5,821 matches
-
națională și capitalul biologic național”, Buletin Eugenic și Politic vol. 1, nr. 7-8, iulie-august 1927, pp. 199-211. 37. Gheorghe Preda, Activitatea „Astrei” În 25 de ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, 1944, p. 28. 38. Deși mulți istorici au scris pe larg despre Astra ca instituție cu o importanță semnificativă pentru mișcarea naționalistă și pentru cultura românească În general, doar unul dintre ei și-a Îndreptat atenția În mod particular asupra acestui aspect al organizației În perioada interbelică. Totuși, acest istoric a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
devină parte a mecanismelor de creștere a țărilor avansate. Este important de remarcat că înainte de generalizarea folosirii indicatorilor în practica actuală a instituțiilor internaționale, publice și non-guvernamentale cu preocupări în zona dezvoltării sociale, sistemele de măsurare au fost utilizate pe larg în activitatea întreprinderilor economice. Istoricul conceptului de dezvoltare este unul îndelungat, însă perioada de consolidare a dimensiunii lui instrumentale, de fundamentare a unor sisteme de măsurare, este mai recentă. Mai ales în a doua jumătate a secolului XX au apărut
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
planuri. Concluzii În sectorul public, utilizarea p.s. nu a cunoscut aceeași amploare ca în domeniul economic sau militar. James L. Mercer (1991) argumentează prin faptul că în sectorul public nu se regăsesc elemente esențiale din domeniile în care p.s. este larg utilizată (competiția sau confruntarea directă, cota de piață etc.). Pe de altă parte, o serie de particularități specifice sectorului public (bugetarea anuală, ciclurile electorale) obligă instituțiile publice să adopte mai degrabă planuri pe termen scurt decât planuri strategice. Parafrazându-l
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
împotriva FSN/PSDR/PSD, partid compus din mulți tehnocrați, lucru care, de altfel, era valabil și pentru celelalte partide, tema „neocomuniștilor/criptocomuniștilor/securiștilor” a fost utilizată din plin. Această analiză a factorilor explicativi ai dificultăților tranziției am dezvoltat-o pe larg într-un alt studiu (Zamfir, 2004). Pe de altă parte, lupta împotriva foștilor comuniști, securiști și, mai recent, a corupției pare să cadă în aceeași categorie. Funcția dramatizării unei p.s. este uneori utilizată pentru a masca adevăratele p.s. În cadrul acestei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
generat însă diverse ipoteze de lucru și, deseori, explicații contradictorii asupra naturii și cauzelor războaielor. Deși în prezent nu dispunem de o teorie generală despre război care ar lua în considerare o întreagă complexitate a fenomenului și ar fi pe larg acceptată de cercetători în științele socio-umane, ar fi greșit să considerăm că de la Tucidide încoace nu am avansat în această direcție (Tucidide, 1966). Modul în care gândim și cercetăm cauzele războiul, a evoluat considerabil, în special după al doilea război
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
când, pe lângă redistribuția capabilităților, au loc modificări radicale în normele și instituțiile ce guvernează sistemul internațional, fază de tranziție asemănătoare celei din secolul al XVI-lea, când s-a creat sistemul modern de state. Dacă această opinie este împărtășită pe larg în comunitatea de experți, în schimb în privința răspunsului la întrebarea „Spre ce se îndreaptă sistemul internațional sau cum va arăta el?” nu s-a ajuns la un consens. În legătură cu acest subiect, comunitatea academică a produs o gamă largă de studii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1938), „The Causation and Control of War”, American Sociological Review, 3 (4), august. Vezi infra, capitolul „Realismul”. Pentru mai multe referiri privind influențele marxiste asupra lui Wallerstein, vezi capitolul „Teorii marxiste ale Relațiilor internaționale”. Balanța de putere este tratată pe larg într-un capitol ulterior. Din acest punct de vedere, se consideră, de pildă, că Marea Britanie este o mare putere încă din 1688, când își asumă rolul conducător în alianța împotriva lui Ludovic al XIV-lea, luptă pe care o câștigă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
2005, pp. 26-66). Aceste interese comune ale marilor puteri ale Concertului Europei erau definite de-a lungul a două linii directoare: prosperitatea națiunilor Europei și menținerea păcii în Europa. Vezi Armstrong (1993, p. 75). Ibidem. Securitatea colectivă este tratată pe larg într-un capitol ulterior. Articolul este inspirat de „Telegrama lungă” pe care George Kennan o trimisese (în februarie 1946) de la Moscova autorităților americane pentru a le avertiza asupra intențiilor expansioniste ale Uniunii Sovietice și în care recomanda aplicarea imediată și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
