2,139 matches
-
în filozofie, certitudinea nu are ce căuta. Aici suntem în domeniul concretului, care nu e niciodată sigur, e totdeauna discutabil. (Trebuie spus în treacăt, cu această ocazie, că domeniul filozofiei e concretul, nu „abstractul”, cum se crede îndeobște, tot din lene a minții.) Dacă prin imposibil certitudinea s ar instaura în acest domeniu, ar fi mortală pentru el. Aici suntem în planul aproximației, al opinabilului, al mizelor nesigure, al pariurilor riscate. Cine nu suportă incertitudinea, să nu se ̀ mbarce pe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
relaxare a moravurilor, dar, dacă ne gândim bine și fără preconcepții, el e perfect întemeiat. Separația (și alternativa) pe care o fac pedanții între plăcerile „spiritului” și cele al „trupului”, pe lângă că e nesinceră, este și ea o mostră de lene a minții. Că e nesinceră, e sigur : afară de cazuri de funciară nesimțire sau de infirmitate, orice om normal, pe față sau în ascuns, se dă în vânt după ces plaisirs que l’on nomme, à la légère, physiques (Colette). (Aici
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la sută : băgați de seamă cum la tot pasul îi vin în minte sumedenie de citate din mai toți poeții latini ! Coroborat cu părerea sus pomenită, circulă și altă prostie : îndemnul de a nu ne încărca memoria. O pedagogie a lenei minții. Memoria trebuie, dimpotrivă, exersată la maximum. Cu cât e mai ̀ încărcată, cu atât e mai precisă, mai vie, mai abundentă și mai promptă. Atrofia memoriei ca efect al menajării ei nu e altceva decât incultură și ininteligență. Mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
huzur revărsată până la călcâie” (M.I.C., Opere, București, 1936, p. 222) ; „M-a întâmpinat cu fermecătoarea ei ochiadă” (p. 230) ; „În genunchi pe un scaun, cu coatele pe masă și cu bărbia în palmă, Lena aștepta.” (ibid.) ; „Frumoșii ochi albaștri ai Lenei rămaseră sticliți de uimire” (p. 231) ; „...ce era ? se trezise de dimineață cu Lena Ceptureanu, prietena ei de inimă, voioasă peste poate, sărind și bătând din palme. Avea să-i ̀ mpărtă șească un secret mare : Ferdinand al Bulgariei era
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Petrescu în contextul istoric de atunci. Alții însă au perceput-o sub specia învecinată a ridiculului discreditant. Discreditul acesta s-a dovedit durabil, trecând din cafeneaua de odinioară la generația crescută între timp. Durabil, deoarece se întemeia pe o endemică lene a minții. „Deșteptăciunea” ricanantă și negativismul aprioric sunt alibiurile unei funciare nesimțiri intelectuale, care trece foarte lesne drept superioritate. Spre deosebire de prostie, care e congenitală, lenea minții se dobândește și este evolutivă. Proliferarea ei în lumea de azi e cutremurătoare (efect
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cafeneaua de odinioară la generația crescută între timp. Durabil, deoarece se întemeia pe o endemică lene a minții. „Deșteptăciunea” ricanantă și negativismul aprioric sunt alibiurile unei funciare nesimțiri intelectuale, care trece foarte lesne drept superioritate. Spre deosebire de prostie, care e congenitală, lenea minții se dobândește și este evolutivă. Proliferarea ei în lumea de azi e cutremurătoare (efect al mass-mediilor, sloganurilor, spălărilor de creiere și altor asalturi). Doctrina Substanței e un antidot puternic la lenea minții. Este în această carte o tensiune extremă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lesne drept superioritate. Spre deosebire de prostie, care e congenitală, lenea minții se dobândește și este evolutivă. Proliferarea ei în lumea de azi e cutremurătoare (efect al mass-mediilor, sloganurilor, spălărilor de creiere și altor asalturi). Doctrina Substanței e un antidot puternic la lenea minții. Este în această carte o tensiune extremă, nici o clipă scăzută, pentru a menține inteligența în act, pentru o priză adecvată a concretului, a „substanțialului”. Camil Petrescu a repetat și explicat sensul acestor noțiuni, care au fost laitmotivele activității lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mai adecvată a concretului, în pofida impasurilor în care-l duc dualismul și consecința lui, „căderea” în dialectică (în Doctrina Substanței „dialectica” e un viciu speculativ, în opunere cu „gândirea concretă”). Spuneam la început că Doctrina Substanței e un antidot la lenea minții. Lenea minții e cu atât mai funestă cu cât se află la niveluri mai înalte și cu cât acestea îi conferă mai mult prestigiu și autoritate. Pentru Camil Petrescu, sistemele filozofice, luate ca atare, fără examen, precum și apodicticitatea cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a concretului, în pofida impasurilor în care-l duc dualismul și consecința lui, „căderea” în dialectică (în Doctrina Substanței „dialectica” e un viciu speculativ, în opunere cu „gândirea concretă”). Spuneam la început că Doctrina Substanței e un antidot la lenea minții. Lenea minții e cu atât mai funestă cu cât se află la niveluri mai înalte și cu cât acestea îi conferă mai mult prestigiu și autoritate. Pentru Camil Petrescu, sistemele filozofice, luate ca atare, fără examen, precum și apodicticitatea cu aplicație universală
