2,103 matches
-
ajutor făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate, având în vedere că în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, cel puțin în cadrul autorității legiuitoare a țării, ar duce la încălcarea dispozițiilor art. 72 din Constituție. Se mai arată că o dispoziție similară se regăsește în art. 301 alin. (2) din Codul penal referitor la infracțiunea de conflict de interese. 32. În ceea ce privește decizia asupra oportunității
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
de familie, în limitele prevăzute la lit. a) citată "se aplică, în caz de adopție, și persoanei adoptate ori descendenților acesteia în raport cu rudele firești". Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 se operează o lărgire suplimentară, dincolo de voința legiuitorului primar, a sferei persoanelor care beneficiază de cauza specială de nepedepsire, cu "afinii până la gradul II". Examinând preambulul ordonanței de urgență criticate de Avocatul Poporului constatăm că această modificare a art. 269 alin. (3) din Codul penal nu este motivată
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
a Guvernului, în sensul că acesta nu poate contracara o măsură de politică legislativă adoptată de Parlament*17). Ca și în precedentele decizii care au condus la constatarea neconstituționalității unor ordonanțe de urgență ce contracarau măsuri de politică legislativă ale legiuitorului primar, și în această situație, modificarea art. 269 alin. (3) din Codul penal "nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit", ci, practic, a impus o măsură de politică penală menită
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
la constatarea neconstituționalității unor ordonanțe de urgență ce contracarau măsuri de politică legislativă ale legiuitorului primar, și în această situație, modificarea art. 269 alin. (3) din Codul penal "nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit", ci, practic, a impus o măsură de politică penală menită să slăbească ocrotirea juridică a valorilor protejate prin reglementarea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, încălcând astfel prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
de politică penală menită să slăbească ocrotirea juridică a valorilor protejate prin reglementarea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, încălcând astfel prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". *17) Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, sau Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
3) și (4) din Constituție care consacră principiile statului de drept și, respectiv, separația puterilor în stat, precum și cele ale art. 61 și art. 73 alin. (3) din Constituție, care atribuie plenitudinea legiferării și a stabilirii măsurilor de politică penală legiuitorului primar, Parlamentul, iar nu Guvernului, al cărui rol este acela ca, "potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament", să asigure "realizarea politicii interne și externe a țării" și să exercite "conducerea generală a administrației publice" (art. 102 din Constituție
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și cele din Legea nr. 165/2013 , incidente în materia procedurilor de soluționare a dosarelor de despăgubire, consideră că acestea sunt inadmisibile, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare. 24. În dosarele nr. 1.732D/2015 și nr. 1.901D/2015, Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a art. 24 și art. 25 din Legea nr. 554/2004 este neîntemeiată și, în plus, face referire la Decizia nr. 898
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
Nicolae-Liviu Dragnea Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Mariana Câmpeanu Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe București, 24 iulie 2013. Nr. 520. Anexa 1 Anexa 2 DENUMIREA ȘI ARIA DE COMPETENȚĂ a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice *) Notă legiuitor: Modalitatea de preluare prin fuziune prin absorbție a direcțiilor regionale pentru accize și opera��iuni vamale, a direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și a birourilor vamale de frontieră și de interior în cadrul direcțiilor generale
HOTĂRÂRE nr. 520 din 24 iulie 2013 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273834_a_275163]
-
mai mare, competența de emitere a titlului executoriu să aparțină notarului public. 37. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională a constatat că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, "textul legislativ trebuie să fie
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate, instanța reține că soluția prevăzută de art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 , prin care se reglementează cu precizie condițiile de stabilire a prețului de vânzare, reprezintă o măsură prin care legiuitorul primar delegat s-a conformat Deciziei Curții Constituționale nr. 871 din 9 octombrie 2007 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 17 octombrie 2007. 9. În opinia instanței, interdicția de înstrăinare prevăzută în art. 10 alin
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
discuție, în prezenta cauză, încălcarea unui veritabil drept de proprietate, care poate fi garantat prin remedii constituțional-convenționale, ci o simplă așteptare/vocație legală la dobândirea unui drept de proprietate. 19. O analiză a conținutului ordonanței de urgență relevă faptul că legiuitorul primar delegat nu a transferat în patrimoniul persoanelor menționate la art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 dreptul de proprietate asupra spațiilor medicale. 20. O relevanță particulară o are art. 4 alin. (1) din
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
proprietate privată". 23. Este evident, deci, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 , spre deosebire de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , nu mai instituie o obligație de vânzare a spațiilor medicale în sarcina unităților administrativ-teritoriale. Rezultă că legiuitorul primar delegat nu a constituit în patrimoniul persoanelor limitativ enumerate în art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 un drept de proprietate având ca obiect spațiile medicale. De altfel, în art. 3 alin. (1
