1,986 matches
-
sangvină mare și alte reacții de luptă-sau-fugă, când sunt în situațiile care stau la baza fobiei lor. Oamenii cu fobie față de sânge, injecție sau rană au o scădere serioasă a ritmului cardiac când se confruntă cu stimulii fricii și adesea leșină. Aceste tipuri de fobii apar mai mult în familii, decât celelalte tipuri (Ost, 1992)256. 10.3.2. Fobia socială Fobia socială nu este caracterizată ca fiind o fobie specifică, pentru că mai mult decât teama de un obiect specific sau
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un wertherianism tardiv, eroul citește, în poze melancolice, la umbra fagilor, rătăcește călare în munți, se zbate de durere "ca o hiară sălbatecă care poartă în pântece săgeata vînătorului" și când aude că Zoe se va căsători cu un altul, leșină. Pentru această erotică, scriitorul creează un decor antideluvian, teribil, localizat la Dîmbo-vicioara. Nu lipsesc gesturile zgomotoase. Fulger se înfățișează în fața iubitei trădătoare și cu o zâmbire "infernală" răcnește: "Femeie, fii blestemată. Geniu răzbunător, care zbori pe aripa vijeliilor noptoase, auzi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
indi vidului metafizic Zoroastru-Dan-Dionis- 8 . Dealtfel luna este edenul lui Eminescu, și Sărmanul Dionis, Comedia sa divină. Paradisul nu este exteritorial, ci pământul cu miezul lui vital, stăpânit de factorul inconsciu și de colosalul geologic. Omul picat în acest mediu leșină de parfumul cel lunatic, devine strigoi. Aci coniferii uriași au "scorburi" de tămâie, umbra se adună în prunduri, cireșii, formând păduri, aruncă atâta floare încît omul e troienit, vegetația și fauna sunt euforice, își țipă bucuria de a se înmulți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lupta în Convenție. Totul e plin de adevăr sufletesc, de cea mai rară pătrundere. Danton apare la începutul piesei cu șervetul la gât, ieșind din sufragerie, în această ținută sunt puse la cale întîmplă-rile istorice ale Revoluției. Nevasta lui Danton leșină în așteptarea loviturii. Danton, întorcîndu-se biruitor, pică de somn și întreabă casnic: "Ce-i asta?... De ce nu mi-ați făcut patul?" În plină încordare ministerială, el are timp să-și aducă aminte că era odată pasionat de Shakespeare și să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
demnitate și decență și evită compasiunea semenilor. Cea mai izbutită carte a lui R. rămâne romanul Păsările mari nu cântă (1976). Tot excursul narativ este alcătuit din amintirile disparate ale unui medic care suferă un puternic traumatism psihic după ce a leșinat în timp ce își opera propriul băiat. Deși aparent incoerente, rememorările se dovedesc suficient de logice ca să se poată reconstitui nu doar destinul personajului, ci și al întregii sale familii. Cartea, plină de sugestii și întrebări dramatice, conduce spre o concluzie unică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
lecții (prin urmare, studiul nu reprezenta o problemă pentru primii frați englezi, deși erau foarte săraci). Iar frații din provincia germană, după ce umblau foarte mult, își umpleau stomacul doar cu apă dintr-un râu, iar a doua zi simțeau că leșină; aceștia, așa cum s-a mai spus, nici măcar nu știau cum arată o curte interioară. Aceste povestiri emană o oarecare mândrie sănătoasă și amintirea plăcută a cutezanței tinerești, și nicidecum părere de rău sau întristare. Viziunea acestora este aceea transmisă de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ivită la femeile din timpul lui (istericalele), o boală de origine, crede el, grecească. Ea se manifestă printr-o zbuciumare „ca de-epilepsii”. Moldovencele ar fi preluat-o ca să nu fie mai prejos de semenele lor peninsulare. Fără pricină, femeile leșină, se afumă cu pene pe sub nas, gene și ochi... Poetul, om de moravuri vechi, cere bărbatului să vindece această „năbădaică” cu cincizeci-șaizeci lovituri de bici la spatele femeii: „În vreme cînd năbădaică vine Să aibă bărbatul un bici bun la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
beată. Despre care e o zicală: Dintr-o scînteie se ațîță focul. Și I-a căzut mîrlă pe pîrlă. I-a căzut la inimă tronc, Ca cloșca pe oau clone. Ș-apoi, Dragostele prenoite Ca bucatele-ncălzite. Este și dragoste: Eu leșin, mor pentru tine, Și tu habar n-ai de mine.” Este o morală În aceste propoziții? Una impersonală și sănătos sceptică: aceea pe care o aflăm și În operele folclorice care au răspîndit, de pildă, imaginea femeii perfide sau imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alexandru Dimitrie Ghica, împreună cu o mare parte din boierime și protipendada orașului București și reprezentanții țărilor străine, se aflau la teatru, unde trupa franțuzească reprezenta piesa “Angelo”. La cele dintâi semne ale cutremurului, panica a cuprins publicul, doamnele țipau și leșinau, iar toți se îmbulzeau spre ieșire să scape cât mai repede din clădirea teatrului, care se putea dărâma peste ei. Tot orașul era într-o stare de spaimă fără margini, din toate părțile se auzeau strigări, țipete și vaiete de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
