2,105 matches
-
număr mare de vertebrate. Somnul aparține regnului animal și se reprezintă o funcție vitală la majoritatea speciilor la care s-a constatat prezența sa. Omul își petrece cam o treime din existență dormind. Aceasta înseamnă că omul este un animal leneș? În țările occidentale, unde trebuie să profităm de fiecare minut liber, somnul este adesea asimilat cu lenea. Este așadar nevoie să dăm un răspuns la întrebarea: de ce dormim? a) Somnul din punct de vedere comportamental În ciuda caracterului inactiv al somnului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
puternică, dar fără să-și piardă din candoare. Dificultatea sarcinii sale constă tocmai în această misiune. Măgar, catârcă, catâr Măgarul are mai mult o semnificație negativă, de prostie și ignoranță. Faimoasa bonetă cu urechi de măgar, teroarea elevilor neatenți sau leneși, și-a lăsat amprenta în inconștientul colectiv. În plus, la fel ca și catârul, măgarul este cunoscut pentru încăpățânare și reprezintă simbolul prostiei și al inutilității încăpățânării. Visul îi poate deci revela subiectului slăbiciunile sale: lipsa de reflecție și de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
manieră absolută, ceea ce făcea ca autorii neevrei să-i critice pe evrei. Cunoaștem mărturiile lui Lucius Anneus Seneca, De superstitione (citată de Augustin) și Publius Cornelius Tacitus, Hist. IV,3, care îi acuzau pe evrei că erau pur și simplu leneși, se împotriveau muncii (Stern 1976, pp. 431 și 1980, pp. 18 ș.u.), în timp ce poeții și istoricii epocii auguste considerau că sâmbăta este ziua lui Saturn, planeta funestă, scoțând la iveală astfel „adevărata” sa origine și urmând raționamente asemănătoare cu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
se sprijină una pe alta, iar cele de care ar avea nevoie au fost uitate; și, astfel, ei devin incapabili să înțeleagă matematica. Nu întotdeauna este vina profesorului; adeseori inteligența lor care are nevoie să zărească firul călăuzitor este prea leneșă pentru a căuta și pentru a găsi. Dar, pentru a le veni în ajutor, trebuie mai întâi să înțelegem bine ceea ce-i oprește. Alții se vor întreba mereu la ce servește asta; aceștia nu vor înțelege dacă nu vor găsi
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
tu om serios ca mine, să dea hîrtie la mînă unui cioflingar ca tine?") dar uitase cuvintele de încurajare și chiar elogiu trimise pe un bilet de felicitare: "România are un Moliere al ei, un Moliere mai leneș, chiar foarte leneș, dar tot Moliere." Cel care îl numise garson de talent este atacat în chiar centrul personalității (hărnicia proverbială și construirea de proiecte ciclopice) și preocupărilor sale (cele lingvistice și spiritiste). Monumentul lexicografic Magnum Etymologicum Romaniae conceput în dimensiuni strivitoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un refugiu consolator îl reprezenta și sarcasmul savurat pe care i-l observă în perioada berlineză Paul Zarifopol, îngîmfarea și disprețul, ura și amoralismul fiind elemente ale unui schelet exterior care îi susținea vulnerabila structură sufletească: "Urît, deștept, [...] îngîmfat, amoral, leneș. Ura pe oricine avea bani, situație; disprețuia pe toți ceilalți" așa îl percepea Grigore Ghica în cartea sa Grigri iar Barbu Cioculescu îi subliniază zgîrcenia pe care o cultivă inclusiv după căsătoria care îi asigura ceea ce în stil oficial se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pe fabulistul Caragiale: "Iar fabulele, desigur, cele mai nejustificabile producții literare ale lui Caragiale, nu le pot înțelege decît ca simptom de tradiționalism estetic întins pînă dincolo de absurd." Același Paul Zarifopol ultimul junimist intuiește anormalitatea lui Caragiale ("...era un meridional leneș, înzestrat cu o inteligență și o fantezie hotărît supranaturale") dar zîmbește subțire în fața posturii de estetician ("Desigur, numai în dezbateri de aperitive pot fi luate drept soluții estetice formule ca "îl prinde sau nu-l prinde", ori "expresiunea îmbracă ori
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în încurcătură. Este nevoie de rezultate, venitul dumneavoastră depinde de performanța angajaților, dar nu sunteți sigur că doriți să fiți dependenți de ei. Nu este amuzant să fiți un șef care lucrează cu o adunătură de indivizi plângăcioși, răsfățați și leneși. Dacă cineva vă spune că, dacă vă iubiți oamenii, totul va fi bine, puteți fi convinși că nu va fi. Ei au nevoie ca dumneavoastră să conduceți. Au nevoie ca dumneavoastră să demonstrați o viziune puternică. Stimulați-le punctele tari
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