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008 , direct în patrimoniul persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 . Or, analiza reglementării supuse controlului de constituționalitate în prezenta cauză arată că legiuitorul primar delegat nu a constituit un asemenea drept în patrimoniul persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) al ordonanței de urgență criticate. 29. Prin urmare, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, așa cum a fost interpretat de Curtea Europeană
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
sunt incidente dispozițiile constituționale ale art. 44 care garantează dreptul de proprietate privată. 32. În plus, în cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 53 din Constituție. Acest text se referă la restrângerea exercițiului unor drepturi, și nu stabilește limite legiuitorului primar în ceea ce privește modalitatea în care acesta reglementează simple așteptări sau vocații, fie ele și cu caracter legal, cum este cazul în prezenta cauză - dreptul de a cumpăra spații medicale. 33. Pentru rațiunile expuse anterior, Curtea apreciază că dispozițiile Ordonanței de
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
instituirii unor garanții și proceduri similare celor aferente concedierii colective și în ceea ce privește concedierea individuală, aspect ce nu poate fi reținut, deoarece Curtea s-ar substitui puterii legislative, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, "Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării". Tocmai de aceea, chiar dacă omisiunea de reglementare ori caracterul incomplet al acesteia ar fi reale, suplinirea lipsei de reglementare nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "(...) se pronunță
DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270844_a_272173]
-
29 iunie 2015, și Decizia nr. 285 din 23 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 25 iunie 2015. 17. Curtea a reținut, în esență, în acord cu jurisprudența sa, că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 730 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268983_a_270312]
-
invocarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, privind principiul neretroactivității legii, prin Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015 , precitată, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, și, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
DECIZIE nr. 762 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268979_a_270308]
-
Curții Constituționale, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 95 din 8 februarie
DECIZIE nr. 888 din 16 decembrie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7^2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269871_a_271200]
-
metodologii de calcul al indemnizațiilor obținute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având același obiect, pe care le abrogă". 21. De altfel, în jurisprudența sa în materie, Curtea a reiterat dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat ( Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din
DECIZIE nr. 878 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi ale art. 1, 2 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269927_a_271256]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI**) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 13 aprilie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270935_a_272264]
-
combine dispozițiile din Codul penal din 1969 cu cele din actualul Cod penal contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, precum și ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Curtea Constituțională a considerat că numai interpretarea prevederilor art. 5 din Codul penal, în sensul că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei, este singura care poate înlătura viciul de neconstituționalitate. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 822 din
DECIZIE nr. 7 din 2 martie 2016 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Codul penal, pentru infracţiuni comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în concurs cu una sau mai multe infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dacă Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale se aplică avându-se în vedere toate infracţiunile comise de inculpat şi impune aplicarea noului Cod penal pentru toate infracţiunile ori se aplică doar în raport cu infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014, existând astfel posibilitatea aplicării dispoziţiilor din vechiul Cod penal pentru acestea din urmă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270608_a_271937]
-
unui nou caz de restituire a dosarului la parchet. Acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a țării", fiind în contradicție și cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare
DECIZIE nr. 493 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276151_a_277480]
-
15. Avocatul Poporului arată că dispozițiile legale care stabilesc titularii dreptului de a formula cerere de recurs în casație au făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la art. 16 din Constituție, Curtea Constituțională reținând că restrângerea de c��tre legiuitor a titularilor dreptului de a formula cerere de recurs în casație la cei prevăzuți la art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală și a hotărârilor ce pot fi supuse casării la cele prevăzute la art. 438 alin. (1
DECIZIE nr. 490 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (1), art. 438 şi art. 440 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 interzic, în mod expres, Curții Constituționale să modifice sau să completeze dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate și că, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, normă constituțională ce trebuie coroborată cu prevederile art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, care consacră principiul separației puterilor în stat. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 420 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4), art. 26 alin. (1) pct. 19 lit. b) şi c) şi alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276436_a_277765]
-
extinderii cazurilor în care se poate formula recurs în casație. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", fiind, în același timp, în contradicție și cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , conform cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau
DECIZIE nr. 540 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276241_a_277570]