385-408). Pentru o analiză a continuității politicii americane pe termen lung, vezi Bacevich (2002). Cercul autorilor care fac referire sau apără perspectiva păcii democratice este departe de a se constitui într-o categorie unitară, omogenă. Spațiul nu permite explorarea pe larg a diverselor taxonomii. Merită doar menționată diversitatea curentelor ce operează cu axiome derivând din corelarea păcii cu absența războiului - dincolo de dimensiunea empirică a acestei „teorii” (Bruce Russett) se află proiectele normative ale democrației cosmopolitane (David Held, Andrew Linklater, Daniele Archibugi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
școlarizare, educație, protecția sănătății, valorificarea spiritului productiv, inovator etc.). Aceste cheltuieli suplimentare față de resursele naționale sunt generatoare de profit și condiționează returnarea creditului. Apare la concurență cu necesitățile de mai sus o altă categorie de împrumuturi care se simt în largul lor, mai ales în țările sărace, cu guverne slabe, și anume cele ce trebuie să acopere categoria „cheltuielilor parazite” care au destinația cheltuielilor militare exagerate, susținerea unui aparat birocratic supradimensionat și ineficient, lipsa controlului unor vicii ale populației (alcoolism, tabagism
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
se schimbă în timpul schimbării organizaționale. 1999 Habitus-ul leadership-ului în schimbare Seppänen, L. Virtaharju, I. Buhanist, P. Pentru schimbare este nevoie de angajare personală, voință și capacitate de a îndruma organizația în timpul schimbării. Un lider al schimbării eficient utilizează un larg și uneori neconvențional repertoriu al retoricii, comportamentului, acțiunilor, imaginii personale, limbajului trupului, etc. Cercetarea s-a bazat pe observații și interviuri realizate în situații variate, ședințe, situații de grup, întâlniri față în față, unde rolul liderilor schimbării s-a dovedit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de aceasta pentru a scăpa și de text. * Faptul că Valéry citește puțin - sau, cel mai adesea, deloc - nu-l Împiedică câtuși de puțin să aibă opinii precise despre autorii pe care nu Îi cunoaște și să se exprime pe larg În ce-i privește. La fel ca majoritatea celor care vorbesc despre opera acestuia, Valéry nu l-a citit, de exemplu, pe Proust. Însă, spre deosebire de mulți, acest lucru nu-l stânjenește, așa că Îl recunoaște cu un cinism calm și Își
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
decât să se felicite, pentru că le-a adus o avere și pentru care au meritat să fie invitați la televiziune. Cel mai tânăr dintre cei doi autori, Jean-Rémi Dochin, un personaj deșirat, În mod vădit, nu se simte deloc În largul lui În această emisiune: Dochin părea doborât de somn din ce În ce mai tare, ca În urma unui knock-out. Părea că nu mai suportă să continue. În bătaia camerelor de filmare, era ezitant, deloc În elementul lui, neterminându-și aproape niciodată rarele fraze pe
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
faptul că și-a atribuit o carte din care nu a scris un rând nu i-a pus nici o problemă de ordin moral lui Gastinel până-ntr-atât Încât să comită o crimă, nu se simte, În schimb, deloc În largul lui să vorbească despre carte unui public numeros, În așa măsură Încât Îl pune să jure pe prezentator că nu va vorbi despre conținutul cărții, promisiune pe care nu ezită să i-o reamintească În timpul emisiunii, În momentul În care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
distructivă. De asemenea, în cazul aceleiași persoane, este important ca strategiile, preferințele fiecărei emisfere să fie folosite alternativ sau în interacțiune pentru a utiliza creierul în totalitate. De exemplu, o persoană cu dominantă „creier stâng” va fi mult mai în largul ei într-o muncă tehnică, în care i se cer calități de organizare, de programare sau de administrare și care exclud fantezia și simțul creativ. Dimpotrivă, un „creier drept” va căuta noutatea, raporturi umane călduroase. El va comunica mai bine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Capitolul IV, care încheie prima parte a Tratatului, este consacrat unei ample și riguroase analize a problemei eficienței organizaționale. După o discuție și clasificare semantică a termenilor de eficiență, eficacitate, performanță, productivitate, slăbiciune, ineficacitate și pseudoeficacitate organizațională, se prezintă pe larg și argumentat principiile eficienței/eficacității, tipurile de eficiență/eficacitate, măsurarea și evaluarea eficienței/eficacității. O importanță metodologică deosebită o are identificarea de către autor a unor probleme-cheie ale măsurării eficienței/eficacității problema conceptualizării și operaționalizării criteriilor, problema caracteristicilor criteriilor, problema