persoanei, ci asupra comportamentului acesteia. Protejați sau sporiți încrederea celuilalt în sine. +++ Ideea 131. Enervați-vă Prea mulți directori ar concedia pe cineva pentru furt mai repede decât puteți pronunța cuvintele „eliberează biroul!”. Dar se uită în altă parte atunci când leneșii, plângăcioșii și cei care subminează productivitatea și performanța scapă nepedepsiți. Furtul este furt, iar cei mai răi hoți sunt cei care eșuează ostentativ să lucreze pentru compania dumneavoastră. Ei fură banii de care aveți nevoie pentru a vă plătii oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
care nu își fac treaba vor fi concediați. +++ TEMĂ Atunci când descoperiți leneși care consumă din resursele dumneavoastră valoroase și sunteți capabili să le schimbați comportamentul, faceți ceea ce trebuie făcut și arătați-le ușa. Pe un carton de 3 × 5, scrieți: „Leneșii sunt hoți. Îi descopăr și îi dau afară”. Revedeți însemnarea atunci când este necesar. +++ +++ Epilog Plata este un produs; este modul în care angajații „țin scorul”. Enervați-vă atunci când oamenii fură de la dumneavoastră prin realizarea unor performanțe slabe. +++ Ideea 132. Tradițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Amantă, cu toate combinațiile posibile. În tradiția literară franceză, dragostea ilegitima se impune sub două forme: una tragică (mitul lui Tristan și Isolda 217), în paralel cu o tradiție comică (dezvoltată în fabliaux-rile și lais-uri despre soții înșelați și soțiile leneșe, cochete, care se dedau luxului). În românul francez din secolul al XIX-lea se recunosc mai mult elementele constitutive ale vodevilului: soțul, soția, amantul, toți iubindu-se, toți lași. Românul realist din secolul al XIX-lea este descendentul ambelor tradiții
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
acelor ani va fi trebuit să înțeleagă din asta că recoltele socialiste sunt „abudente” și că doar niște responsabili șmecheri cu munca la țară sunt de vină că ele nu ajung pe masa oamenilor muncii. Mai mult : că înșiși țăranii „leneși” vin să cumpere pâine cu sacul de la oraș, fenomen des întâlnit în anii ’80. Drept pentru care munca cu „sclavi” - adică elevi, profesori, soldați, funcționari - la strângerea recoltei era cât se poate de justificată. Redactorul-șef, un „încuiat” fricos, nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
6 trebuie să se țină cât mai departe - , si pe care o caracterizează drept "[p]oezie tristă de însăși tristețea materiei, aruncată din orbitele stelelor comunicatoare ocolește sori negri, degradați. Amănuntul e căutat, opulent și gros [s.n.]7. Acestei "poezii leneșe", Ion Barbu îi opune o lirica care să propună "existente substanțial indefinite: ocoliri temătoare în jurul câtorva cupole - restrânsele perfecțiuni poliedrale"8. Într-o altă împrejurare, poetul român apreciază că o "poezie cu obiect (știi că șarada are unul) mi-ar
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Poe, "The Power of Words", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 442: "The ether - which, since it pervades, and alone pervades all space, is thus the great medium of creation". 67 Ion Barbu, "Poezia leneșa", în Versuri și proza, 1970, p. 38. 68 Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 116: "Seule l'émotion diffère en nature a la fois de l'intelligence et de l'instinct, a la fois de l'égoïsme individuel intelligent et
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
un système planétaire - mais qui résulte de tout, quel que soit le tout". 20 Stéphane Mallarmé, "Crisis în Poetry", în Selected Prose Poems, Essays & Letters, 1956, pp. 40-41. 21 Edgar Allan Poe, Eureka, 1848, p. 138. 22 Ion Barbu, "Poezia leneșa", în Versuri și proza, 1984, p. 170. 23 Edgar Allan Poe, "The Power of Words", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 440: "Even the spiritual vision, is it not at all points arrested by
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai spus) Byron, ne-exilat, membru al Camerei Lorzilor, ne-ar fi scutit de mult patos oratoric și fericit cu o poezie mai scurtă?" 33 Ion Barbu, "Joc second", în Versuri și proza, 1984, p. 26. 34 Ion Barbu, "Poezia leneșa", în Versuri și proza, 1984, p. 170. 35 Cf. Henri Bergson, "L'énergie spirituelle", în Oeuvres, 1970, p. 948: Travailler intellectuellement consiste à conduire une même représentation à travers des plâns de conscience différents dans une direction qui va de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sans doute la réalité même". 85 Martin Heidgger, Poetry, Language, Thought, 1975, p. 12: "But poetry that thinks is în truth the topology of being". 86 Vezi Antoine Faivre, Access to Western Esotericism, 1994, pp. 19-23. 1 Ion Barbu, "Poezia leneșa", în Versuri și proza, 1984, p. 170. 2 Ion Barbu, "Fragment dintr-o scrisoare, 1947", în Versuri și proza, 1984, p. 148. 3 Șerban Foarță, Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, 1980, p. 148. 4 Stéphane Mallarmé, "The Evolution of
