3,375 matches
-
4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte părți Comportamentul primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale celeilalte părti 2. Presiunea sociala asupra primei părți 2. Presiunea socială asupra celeilalte părți 3. Structura motivațional-stimulatorie Stadiul 1: conflictul latent Nu există un conflict total, dar există un potențial datorat anumitor factori Surse conflictuale: 1. interdependența 2. diferențele de scopuri și priorități 3. factorii birocratici 4. incompatibilitatea criteriilor de performanță 5. competiția pentru resurse Stadiul 2: conflictul perceput Subgrupurile devin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de autori ca William Thomas sau Robert Park: deși există legături foarte strânse Între atitudini și comportamente (primele fiind chiar capabile de a le „determina” sau de a le „prezice” pe cele din a doua categorie), corespondența dintre „ceea ce este latent” și „ceea ce este observabil” este departe de a fi perfectă. Ca să reluăm un exemplu preferat al lui Robert Merton, un proprietar de restaurant poate să aibă prejudecăți rasiale fără să practice vreodată discriminarea În localul său ă pentru a-și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reprezentat de „incivilitate” este un mod de a le atrage atenția. Pentru o societate decentă Insistând astfel asupra politeții, civilității și, În sens mai larg, cetățeniei, dorim să arătăm că societatea ar trebui să stabilească o genealogie a violenței sale latente. Folosind În mod confuz cuvântul incivilități, la plural, ne interzicem să mai reflectăm asupra puterii de emancipare a deprinderii reciprocității În familie și În instituții. Actele „necivilizate” au ca origine trei tipuri de reacție care trebuie Înțelese pentru a li
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această perspectivă și În didactica limbilor vii (În special În cazul francezei ca limbă străină). În Une introduction à l’ethnographie de la communication, autoarea elaborează un proces de descoperire interculturală ce cuprinde trei etape: 1) să scoatem la iveală etnocentrismul latent În fiecare dintre noi; 2) să Învățăm să facem distincție Între ceea ce identificăm În mod conștient ca normativ și formal și „ceea ce practicăm În mod informal sau fără să conștientizăm”; 3) să Învățăm să ne descoperim „evidențele invizibile”, să „ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de resurse, incitări selective, constrângeri instituționale și efecte de agregare. Din această perspectivă, fiecare actor este În situație de interdependență și caută să-și maximizeze interesul personal, integrând În același timp În strategia sa așteptările celorlalți. În anumite cazuri (grupuri „latente”, conform terminologiei lui Mancur Olson), cea mai bună soluție constă În a lua „un bilet gratuit” sau În a deveni „călăreț singuratic” (free-rider). Există mai multe motive care pot explica un astfel de comportament: profitul susceptibil de a fi obținut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
derogarea de la anumite constrângeri administrative. Astfel, practicând Între unitățile proprii prețuri așa-numite de transfer, care nu corespund costurilor reale, aceste firme pot să-și minimizeze sarcina fiscală, fără a mai pune la socoteală ă În unele cazuri ă amenințarea latentă de a se muta În altă țară. Organizațiile internaționale participă și ele la reducerea influenței statelor, În special OMC, chiar dacă unele dintre ele (FMI, Banca Mondială) au un rol important numai În raport cu țările În curs de dezvoltare. Un bilanț contrastant
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să postuleze existența unei tendințe spre etnocentrism, dimensiune cuprinzătoare, centrată pe valorizarea grupului de apartenență și pe deprecierea celorlalte comunități etnice. Și-au propus atunci să construiască o scală care să măsoare o asemenea tendință, cuprinzând elemente axate pe respingerea latentă sau explicită a minorităților, a străinilor și a indivizilor diferiți. Continuând reflecția, a fost imaginat un al treilea instrument pentru anchetă: s-a presupus existența unei relații Între autoritarism, pe de o parte, și naționalism, etnocentrism sau aderare probabilă la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
omniprezentă în limbaj și se definește ca acea capacitate a vorbitorului de a se afirma ca subiect, folosirea însăși a limbii fiind posibilă doar pentru că vorbitorul are posibilitatea să devină subiect și să trimită la el însuși prin discursul său. Latentă la nivelul limbajului, subiectivitatea se actualizează prin forme specifice la nivelul discursului. Orice act de enunțare poartă amprenta subiectivității vorbitorului, care se afirmă, explicit sau implicit, ca ego. Discursul fiind interacțiune, conceptul de subiectivitate trebuie înțeles ca "intersubiectivitate", noțiune fără de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dramatice în rândul populației, fără a friza, totuși, panica sau anarhia. Nu e drept să credem în terorile anului o mie, dar trebuie să admitem în schimb că cei mai buni creștini ai acestor vremuri au trăit într-o anxietate latentă și că, meditând la Evanghelie, ei făceau din această neliniște o virtute"9. Elanul religios prilejuit de scadențele anilor 1000 și 1033 va supraviețui însă acestora. Așteptarea neliniștită a catastrofei ultime face loc dorinței de a construi hic et nunc