este de ajuns că procurorul e atât de vulgar venal; el mai introduce în nuvelă și pe polițaiul orașului, care e un escroc laș: când preotul se duce la prefect (fostul procuror) pentru a-i cere un serviciu, și când leșină, polițaiul, în timpul leșinului, îi fură din buzunar punga cu bani, cu banii pe care preotul îi adusese ca să câștige favoarea prefectului. Dacă din punct de vedere artistic această îngrămădire de infamii poate e un defect - și o lipsă de realism
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din nou „lămurit”, cetățeanul a reușit să fugă. [aventurieri, e o crimă ce fac!] În ziua de 12.III.1959 cetățeanul Boronescu Ștefan a fost adus la Sfatul Popular la ora 21,30, unde în urma amenințărilor și loviturilor primite a leșinat, fiind necesar a fi udat cu apă de milițianul Vasile Dumitru pentru a-și reveni. În aceeași seară a fost bătut de Nancu Alexandru și de Stancu, instructor al Raionului P.M.R., locuitorul Petre Alexandru, care nevrând totuși să se înscrie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
îmi continui explorarea. Însă o voce caldă îmi rostește numele și mă îndeamnă să iau și eu un fruct, la alegere. Când mă întorc, era chiar ea, Toamna, a treia fiică a bătrânului an. Era atât de frumoasă încât am leșinat în fața frumuseții ei. Nu știu ce s-a întâmplat, dar m-am trezit pe un pat moale, din puf și catifea. Toamna, blânda mea Toamnă, stătea lângă mine și mă veghea. Între timp, își schimbase rochia. Am întrebat-o de ce și mi-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
da merită. Merge? Bun. Acum arătarea la față. Ce aveți? Eu n-am nimic. N-a intrat la culoare. Vecin 3: Eu am perechi de șeptari cu optari... zău. (toți aruncă cărțile) Să nu-mi spuneți că sînt bun că leșin! (ia banii) Și mîna greblă se făcu. Vecin 2: Mamă, ce potălău cu două perechi sfrijite! Ăsta noroc! Vecin 3: Fraților, potul ăsta mi-a făcut o foame de nu vă văd! Vecin 1: Pe masă, în sufragerie era cam
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a naufragia, a năpârli, a răguși (primare); a adormi, a amorți, a amuți, a asurzi, a cheli, a clocoti, a crește, a decădea, a dospi, a flămânzi, a fuziona, a îmbătrâni, a încărunți, a îngheța, a întineri, a învia, a leșina, a macera 29, a orbi, a paraliza, a plesni, a reîntineri, a reînvia, a roși, a scădea, a seca, a varia (derivate). Am considerat ca fiind relevantă pentru această subclasă semantică de verbe inacuzative informația semantică [devenire], pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este exprimată, nu există Agent explicit sau implicit). Diferența dintre cele două valori este că incoativele au corespondent tranzitiv (La branche s'est cassée 'Creanga s-a rupt'), iar verbele reflexive inerente nu au (Marie s'est evanouie 'Marie a leșinat'), fiind înregistrate în Lexicon ca reflexive. Dobrovie-Sorin (2004) consideră că verbele nonreflexive cu se acuzativ (cu se inerent, incoative, impersonale, pasive) pot fi considerate inacuzative, din moment ce rolul extern este suspendat, nefiind realizat în sintaxă, iar rolul intern este realizat ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
întinerește pe Ion part. întinerit, -ă nom. întinerirea, întineritul A ÎNVIA Ion a înviat după ce a fost în moarte clinică tranz.: Vrăjitoarea Ioana l-a înviat pe Ion, care era în moarte clinică part. înviat, -ă nom. învierea, înviatul A LEȘINA Ion a leșinat din cauza căldurii tranz.: Căldura l-a leșinat pe Ion part. leșinat, -ă nom. leșinarea, leșinatul A MACERA Fructele macerează tranz.: Ion macerează fructele part. macerat, -ă nom. macerarea, maceratul A ORBI Ion orbește de bătrânețe tranz.: Dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. întinerit, -ă nom. întinerirea, întineritul A ÎNVIA Ion a înviat după ce a fost în moarte clinică tranz.: Vrăjitoarea Ioana l-a înviat pe Ion, care era în moarte clinică part. înviat, -ă nom. învierea, înviatul A LEȘINA Ion a leșinat din cauza căldurii tranz.: Căldura l-a leșinat pe Ion part. leșinat, -ă nom. leșinarea, leșinatul A MACERA Fructele macerează tranz.: Ion macerează fructele part. macerat, -ă nom. macerarea, maceratul A ORBI Ion orbește