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la niveluri mai înalte și cu cât acestea îi conferă mai mult prestigiu și autoritate. Pentru Camil Petrescu, sistemele filozofice, luate ca atare, fără examen, precum și apodicticitatea cu aplicație universală a postulatelor lor, nu sunt altceva decât forme consacrate de lene a minții. Efectele sunt abaterea de la linia devolutivă (cum o numește el) a gândirii concrete și evoluția în subspecie, căderea în „dialectic”, cu pierderea semnificațiilor și șanselor „substanțiale”. De aceea, în Doctrina Substanței sunt foarte rare referirile pozitive la tezele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și anti-somatice ale filozofiilor clasice idealiste, vederea noosică nu înseamnă repudierea sau nesocotirea vederii propriu-zise, empiric senzoriale. Adevărul nu e nici ceea ce nu se vede, nici doar ceea ce se vede. Pentru Camil Petrescu, una din cele mai crase forme de lene a minții este lenea percepției, percepția neglijentă. Atenția și spiritul de observație obiectivă sunt condiții liminare ale inteligenței. (De remarcat că autorul nu recurge aproape niciodată la distincțiile post-kantiene între rațiune și intelect, și nici la termenul „spirit” cu care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
clasice idealiste, vederea noosică nu înseamnă repudierea sau nesocotirea vederii propriu-zise, empiric senzoriale. Adevărul nu e nici ceea ce nu se vede, nici doar ceea ce se vede. Pentru Camil Petrescu, una din cele mai crase forme de lene a minții este lenea percepției, percepția neglijentă. Atenția și spiritul de observație obiectivă sunt condiții liminare ale inteligenței. (De remarcat că autorul nu recurge aproape niciodată la distincțiile post-kantiene între rațiune și intelect, și nici la termenul „spirit” cu care filozofia clasică rezolvă totul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Lhote Parlons peinture, Peinture d’abord, La peinture, le cœur et l’esprit, culegeri de cronici, cărți admirabile, luminoase și precise, fundamentale în domeniu. A considera a priori superficiale articolele, cronicile și eseurile și abuzivă culegerea lor nu denotă decât lenea minții și carențe de cultură. Ce tip de critic este Andrei Pleșu ? El nu e propriu-zis un comentator, un exeget ; e un interpret, dar nu în sensul de hermeneut, ci în acela de artist, de interpret al unei partituri. Iată
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
scris chiar ieri despre dificultățile limbii, și dacă aș fi la fel de talentat la desen ca tine, aș desena și eu o frescă mitologică. Dar nu am talent la desen. Uneori mă întreb dacă sunt într-adevăr talentat pentru ceva, în afara lenei, bineînțeles. În același fel ca neînțelesul Jean-Jacques Rousseau „am uitat până și pe ce rațiuni îmi fondez credința și maximele, dar nu voi uita niciodată concluziile trase cu aprobarea conștiinței mele și a rațiunii, de care mă țin de aici
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pentru ea. Marile popoare au înțeles asta, luptând mereu pentru independență, plătind un preț enorm. Mă gândesc mereu la Israel, începând cu timpul biblic. Traducând foarte mult, am neglijat lucrul la cărțile mele. Activitatea de a traduce mă predispune la lene: am deja un text în fața ochilor. Lucrul cel mai greu pentru un creator e să facă să apară sub ochii lui, din neant (și nu dintr-un lucru existent), ceva nou, care-i aparține numai lui. În plus, traducerile îmbătrânesc
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de „fructele vieții” câștigate cu sudoarea frunții și asceza ascezelor. Acolo sunt parcă egală nimicului din care marea creație a țâșnit miraculos. Surâd că trebuie să fac atâtea pentru a atinge „nimicul” atât de odihnitor. Dar, în mod concret, numai lenea mă obosește, mă deformează, fiind închisoarea cea mai de temut. Simțurile mele sunt subtile și trebuie să fie hrănite zilnic cu „acțiune”, fără să se înlănțuie niciodată de ea. Înainte de a mă culca, aproape că uit tot ce am de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
