jurnal, RL, 1986, 27; Ion Bogdan Lefter, Palimpseste și melancolie, RL, 1988, 36; Cosma, Romanul, I, 241-244; Alex. Ștefănescu, Artă și tehnică, RL, 1990, 11; Irina Petraș, Viața ca un labirint, ST, 1990, 6; Dicț. scriit. rom., II, 406-408. N.Br.
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
Party, București, 1965, Ispita, București, 1991, Viața în adevăr, București, 1997, Opera calicilor (Caruselul), București, 2000; Alena Vastrá, Cine sapă groapa altuia, București, 1965; Karel Capek, Krakatit, București, 1967, Fabrica de absolut, București, 1969, Echipa întâi, București, 1974; L. Smocek, Labirintul, București, 1967; Josef Toman, După noi, potopul!, București, 1968, Don Juan. Viața și moartea lui Don Miguel de Mañara, București, 1970, Socrate: în căutarea beatitudinii (în colaborare cu Miroslava Tomanová), București, 1980; I. Klíma, Castelul, București, 1970; Ladislav Tazký, Amenmaria
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
decriptării, solicitat intens pentru a depăși dificultățile unui discurs exagerat eliptic, nu este decât rareori compensat de o satisfacție estetică pe măsură. Mai des senzația este de limbaj scăpat de sub control și în căutarea nu foarte abilă a unui înțeles: „Labirint desfăcut / întins ca sfoara dintr-un ghem // truc / de purtat în servietă”; „Pământul uitat într-un astru / coboară coboară coboară / prin lentilele cele mai groase / prin ochii de ceară.” Undeva, poetul încearcă a-și pune versul sub semnul tentativei de
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
structura socială a momentului, după cum se poate observa în următorul volum, Structuri libere (1970). În eseuri precum Marcel Proust sau Legenda conservării timpului, Patul lui Procust într-o nouă lectură, Camus, între mit și istorie și Alain Robbe-Grillet sau Obsesia labirintului se urmărește „o lectură lipsită de prejudecăți”: opera este pusă în balanță cu personalitatea scriitorului, cele două categorii fiind socotite interdependente. Utilizând în principal instrumentele criticii psihologice și sociologice și depărtându-se astfel de critica tradițională, H. își fundamentează ideile
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]