2,300 matches
-
Swedenmark, John Swedenmark (n. 1960) este autorul unui impresionant corp de eseuri de critică literară, teoria traducerii și psihoanaliză. Din 2007 este redactor cultural al ziarului Arbetet, în 2014 fiind desemnat Redactorul anului. Este de asemenea un foarte apreciat traducător. Laureatul Premiului Marin Sorescu în 2015 este Helena Eriksson, Helena Eriksson (n. 1962) este o personalitate cunoscută în lumea literară suedeză, fiind activă nu doar ca poet, ci și ca redactor și traducător. A tradus printre altele opere semnate de Anaïs
Premiul Marin Sorescu () [Corola-website/Science/309850_a_311179]
-
de Cercetări Iudaice a Academiei de Științe din Ungaria. În anul 1997, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj și în anul 2003 titlul de Doctor Honoris Causa a Seminarului Teologic Evreiesc din America. Este laureat al Diplomei de Onoare oferită de Universitatea din Budapesta, al premiului literar "Károly Roboz", autor a 250 articole și 15 cărți de istorie, critică literară și de artă iudaice. Moshe Carmilly, fost Rabin Șef neolog la Cluj, mărturisea, peste ani
Moshe Carmilly-Weinberger () [Corola-website/Science/309917_a_311246]
-
Americii și România. A înregistrat pentru Societatea Română de Radiodifuziune, Televiziunea Română, Electrecord (Max Reger), Thalassa Records (Johannes Brahms). Reportoriul său este foarte variat, cuprinzând circa 30 de concerte, 25 programe de recital și 15 programe de muzică de cameră. Este laureat al Concursului internațional de pian „Valentino Bucchi” (Roma, 1984) și a primit de două ori (1981 și 1986) premiul Asociației criticilor muzicali din România. Este doctorand al Universității de muzică din București. Din 1983 este solist concertist al Filarmonicii „Marea Neagră
Andrei Deleanu () [Corola-website/Science/309956_a_311285]
-
din Moldova, or. Chișinău 1970-1973 Doctorantura la Academia de Științe Sociale a URSS (or.Moscova), facultatea de economie, specialitatea - “economie politică și doctrine economice” 1973 Conferirea titlului științific de candidat în științe economice (doctor în economie) 1980 Conferirea Diplomei de laureat cu “Medalia de aur” a Expoziției Economiei Naționale a URSS pentru efectuarea calculelor optimizaționale a economiei R.Moldova 1981 Conferirea Diplomei de laureat cu “Medalia de aur” a Expoziției Economiei Naționale a URSS pentru implimentarea în economia Moldovei a tehnologiilor
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
economice” 1973 Conferirea titlului științific de candidat în științe economice (doctor în economie) 1980 Conferirea Diplomei de laureat cu “Medalia de aur” a Expoziției Economiei Naționale a URSS pentru efectuarea calculelor optimizaționale a economiei R.Moldova 1981 Conferirea Diplomei de laureat cu “Medalia de aur” a Expoziției Economiei Naționale a URSS pentru implimentarea în economia Moldovei a tehnologiilor moderne, bazate pe calculele optimizaționale a economiei pozitive și normative 1982 Stagierea la Academia Economiei Naționale a URSS (or. Moscova) la tema “Implimentarea
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Franta), membru al Comitetului Internațional al Slaviștilor, membru al Comisiei Interdepartamentale pentru limba de stat și grafia latină. Doctor Honoris Causa al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, membru de onoare al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, laureat al Premiului Prezidiului A.Ș.M., „Eminent al Învățămîntului Public”, premiant al Academiei Româno-Americane, decorat cu „Ordinul Republicii” și cu Medalia A.Ș.M. „D. Cantemir”. Autor a peste 400 de lucrări științifice
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
membru al Comisiei Interdepartamentale pentru limba de stat și grafia latină. Doctor Honoris Causa al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, membru de onoare al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, laureat al Premiului Prezidiului A.Ș.M., „Eminent al Învățămîntului Public”, premiant al Academiei Româno-Americane, decorat cu „Ordinul Republicii” și cu Medalia A.Ș.M. „D. Cantemir”. Autor a peste 400 de lucrări științifice și științifico-didactice publicate atît în țară, cît
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
sulfare a grâului de sămânță (vezi foto). Locuitorii satului Jăvreni în 1936 erau abonați la 19 gazete și reviste românești și o gazetă evreiască. În cadrul căminului cultural activa un cor, care în 1935 la București a fost înscris în lista laureaților; un colectiv folcloric și un teatru popular. În fotografie colectivul de dansatori bărbați ai ansamblului folcloric din Jăvreni, al doilea din stînga este Ion Teodor Tatarovici, absolvent a două facultăți (teologie și agricolă) a Universității din Iași. Printre îndeletnicirile gospodarilor
