2,072 matches
-
spus, intuind că asta îl neliniștește cel mai mult. *„De cîteva zile sînt gubav”, mi-a spus Octavian Voicu. „M-a prins o amorțeală sub genunchi. Văzîndu-mă cum mă mișc, cineva care nu mă cunoaște ar putea crede că sînt leneș. Dar în raport cu firea mea, eu sînt harnic.” „Din păcate, lumea nu s-a învrednicit încă să ne cunoască firile”, i-am răspuns. *„Aștept să se întîmple ceva, să intervină ceva dinafară”. Cine mi-a spus vorba asta „parcă m-a-ntrebat pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vioara) pe care noi nu o mai avem, dar care este, cred eu, una dintre cele mai reușite. În speranța că nu ați interpretat greșit tăcerea mea, cam Îndelungată de această dată, și cu promisiunea că nu voi mai fi „leneș”, vă rog să primiți aceleași gânduri și sentimente. Ovidiu 5 (București, 19.5.1975) Stimate Domnule Dimitriu, Prins În vâltoarea treburilor zilnice și traversând o perioadă deosebit de aglomerată, nici nu mi-am dat seama de trecerea timpului. Este drept că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. 15 Buftea, 5 iunie 1971 Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor ajunge aceste rânduri, să fi primit și „Purinor”-ul trimis de nepotul meu cel leneș la scris ca și mama sa. Am gata Împachetate cam 30 lucrări (nu le-am numărat) de-ale mele, pe care le trimit Muzeului, care mi le-a cerut 520. Am trimis și numere răzlețe din „Înmuguriri”, „Săptămâna” etc. relative
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
odinioară și cu răspunsuri din „De vorbă cu V.T.”620. Poate nu l-ai văzut mata de mult. El mi-a trimis un volum Stino. Stino mă caracterizează destul de bine În el. Sunt curios de „Galeria Irimescu” - fostul meu elev leneș la Germană, dar talentat artist. Mulțumesc din inimă pentru felicitări de ziua nașterii. Deși tardive, știu că sunt mai sincere decât ale multora, care m-au hiritisit la timp. Mulțumiri călduroase și doamnei matale. Primarele nostru profesor nu poate face
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În literatura actuală, Ion Simuț se referă la „suferințele intelectualului lui Paul Georgescu”, datorate „discrepanței dintre mintea... care fuge mult Înainte cu proiectele și previziunile sale politice și sociale și, de cealaltă parte, o lume lentă, tânjitoare, pe o vreme leneșă, În care orice fermitate și luciditate se destramă. O rațiune dinamică stă față În față cu o lume lipsită de dinamism, aproape inertă”. Ion Simuț a publicat după 1989 și un grupaj de scrisori primite de la mai vârstnicul coleg. În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trecut, disprețuind imediatul, care nu merită decât masca, degradarea „Înnobilată”, morga viciului. Spleenul rafinamentelor obosite, maladivul gust al sordidului, al atracției tenebroase, sadismul subțire, melancolic și tăios al autodistrugerii stau sub heraldica „stilului”. O artă bizantină, de subtile ornamentații, de leneșe decantări, stratificată și „patinată”. O descendență bastardă, batjocorind, s-ar zice, clasica frumusețe elină, pe care o visează pentru a o nega și căreia Îi aparține totuși prin chiar această inversare ilicită. Estetica urâtului, legătura de blestem cu Atena frumuseții
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se vor întocmi pe loc iar sancțiunile se vor aplica imediat. III. Lucrătorii evrei vor executa lucrul zilnic, cu bucata. Cei care nu vor termina lucrul zilei, nu vor primi hrana de seară și se va aplica pedepse severe celor leneși și îndărătnici. Toți cei care vor da dovadă de rea voință la lucru vor fi formați în echipe speciale și li se va aplica regimul cel mai sever, pentru a lucra con form programului de lucru. Comand. Comp. I. Drumuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
jalonează traseul unei istorii a poeziei românești contemporane, criticul fiind implicat cu exemplară probitate în fluxul creației și al meditației despre temeiurile și rosturile ei. Același sens, al asumării unui traiect existențial devotat valorilor, se deslușește din Jurnalul unui poet leneș (2000), document personal și document pentru cunoașterea anilor 1955-1993. Marile emoții, dacă există, se consumă în afara poemului. În spațiul poemului nu pătrund decât emoțiile purificate de o gândire cumpănită, de o frumoasă și loială modestie față de lucruri. EUGEN SIMION SCRIERI
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Reminiscențe naive, București, 1977; Aspecte ale poeziei de azi, I-III, Cluj-Napoca, 1977-1984; Gulliver, București, 1979; Prezența criticii, București, 1982; Istorie personală, București, 1983; De toamnă, București, 1986; Decorul speranței, București, 1988; Jucător de rezervă, București, 1992; Jurnalul unui poet leneș, îngr. Lidia Felea, București, 2000; Ritual solitar, pref. Ion Pop, Cluj-Napoca, 2001. Traduceri: Robert Frost, Versuri, pref. trad., București, 1969; Henri Perruchot, Viața lui Renoir, București, 1970; Marcel Brion, Homo pictor, pref. Dumitru Matei, București, 1977 (în colaborare cu Maria