arte cu adevărat grele - pentru că eu sunt pe punctul de a-mi forma stilul meu în suedeză, și a traduce pe alții reprezintă un efort de a mă îndepărta de mine. Și, lucru evident, traducerea mă invită la o anume lene: textul există deja sub ochii mei, e vorba de „a doua creație”, și eu mă simt mereu mult mai bine în „prima”, în fulgerătoarea inspirație, în libertatea ei. Prietena mea pianista Ingrid (Lindgren) a trăit o mare nefericire. Avea ochii
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fără puterea de a se „vindeca singuri”, și atunci fac (inconștient?) transferul acesta teribil care mă apasă. După plecarea lor rămân cu „balastul urâtei umanități” care nu luptă pe cont propriu, ci, precum plantele și animalele parazitare, se agață, din lene, de alții. În natură trebuie să fie o cauză profundă că unele plante și animale sug viața din altele, dar Omul, aproape un zeu, are totul ca să lupte și să găsească o cale a LUI, pentru eliberare de propriile lanțuri
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ceea ce avem comun decât prin ceea ce ne deosebește. Dar am început lucrul la traducere și, vreau-nu vreau, trebuie să-l termin. Nu pot abandona nimic până când nu e terminat. Am scris aceste lucruri ca pe un memento, în cazul că lenea de a fi eu mă va vizita din nou, punându-mă singură în lanțurile unei traduceri și mai grele. Februarie Am avansat în traducerea Jurnalului ocult al lui Strindberg, aproape sunt gata cu prima formă. Acum l-am „ascuns”, „să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
au urmat. În toate interviurile mele și aparițiile la televiziune s-a văzut că n-am fost niciodată indiferentă zvârcolirilor ultimului cadavru obsedant: comunismul. În fine, nu vreau să „strig în deșert” pentru urechile care nu vor să audă din lene sau resentimente obscure ale micului ego naționalist român. La televiziune s-a dat filmul Birgittei Wergelius (YLE - TV) despre mine, de două ori. Toată lumea mă felicită, mai ales pentru analiza făcută situației din România după „revoluție”. E un portret de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Masacru, sânge, deznădejde, întuneric. Șisoarele răsărind încă peste crime și suferințe, strălucitor. Septembrie A venit toamna. Plouă tot timpul. Melancolie. În curând va veni întunericul și cu el acea stare de imobilitate trezind însă voința de a nu mânca pâinea lenei și a încerca cu orice preț să mă țin vie în curentul timpului. Boni (Herlin) a venit foarte gânditor. L-am întrebat dacă s-a întâmplat ceva și mi-a povestit cu vocea lui detașată, aproape rece, că fratele lui
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
comunitari. La Marineanca, de exemplu, totul se rostuia în jurul lor. Oamenii îi căutau, ascultau și prețuiau asemenea unor apostoli. Unde au pus ei mâna Dumnezeu însuși și-a făcut lucrarea. Câșlița, un ținut îndepărtat și pângărit de prostie, fudulie și lene a fost transformat, cel puțin prin instituția școlii, într-un rai heteroglot. Omul sfințește locul și învățătorul mințile oamenilor. Viața soților Steluța și Constantin Brumă este, cel puțin din acest punct de vedere, exemplară. Bine ar fi ca ei să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
evreilor, eu nu văd decât un stimulent de a dezvolta, pe câmpul economic, o muncă mai intensivă decât aceea de astăzi. Convingerea mea este că, dacă am da toți evreii afară, noi, În loc de a propășii economicește, ne-am Întoarce la lenea noastră tradițională și am reveni la starea de acum cincizeci de ani”. După părerea lui Carp, drepturile evreilor se cereau stabilite prin legi ordinare, și nu prin Constituție.... „și după 10, 15 ani vom avea convincțiuni formate prin experiență, și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Soluția pe care a preconizat-o În cazul evreilor nu era altceva decât un Îndemn la muncă, la cunoaștere: “munciți și civilizați-vă” căci, “dacă am da afară toți evrei de la noi, În loc de a propăși economicește, ne-am Întoarce la lenea noastră tradițională și am reveni la starea de acum cincizeci de ani.” Având o minte ascuțită formată la școala germană a promovat deschiderea spre străinătate, spre cultura și civilizațiile occidentale, spre capitalurile străine căci “ele vin la noi și apoi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
scrisoare mai "specială", de la Victor, coleg de clasă în școala elementară și în liceu, și "de an" în facultate. Avem atâtea amintiri comune, încât suntem, fiecare în felul său, produsul acestui trecut comun. Victor avea dreptul să mă mustre pentru lenea mea "poștală", dar, desigur, cuvintele lui de dojană m-ar fi supărat, pentru că adevărul supără foarte mult. Dar Victor a trecut direct la subiect, un subiect care mi-a amintit o vorbă a lui Săhleanu: despre întâmplări întâmplătoare și întâmplări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]