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
12 apeducte. Lungimea apeductului este de 21,6 km. Satul Vorniceni este electrificat cu exceptia a 80 de case. Cu energie termică șunt alimentate obiectivele social-culturale prin cazangerii autonome mici. În localitate activează ansamblul folcloric Rotundă, înființat în 1998, participant și laureat a numeroase concursuri naționale și internaționale. Fanfara satului înființată în 2004 numără 9 membri și este prezentă la toate manifestațiile din comunitate și întreaga zonă. Biserică din satul Vorniceni, Sfinții Apostoli „Petru și Pavel” este realizată într-un stil neoclasic
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
450 locuri. Construită în 1990. Bibliotecă publică a fost transferată din casa de cultură în incinta primăriei, nu este spațiu pentru sală de lectură, fondul de carte este învechit. În sat activează colectivele folclorice „Comoara”, format de elevii din școală, laureați ai concursurilor republicane al cîntecului folcloric pascal, ostășesc și al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă, conducător artistic Platon Elena și „Comoara satului”, format din femeile satului, conducător artistic Ursachi Efrosenia. Este la început de cale crearea muzeului satului, asupra căruia
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
președinte al Asociației medicilor obstetricieni-ginecologi din Republica Moldova (1999-2004) și vicepreședinte al Asociației medicilor obstetricieni-ginecologi din România (2001-2003). Pentru merite deosebite în activitatea medicală și didactică, acad. Eugen Gladun i s-a conferit titlul de om emerit, fiind desemnat apoi ca laureat al Premiului de Stat. A fost decorat cu cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, “Ordinul Republicii”, primind apoi și medalia “Meritul civic”. Eugen Gladun a fost ales în urma alegerilor legislative din Republica Moldova de la 20 martie 1998, ca deputat
Eugeniu Gladun () [Corola-website/Science/306073_a_307402]
-
Goldoni și lucrări dramatice românești și rusești dintre care fac parte „O chestiune personală” de Alexandru Stein, „Anii negri” de Aurel Baranga și N. Moraru. A fost prim regizor artistic la Teatrul Național "I. L. Caragiale". A fost de două ori laureat al Premiului de Stat. În anii 1940 a reușit să întrunească toate teatrele importante din București, realizând - fie ca regizor sau ca director de teatru - spectacole cu distribuții extraordinare, în care chiar și rolurile mici erau ținute de mari actori
Sică Alexandrescu () [Corola-website/Science/306175_a_307504]
-
Lupta cu îngerul", începută în anii '90 împreună cu Bărbulescu (decedat între timp), care se dorea a forma o trilogie împreună cu "Ferma Oamenilor de Piatră" și "Paralela-enigmă", dar decesul său a lăsat neterminat acest proiect. În anul 2011 a devenit primul laureat al ”Premiului Galileo pentru întreaga activitate literară”. Colaborarea dintre Anania și Bărbulescu, chiar și în proiectele individuale, face dificilă tratarea separată a celor doi autori, deși Anania a remarcat la un moment dat că "unul avea propensiune către ideile originale
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
(n. 7 iulie 1923, Bocșa Română, Caraș Severin - d. 20 iulie 2014) a fost un sculptor și profesor de sculptură român, laureat al Premiului Herder în 1984, cunoscut mai ales pentru fântânile cinetice pe care le-a realizat, precum și pentru sculpturile monumentale în piatră și oțel, respectiv pentru diferite ansambluri monumentale combinate, inclusiv al acelora de tipul "fântânilor cinetice monumentale". Începând cu
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
Canadei la București (1979-1983), Peter Roberts: Debutează la vârsta de 14 ani, într-un concert cameral Enescu, alături de soliști consacrați. Între 1961-1965, printr-o bursă acordată de Principesa Maria Cantacuzino-Enescu, capătă dreptul de a folosi pianul lui George Enescu. Este laureat al Concursului internațional "George Enescu", la edițiile din 1961 și 1967. În 1968 este laureat al Concursului internațional de pian de la Montreal. Cella Delavrancea, printr-o serie de articole entuziaste, îl face cunoscut într-o perioadă în care era ignorat
Dan Grigore () [Corola-website/Science/305531_a_306860]
-
Frederik Zernike (n. 16 iulie 1888, Amsterdam — d. 10 martie 1966, Amersfoort) a fost un fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1953 pentru inventarea microscopului cu contrast de fază, instrument care permite studiul structurii celulelor vii fără necesitatea de a le omorî. s-a născut pe 16 iulie 1888 la Amsterdam fiind al doilea fiu
Frits Zernike () [Corola-website/Science/306288_a_307617]
-