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
anumit domeniu fiind direct legate de atitudinile și comportamentele incluse în sfera respectivă. Această legătură dintre atitudini și valori are o importanță crescută, deoarece valorile pot fi conceptualizate separat, dar nu pot fi studiate separat. Practic, valorile reprezintă o "realitate latentă", aflată în spatele faptelor direct observabile, care nu poate fi accesibilă studierii decât prin intermediul atitudinilor sau comportamentelor directe. La rândul lor, atitudinile determină o serie de intenții comportamentale (Fishbein, Ajzen, 1975). Astfel, un comportament poate să apară ca urmare a unei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
lung, la erodarea credințelor religioase, individul fiind tot mai puțin "prins" în rețeaua bisericii și depărtându-se de ceea ce propovăduiește biserica din care face parte. Acesta este sensul săgeții punctate din josul schemei. Așa cum am precizat, valorile sunt niște realități latente, ce nu pot fi direct observate. În acest sens, atitudinile și comportamentele deschise sunt de un real folos, ajutându-ne să surprindem ceea ce nu poate fi văzut cu ochiul liber. Cu toate acestea, o singură atitudine sau o singură acțiune
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
valoric. Drept indicatori ai comportamentelor de tip religios au fost considerați: practica religioasă în spațiul public și privat, precum și afilierea religioasă. Drept indicator al valorilor de tip religios a fost utilizat un indice de religiozitate, care încercă să surprindă natura latentă a fenomenului. Practica religioasă În măsurarea practicii religioase au fost luate în considerare atât practica în spațiul privat cât și în cel public, deoarece, deși ambele sunt măsuri de tip comportamental se petrec în contexte diferite și au determinanți diferiți
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
celor care declară că nu aparțin nici unei religii în România cu al celor din alte state europene, precum și numărul celor neafiliați în 1993, în 1997, 1999 și 2003 pentru a studia dinamica în timp a fenomenului. Religiozitatea Religiozitatea reprezintă dimensiunea latentă a credinței religioase. Așa cum am arătat anterior aceasta este o realitate, inaccesibilă măsurării directe. Valorile religioase se transpun, însă, în atitudini și în comportamente. Dincolo de indicatorii comportamentali ai religiozității, atitudinile față de diferite componente ale sistemului religios (bunuri, persoane, dogme) ne
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
frecventarea bisericii. O evoluție similară a fost înregistrată și în cazul afilierii religioase, după un salt în aceeași perioadă fenomenul atingând un platou. Această dinamică a comportamentelor de tip religios arată că, undeva la începutul perioadei de tranziție, religiozitatea menținută latentă de către restricțiile impuse de regimul comunist a devenit manifestă. Practic "stocul de religiozitate" existent a iești la suprafață atingând un maxim. În contextul societății românești actuale nu mai este de așteptat o creștere a acestui tip de comportamente pentru ca nu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cu adevărat pentru practica religioasă atât în spațiul public, cât și în cel privat este: socializarea religioasă în copilărie, vârsta și apartenența la sexul feminin. Restul factorilor nu influențează semnificativ comportamentul religios. Practic, cei care își transpun în practică religiozitatea latentă sunt cei care au primit o educație religioasă în copilărie, care sunt de vârstă mai înaintată și femeile. Venitul gospodăriei nu influențează frecventarea bisericii în nici unul dintre valurile cercetării, având însă influență negativă asupra practicii private în 1999. Educația nu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
una în care secularizarea avansează lent. România se afla la sfârșitul anilor 90 în zona revitalizării religioase. Cu toate acestea, după o creștere a comportamentului religios la începutul decadei se înregistrează o zonă de platou, ca dovadă că religiozitatea ținută latentă prin restricțiile impuse de puterea comunistă a ieșit la suprafață, însă stocul s-a epuizat și acum nu mai au de unde să apară creșteri semnificative în ultimii ani. Cercetările viitoare trebuie să arate direcția în care se îndreaptă România din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
copii * soție care nu lucrează este tot atât de bine realizată ca și una care are o slujbă plătită Cel de-al doilea indicator, Muncă egală, se referă la atitudinile față de implicarea femeilor în spațiul public, mai precis pe piața muncii. Variabila latentă explică variația următoarelor variabile: * O mamă care lucrează poate să fie la fel de grijulie față de copiii ei ca și una care nu lucrează * Cea mai bună modalitate ca o femeie să fie independentă este să aibă o slujbă * Ambii soți trebuie