numărului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care o individualizează, ca problemă specifică de studiu a psihologiei organizațional-manageriale. Acestea se evidențiază îndeosebi în modul de configurare a canalelor, rețelelor și structurilor de comunicare, în formele de perturbare a comunicării organizaționale și în conținutul fluxurilor informaționale. Sunt pe larg analizate toate aceste aspecte, capitolul încheindu-se cu un consistent subcapitol de ameliorare a comunicării organizaționale, incluzând: crearea climatului suportiv, folosirea tehnicilor de ascultare activ-eficientă, facilitarea transpunerii empatetice, utilizarea zvonurilor. În concluzie, Tratatul elaborat de profesorul Mielu Zlate este o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ipotezele teoretice inițiale). În mare, figura 2.4 ilustrează o logică foarte diferită de cea a designului de eșantionare. Logica aceasta, cât și contrastarea ei cu una de eșantionare, poate fi greu de urmat, motiv pentru care merită discutată pe larg cu ai dumneavoastră colegi Înainte de a continua elaborarea designului de studiu. O altă Întrebare cu care vă veți confrunta În folosirea unui design pentru cazuri multiple este legată de numărul de cazuri considerat necesar sau suficient. Însă din moment ce nu se
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
validitatea internă, validitatea externă și fidelitatea. Din acest motiv, capitolul de față accentuează mult al doilea său scop, discutarea a trei principii de colectare a datelor. Principiile despre care vorbim au fost neglijate În trecut, Însă aici sunt analizate pe larg: (a) folosirea surselor multiple de dovezi, nu doar a uneia singure; b) crearea unei baze de date a studiului; și (c) menținerea unei succesiuni logice a dovezilor. Principiile sunt deosebit de importante pentru obținerea unor studii de calitate, sunt relevante pentru
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de preferință personală. În mod sigur, casetele audio reprezintă metoda care oferă redarea cea mai precisă a unei convorbiri. Totuși, nu trebuie folosit un aparat de Înregistrat atunci când: (a) intervievatul nu vă permite acest lucru sau nu se simte În largul lui, (b) nu există un plan bine stabilit pentru transcrierea sau ascultarea sistematică a conținutului Înregistrărilor electronice - un proces care necesită cantități foarte mari de energie și timp, (c) cercetătorul este destul de neîndemânatic În utilizarea aparatului, Încât Înregistrarea devine un
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
naționale și restructurarea memoriei colective. Cazurile pe care Kuzio le examinează pentru a-și ilustra teza sînt Ucraina, Moldova, Belarus și Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio Își Înscrie analiza În cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentînd că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, În cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, În cazul Franței. În construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la congres „72% sînt intelectuali și numai 3,3% muncitori”. Analizînd dintr-o perspectivă leninistă, renunțarea la proletariat ca purtător al stindardului comunist Îi intrigă pe diplomații români, iar nemulțumirile membrilor de partid care nu doresc reforma sînt citate pe larg: la același congres PMSU, „mulți vorbitori s-au pronunțat Împotriva instaurării capitalismului liberal În Ungaria, arătînd că nu susțin ideile care duc la vînzarea țării. Partidul este saturat de intelectuali” (p. 229). Pe aceeași temă, ambasadorul român la Moscova atrage
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit în poeme în
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
un surplus economic - cu atât erau mai ușor de obținut cereale, forță de muncă și recruți. În cele mai rele cazuri, această logică geografică deterministă nu este decât o aplicare a modelului standard al interrelațiilor spațiale. După cum au demonstrat pe larg Johann Heinrich von Thünen, Walter Christaller și G. William Skinner, În condițiile În care alte elemente sunt egale, economia mișcării tinde să producă tipare geografice recurente În ceea ce privește localizarea piețelor, specializarea culturilor și structura administrativă. Aproprierea politică a forței de muncă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dovedea, la o examinare mai atentă, o ordine excepțional de eficientă și de bine gândită. Anderson a schițat o astfel de grădină (figurile 36 și 37), iar descrierea pe care o face el logicii acesteia merită să fie citată pe larg. „Deși, la o primă vedere, nu pare să fie prea multă ordine, de cum am Început să cartografiem grădina, ne-am dat seama că plantele erau așezate În rânduri oblice. Erau plantați foarte mulți pomi fructiferi, atât indigeni, cât și din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]