22 mai 1946, București) este un filozof, politolog și om politic român, profesor universitar, a fost ministru de externe al României în mai-august 2012, ministru al educației în 1997-2000, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj între anii 1993-2004 și 2008-2012, laureat al premiului Herder în anul 2005. Conform raportului publicat în data de 21 februarie 2014 de către CNSAS, a fost împreună cu soția sa Delia, informatori ai Securității Statului. Născut la București în 1946 ca al doilea fiu între cei trei copii
Andrei Marga () [Corola-website/Science/306272_a_307601]
-
sale în domeniul componisticii, Eugen Doga a fost decorat cu înalte distincții de stat ale Republicii Moldova precum și ale URSS, inclusiv titlurile de Maestru Emerit al Artei din Moldova, Artist al Poporului din R.S.S.M. (1967), Artist al Poporului din URSS (1987), laureat al Premiului "Boris Glăvan" al Comsomolului din Moldova, laureat al Premiului de Stat al R.S.S.M. (1980) și al Premiului de Stat al URSS. (1986). În anul 1972 a primit “Scoica de Argint” la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
cu înalte distincții de stat ale Republicii Moldova precum și ale URSS, inclusiv titlurile de Maestru Emerit al Artei din Moldova, Artist al Poporului din R.S.S.M. (1967), Artist al Poporului din URSS (1987), laureat al Premiului "Boris Glăvan" al Comsomolului din Moldova, laureat al Premiului de Stat al R.S.S.M. (1980) și al Premiului de Stat al URSS. (1986). În anul 1972 a primit “Scoica de Argint” la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian pentru muzica din filmul "Lăutarii", iar în 1976, “Scoica
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
i-a conferit titlul de "Doctor Honoris Causa". Anul 2007 a fost declarat de autoritățile Republicii Moldova drept "Anul Eugeniu Doga". La 26 august 2008, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, i-a acordat Premiul de Stat pe anul 2008 și titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, "pentru contribuția de excepție la dezvoltarea artei muzicale naționale și universale". Pe 26 martie 2014, președintele României, Traian Băsescu l-a decorat pe Eugen Doga cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
1904 - d. 23 septembrie 1973), poet și om politic chilian, consul în Spania, Japonia, China; ambasador la Paris, premiul ""Cununa de aur"" a Reuniunii Internaționale a Poeților din orașul iugoslav Strunga; Premiul Internațional Lenin " Pentru întărirea păcii între popoare", 1953; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1971. ""pentru opera lui, care, cu sufletul unei forțe elementare, dă viață destinului și viselor unui întreg continent. "." La 12 iulie 1904 se naște Neftalí Ricardo Reyes Basoalto () la Parral, un oraș aflat
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
(n. 13 martie 1900, Urla, lângă Smyrna, azi în Turcia; d. 20 septembrie 1971) a fost un poet grec contemporan, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1963. ""pentru eminenta sa operă lirică, inspirată de o profundă dragoste pentru lumea elenică a culturii"" . Tatăl său Stelios Seferis era membru al Academiei grecești, profesor de drept internațional, rector al Universității din Atena
Giorgos Seferis () [Corola-website/Science/305796_a_307125]
-
al CFR (1945-1948), în 1948 iese la pensie. Continuă să lucreze în Consiliul superior al CFR și la Institutul de studii și proiectări hidroenergetice (ISPE); Consilier în cadrul Departamentului Energiei Electrice (1950-1955). Pentru activitatea sa, a fost distins cu titlul de Laureat al Premiului de Stat. A fost membru al „American Institute of Electrical Engineers“ (1920);membru al „American Associations for the Advencement of Science“ (1920); membru al Royal Society of Arts din Londra (1935); A fost membru titular al Academiei de
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
Institute of Electrical Engineers“ (1920);membru al „American Associations for the Advencement of Science“ (1920); membru al Royal Society of Arts din Londra (1935); A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. Este laureat al Premiului de Stat clasa I și titlul de Laureat la Premiului de Stat pentru întreaga sa activitate științifică didactică și pentru pregătirea de cadre în domeniul energetic (1954). În anul 1961 i s-a oferit Ordinul Muncii clasa I.
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
the Advencement of Science“ (1920); membru al Royal Society of Arts din Londra (1935); A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. Este laureat al Premiului de Stat clasa I și titlul de Laureat la Premiului de Stat pentru întreaga sa activitate științifică didactică și pentru pregătirea de cadre în domeniul energetic (1954). În anul 1961 i s-a oferit Ordinul Muncii clasa I. Numele său este purtat de mai multe instituții de învățământ
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]