de bătrânețe tranz.: Dragostea îl orbește pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ÎNVIA Ion a înviat după ce a fost în moarte clinică tranz.: Vrăjitoarea Ioana l-a înviat pe Ion, care era în moarte clinică part. înviat, -ă nom. învierea, înviatul A LEȘINA Ion a leșinat din cauza căldurii tranz.: Căldura l-a leșinat pe Ion part. leșinat, -ă nom. leșinarea, leșinatul A MACERA Fructele macerează tranz.: Ion macerează fructele part. macerat, -ă nom. macerarea, maceratul A ORBI Ion orbește de bătrânețe tranz.: Dragostea îl orbește pe Ion part. orbit, -ă nom. orbirea, orbitul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în cadrul căreia apar numeroase simptome cum ar fi palpitațiile, o impresie de sufocare, senzații de ștrangulare, de instabilitate, de derealizare... Aceste simptome crează persoanei respective sentimentul de pierdere a controlului de sine, și poate provoca de la teama de a nu leșina până la aceea de a nu deveni nebun. Intensitatea senzațiilor trăite, neputința pe care o resimte persoana în a le controla, starea de alarmă pe care o generează aceste senzații evocă iminența unui pericol major, inclusiv pe acela de a muri
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
răspunsului psihofiziologic de teamă și extincția răspunsului de evitare. Pacientul experimentează descreșterea răspunsului anxios atunci când acesta se confruntă în continuare cu situația anxiogenă (fenomen de reducere progresivă și dispariție a răspunsului) și observă absența consecințelor pe care le anticipa (nu leșină, nu pierde controlul situației...). Expunere în imaginație și expunere in vivo Această expunere se pregătește în diverse moduri. Ea se poate realiza, în primul rând, în imaginație: pacientul își imaginează situația neplăcută și acceptă ca anxietatea să se amplifice până în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situația neplăcută și acceptă ca anxietatea să se amplifice până în momentul în care percepe dispariția acesteia. Expunerea se poate realiza și prin distorsiunea realității virtuale. Dacă evitarea este asociată consecințelor catastrofice neplăcute, i se cere pacientului să-și imagineze că leșină, că-și pierde controlul. Dacă evitarea este legată de teama de senzații fiziologice asociate declanșării atacului de panică, i se propune pacientului să urce scările, să alerge, să facă saună... astfel încât să se confrunte cu senzații de bătăi de inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
când acesta mă privea sau spunea ceva. La un moment dat, el a făcut o glumă, eu n-am știut ce să răspund, toată lumea a râs, și atunci, am început să roșesc într-un mod îngrozitor. Am crezut că voi leșina imediat, atât de rău mă simțeam. N-am putut înghiți nimic până la sfârșitul mesei. Nimeni nu s-a mai ocupat de mine. După-amiază, a trebuit să fug de la liceu, atât de mult mă deranja faptul că trebuia să stau în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru relaxare în intervalul dintre ședințe. Salkovskis și Clark, 1989. I se cere pacientului să observe și să noteze la ce se gândește în intervalul dintre declanșarea răspunsului anxios și confruntarea cu situația neplăcută. Amorțirea picioarelor = paralizie. Teamă de a leșina, de a pierde controlul... Traversarea unei străzi, a unui pod, intrarea pe autostradă, intrarea într-un mare magazin, în restaurant, la cinema... Teamă de a nu putea să se salveze, teamă de a nu putea acționa în situația dată, teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebuie făcut. Young și Klosko, 1995. Young și al., 2003. Terapeutul prezintă aceste mecanisme ca fiind strategii destinate să limiteze exprimarea schemei, eficiente pe termen scurt dar consolidând schema pe termen lung. Cungi, 1996. Personaj de ficțiune care vede femeile leșinând și cedându-i imediat. Am văzut mai înainte rezultatele unei astfel de atitudini. Care ascultă și se arată interesat de problemele celuilalt mai degrabă decât să vorbească el însuși. Se poate întâmpla ca însuși tatăl să traverseze o criză personală
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de existență cotidiană ca niște veritabile capsule ale timpului. Notăm ca exemplu o parte dintr-un dialog extrem de banal, reținut cu precizie de magnetofon de naratorul prozator din Sfericitatea povestirii scurte de Gheorghe Crăciun: Îți spun drept eram aproape să leșin am avut niște emoții grozave. Am plecat de la cursul ăla că tot nu înțelegeam nimic că tipu vorbea de nu putea nimeni să-și ia notițe toți erau revoltați el credea că se dă mare în fața noastră și nici nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]