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
la Institutul Româno-Sovietic și la revista „Arta plastică”. În anii 1958 și 1959 este încarcerat la Jilava pentru „insulte la adresa lui Stalin”. Debutează în „Revista Colegiului «Sf. Sava»” (1943) și editorial, cu volumul Versuri (1966). Tudor Arghezi sau Ion Barbu - poezie „leneșă”, fără mesaj, „surd mârâit la săgeata Ideii” sau, dimpotrivă, „lumea purificată până la a nu mai oglindi decât figura spiritului nostru”, „act clar de narcisism” -, cei doi mari poeți, cu formulele lor de creație atât de diferite, cu esteticile lor divergente
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
nici n-o locuiesc, se află undeva În marginea ei, mereu În așteptare. Nutresc o nostalgie dureroasă față de locuința originară - căreia i s-a substituit femeia - pe care n-o recunosc niciodată ca atare. Aflate la ananghie, Într-o agonie leneșă, parcă eternă, personajele lui Oster Încep să se simtă aici, În interstițiul dintre Înăuntru și afară, acasă. În Le Pont d’Arcueil (1994), eroul, părăsit de nevastă, celibatar de nevoie (ca la Echenoz), Îi face o scurtă vizită unei prietene
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
d. Cotruș, e intemperanța verbală; lipsită adesea de rimă, de ritm, de egalitate silabică, proză uneori transformată în versuri numai printr-o ficțiune tipografică, poezia scriitorului ardelean se revarsă acum tumultoasă în cataracte nereclamate de un accent sufletesc, acum în leneșe pânze de ape, inegală, silnică și neobișnuit de verbală. E. LOVINESCU SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1911; Sărbătoarea morții (1914-1915), Arad, 1915; Neguri albe, Alba Iulia, 1920; România, Brașov, 1920; Versuri, Arad, 1925; În robia lor, Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
tipologic psihologic temperamental, caracterial, moral chiar, subliniat de folclor, fabule, mitologie, blazoane, heraldică. Astfel, încă din Antichitate a apărut tradiția fisionomonică (Baltrusaitis, 1972Ă; sunt citate tratatele lui Pseudo-Aristotel, Polemon, Adamantias, Pseudo-Apulus. În Pseudo-Aristotel se poate citi: „Boii sunt domoli și leneși. Au vârful nasului gros și ochii mari. Leii sunt generoși și au nasul rotund și turtit, ochii relativ adânciți în orbite. Cei care au imprimate pe figură asemenea particularități sunt leneși sau generoși”. În secolul al XIII-lea apar multe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În Pseudo-Aristotel se poate citi: „Boii sunt domoli și leneși. Au vârful nasului gros și ochii mari. Leii sunt generoși și au nasul rotund și turtit, ochii relativ adânciți în orbite. Cei care au imprimate pe figură asemenea particularități sunt leneși sau generoși”. În secolul al XIII-lea apar multe traduceri ale cărților de fisionomie animală. În acest context apare și lucrarea Liber physiognomiae a lui Michael Scot, astrologul și magicianul lui Frederic al II-lea, ce se bazează pe surse
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
entuziastă Căldură (deschisă A Agreabilitate versus Antagonism Încredere (iertătoră Directivitate (ne-insistentă Altruism (căldurosă Complianță (ne-încăpățânată Modestie (ne-vanitosă Empatie (simpatizantă C Conștiinciozitate versus Lipsă de direcție Competență (eficientă Ordine (organizată Datorie (atentă Tendință spre realizare (metodică Autodisciplină (nu e leneșă Deliberare (nu e implusivă N Nevroticism versus Stabilitate emoțională Anxietate (tensionată Ostilitate mânioasă (iritabilă Depresie (nemulțumită Conștiență de sine (rușinosă Impulsivitate (cu toaneă Vulnerabilitate (lipsit de încredere în sineă O Deschidere versus Reticență față de experiență Idei (curiosă Fantezie (imaginativă Estetică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Scor înalt Scor scăzut Evitarea suferinței Pesimist, temător, timid Optimist, curajos, îndrăzneț Căutarea noutății Explorator, deschis, cald, afectuos Energic, rezervat, deliberativ, stoic Dependența de recompensă Întreprinzător, hotărât, entuziast, perfecționist Detașat, rezervat, rece, independent Persistență Responsabil, cu scop, descurcăreț, autoacceptare, disciplinat Leneș, indecis, delăsător Autodirecționare Simțitor, empatic, săritor, plin de compasiune, principial Autoblamare, lipsit de scop, pasiv, doritor să se schimbe, nedisciplinat Cooperativitate Imaginativ, intuitiv, acceptant, spiritual, idealist Intolerant, imprevizibil, egoist, răzbunător, oportunist Autotranscendență Convențional, logic, neîncrezător materialist Împreună cu Przybeck și Svrakic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în fel și chip și vorbesc în giuvaericale întru a „pune capăt” cu gingașă parodie, la două sute de ani de rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de Șiraz,/O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă cimbrul și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă n-apucă a mai descri,/Zeci de