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Euritmie: „E-nlăuntrul meu înzestrat cu luxuri / selenar de clar și chenar mișcării. / Luminez grădini și agit în fluxuri / apele mării. // M-am mutat mai sus. Și mirat, Selene-și / pune zborul meu încrustat cununii. Aș putea s-ating cu un deget leneș / cearcănul lunii.” În câteva rânduri, A. face profesiune de credință parnasiană. Aceasta se verifică mai ales sub aspectul grijii extreme pentru formă. Altminteri, nimic din răceala / impersonalitatea parnasienilor, la care cultivarea formei e doar un pretext de sugrumare a expresiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
elevilor lor; în schimb, elevii învață mai puțin. Mulți cercetători au sugerat că predicția dacă un școlar este considerat un succes sau eșec educațional prin testele de evaluare, examene sau judecățile profesorilor și, ca urmare, este etichetat ca "silitor" sau "leneș", poate face în realitate din acel copil un elev de succes sau unul care va înregistra eșecuri. Astfel de predicții și etichetări pot afecta viziunea individului asupra lui însuși, prețuirea de sine a acestuia și, astfel, acesta poate să se
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Prepeleag, poveste. IX. 12. Povestea porcului X. Moș Nichifor coțcarĭul, povestire glumeață. X. 10. Povestea luĭ Stan Pățitul. XI. 1. Povestea luĭ Harap Alb. XI. 5. Fata babeĭ și fata moșneaguluĭ, poveste. XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din copilărie. II povestire. XV. 1. Popa Duhu XV. 8. Amintirĭ din copilărie. III. povestire XV. 12. Cincĭ pânĭ, anecdotă XVI. Anecdotă, XVII. Moș Ioan Roată. XVIII. Deasupra tuturor acestor scrierĭ
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sărac de munte în care Wittgenstein a funcționat ca învățător, ei erau foarte nemulțumiți îndeosebi pentru că îi reținea după-mesele departe de casă pe elevii mai dotați și motivați. Iar insistența lui Wittgenstein de a i pune la treabă pe copiii leneși și neinteresați a dus la incidente. Ceea ce îl indigna pe învățător în comportarea unor copii erau cu deosebire minciuna și răutatea.56 Pierzându-și răbdarea, trecea uneori la corecții fizice. Incidentele de acest gen au culminat la Otterthal cu leșinul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este sau crede că este cineva, ci străduința sinceră de a se apropia de adevăr face valoarea omului. Căci nu prin posesie, ci prin cercetarea adevărului se amplifică puterile sale, ceea ce constituie desăvârșirea lui crescândă. Posesia îl face fără grijă, leneș, mândru.“86 Nu este greu să înțelegem însuflețirea lui Wittgenstein. Căci cuvintele lui Lessing exprimă bine semnul sub care stă gândirea lui târzie. ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ Cei care au participat la lecțiile pe care le-a ținut
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
-lea. Istoricii și cercetătorii literari s-au împărțit în două tabere. Primul grup susține că Ludovic a pregătit calea viitorului mare monarh. A doua tabără, care numără mai mulți istorici, susține că regele își merită porecla de Roi Fainéant (regele leneș, n.n), care s-a supus cardinalului cu nonșalanța unui adevărat merovingian. Ca toți regii, și Henric al IV-lea a avut un consilier de încredere în persoana lui Maximilien de Béthune, duce of Sully. Însă, în timp ce Henric al IV
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și să zic: unul Sfânt, unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin. Din somn sculându-mă, mulțumescu-Ți Ție, Prea Sfântă Treime, că pentru multă bunătatea Ta și pentru îndelungă răbdarea Ta, nu Te-ai mâniat pe mine, leneșul și păcătosul, nici nu m-ai pierdut cu fărădelegile mele, ci ai făcut iubire de oameni după obicei; și întru deznădăjduire zăcând eu, m-ai ridicat ca să mânec și să slăvesc puterea Ta. Deci, acum luminează-mi ochii gândului, deschide
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
organizației să muncească, să-și îndeplinască atribuțiile ce îi revin. Această strategie bazată pe un riguros și permanent control generează raporturi ierarhice rigide, cu un sens unic de la grupul de conducere către executanți. Cum se vede, teoria X consideră omul leneș, lipsit de motivația intrinsecă a muncii, neatașat organizației, indisciplinat, neatent, superficial. În ceea ce o privește, teoria Y consideră faptul că munca face parte din natura omului, că este o dimensiune/caracteristică intrinsecă ființei umane. Munca constituie una dintre sursele fundamentale
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]