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a fi importante pentru o slujba: să fie bine plătită, să fie o slujbă sigură. La fel ca în cazul religiozității, cele trei dimensiuni atitudinale față de muncă au fost incluse într-o analiză factorială, ce arată existența unei singure dimensiuni latente, așa cum rezultă din, pe care am numit-o motivația muncii. Scopul analizei ai fost cel de a determina impactul religiozității asupra celorlalte domenii valorice luate în considerare și de a compara acest impact pentru țări diferite. Astfel, analiza trebuie să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
transdusă de virusul sarcomului Rous (RSV) sau oncogena v-myc, transdusă de virusul MC29, care induc sarcoame, respectiv leucemii, într-o săptămână sau două după inocularea în organisme susceptibile. Dimpotrivă, leucemiile induse de ALV (Avian Leukemia Virus) apar numai după perioade latente de câteva luni, ceea ce este caracteristic pentru oncornavirusurile netransductoare, pentru tumorile induse de carcinogenii chimici și pentru majoritatea neoplasmelor umane. Perioada lungă de latență se datorează faptului că rata transformării maligne a celulelor infectate cu ALV este foarte scăzută și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și 16 este hipometilată, conducând la instabilitatea cromatinei (Okamo și colab., 1999). De asemenea, s-a emis ipoteza că hipometilarea ar putea contribui la oncogeneză și prin activarea oncogenelor c-myc și h-ras(Feinberg și Vogelstein, 1983) sau prin activarea retrotranspozonilor latenți (Singer și colab, 1993; Alves și colab, 1996). Hipometilarea secvențelor LINE (Long Interspersed Nuclear Elements) din genomul uman, cu origine retrotranspozonică (secvențe mobile ADN), ar putea determina activarea transcripțională a unor oncogene latente, proces frecvent întâlnit în carcinomul urotelial (Jurgens
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și Vogelstein, 1983) sau prin activarea retrotranspozonilor latenți (Singer și colab, 1993; Alves și colab, 1996). Hipometilarea secvențelor LINE (Long Interspersed Nuclear Elements) din genomul uman, cu origine retrotranspozonică (secvențe mobile ADN), ar putea determina activarea transcripțională a unor oncogene latente, proces frecvent întâlnit în carcinomul urotelial (Jurgens și colab., 1996). Totodată, hipometilarea acestor elemente poate cauza și alterarea expresiei genelor adiacente (Costello și colab., 2001). În cazul cancerelor de cele mai diferite tipuri se întâlnește adesea o metilare aberantă a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
imun. Există dovezi care sugerează că organismul uman răspunde la prezența tumorilor, prin mecanisme imunitare: - regresia spontană, în special a melanoamelor maligne, a carcinoamelor renale, a neuroblastomului și retinoblastomului, a fost raportată în peste 100 de cazuri; - unele tumori evoluează latent, o lungă perioadă, adică cresc foarte încet sau sunt complet inactive și apoi brusc metastazează. Latența se poate explica prin echilibrul dintre tumoră și sistemul imunitar; - frecvent tumorile sunt infiltrate cu celule mononucleare: limfocite, monocite, puține plasmacite. Celulele T și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Cande și colab., 2002). Interacția dintre AIF și ADN nu are specificitate de secvență, ea fiind de natură electrostatică. Mecanismele postulate prin care AIF poate realiza fragmentarea ADN sunt: • AIF are activitate nucleazică, • interacția AIF-ADN crește susceptibilitatea ADN la nucleaze latente, • AIF activează nucleaze care induc liza cromatinei (Ye și colab., 2002). În cancerele colorectale a fost determinată o deleție de două baze în intronul 15 al genei aif. Această deleție intronică sugerează existența unor mutații în aif care nu au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
terapia infecțiilor cu virusurile herpetice. Sunt cel puțin șapte reprezentanți ai familiei care produc infecții la om: HSV-1, HSV-2, citomegalovirusul uman (CMV), virusul varicela-zoster, virusul Epstein-Barr, virusul herpes uman-6 și virusul herpes uman-7. Infecțiile cu asemenea virusuri sunt litice și latente. Rouse și colaboratorii (1998) au utilizat un construct ADN pe baza plasmidului pcDNA I, utilizând promotorul imediat timpuriu al CMV, pentru a controla expresia genelor ICP27 și gB ale HSV-1. Vaccinul ADN a fost administrat șoarecilor BALB/c, de șase
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
făceau vaccinări, și totuși întâlnea manifestări care corespundeau descrierii psorei. În această vale exista însă destul de multă tuberculoză. Caracterele biologice ale tuberculozei se potrivesc bine cu teoria diatezelor: - tuberculoza-boală și tuberculoza- infecție sunt două noțiuni diferite; - infecția poate să rămână latentă chiar toată viața individului, dar alterează profund economia acestuia; - în cadrul stării de latență se întâlnesc toate gradele, de la inactivitate totală până la trecerea în tuberculoza activă; - sunt cunoscute stările pretuberculoase de impregnație tuberculinică ale lui Landouzy sau intoxicația tuberculinică a autorilor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]