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
folclorice. Scrise cu acuratețe stilistică, într-o tonalitate adecvată subiectelor și cu o imprevizibilă fantezie, prozele sale prezintă - după cum o sugerează chiar titlurile - legenda Căii Robilor, a păianjenului, a fiului de împărat transformat în floare albastră (Domnul codrilor), a melcului leneș, pedepsit să-și poarte casa în spinare (De lene...), a florilor (Zorelele) ș.a. În 1962 a publicat, la Madrid, lucrarea de istorie contemporană Le Partage de l’Europe, în care analizează cu obiectivitate acordurile secrete dintre Stalin, Roosevelt și Churchill
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
e vorba de concepții diferite, de moduri de a vedea lumea diferite, de coduri culturale, religioase, morale diferite, în fine, de sensibilități diferite. Când vine vorba de operele pe care noi le socotim "literare", lucrurile sunt mult mai grave. Critica leneșă are impresia că se poate lipsi de perspectiva istorică și că are dreptul să izoleze cutare operă și să caute în ea doar ceea ce i se pare a fi, cu o sintagmă imprecisă, "valoarea estetică". Este o manieră "lăutărească", ca să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
decât dacă niște condiții favorabile apar și dacă, într-un fel sau altul, acestea se pretează la dezvoltarea și înflorirea parazitului. Viața burgheză a cuplului de Méroul constituie într-adevăr un teren propice pentru această apariție: viața burgheză liniștită, indolentă, leneșă, cuminte, egoistă, lipsită de îndrăzneală, plină de slăbiciuni și de compromisuri favorizează propensiunea de a fi dominat. În povestirea lui Maupassant, parazitul este un meridional slobod la gură, a cărui autoritate naturală contrabalansează periculos morga burgheză și "de condiție bună
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca și pianul mai târziu - îl dedă pe mecanicul ei unor plăceri solitare. Și aici unchiul denunță perversiunea și perversitățile polimorfe ale nepotului său, un copil care nu se gândește decât să se joace sau să se cufunde în reverii leneșe și prin urmare inutile. Biroul-mașină este mecanismul însuși al compulsiei de repetiție. Deja pe vapor, Karl, foarte "nevinovat", se juca mecanic cu mâna apăsând fără încetare pe un cântar pentru scrisori. Cele două obiecte (birou și cântar pentru scrisori) ne
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul, cei care erau zgârciți, leneși, mândri erau ironizați de mascați). Încă de la Sf. Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, bălul, la care participau și gospodării(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și bălul în a doua și a treia zi de Crăciun
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în adâncimile acestor discursuri pe unde, în câteva situații, se aflau și niște intenții bune. Fiecare enunț capătă infinite posibile interpretări Dar, momentan, să revenim la Minotaur: e evident faptul că tipul se distra. Are în atitudine ceva dintrțo pisică leneșă care a prins o pasăre și se joacă înainte de a o mânca. Îi place să facă paradă de cele două/trei lucruri pe care le mai știe (face o trimitere la Zola, cvasițeronată, trântește o poantă cu Romeo și Julieta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
al predecesorilor britanici care au trecut pe aceste meleaguri de-a lungul secolelor): românii sunt vinovați de tot felul de vicii, sunt plini de prejudecăți, incapabili de muncă serioasă, nepotriviți pentru timpurile moderne, inteligența lor este limitată, sunt primitivi, pasivi, leneși, înapoiați, patetici, lași, pe de o parte, buni la suflet, copilăroși, pitorești, suflete de poeți, romantici, pe de altă parte. Ambivalența acestor trăsături identitare (generalizate și esențializate) reflectă de fapt așa zisa ambiguitate a acestui spațiu european de frontieră, perceput
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în Europa? Nu e chiar așa. Deci, să nu ignorăm ce avem. Dan Cristian Turturică: Această ancoră nu va fi ea un pic diminuată după ce vom fi trecut examenul? Să nu cumva să ne comportăm ca un elev puțin mai leneș, care e fericit că a împușcat 5-ul și că nu a rămas repetent. Sorin Ioniță: E posibil să fie probleme acolo unde e vorba de voință politică... Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă jucați cu analogii periculoase. Sorin Ioniță: Corupția, Agenția de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]