4,839 matches
-
că analiza din WordNet pentru acest verb este reprezentativă, ca mecanism de descriere, pentru toate celelalte verbe din clasa semantică analizată. Prezentăm acest model de analiză pentru a arăta că nu există un număr "fix" de sensuri atașate acestei unități lexicale și că, parcurgând mai multe lucrări care dezvoltă această temă, separarea sensurilor diferă. Acest fenomen se poate explica - așa cum am sugerat anterior - prin limitele laxe ale categoriei percepției. 67 Autoarea introduce termenul clase semantactice, considerându-l relevant pentru ideea convergenței
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
redundantă, multe dintre acestea fiind, de fapt, subsumate unui sens mai general, dar individualizate pe baza unei anumite organizări a enunțului - adăugarea unor determinări circumstanțiale sau modale, impersonalizarea etc. 70 Verbul a vedea poate fi repartizat în mai multe câmpuri lexicale în funcție de sensul actualizat: în contextele în care exprimă percepția fizică, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție (vizuală sau mai generală); ca verb care exprimă procese cognitive, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de apreciere personală, de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
matrice) și ulterior conectată cu evenimentul desfășurat, prin reorganizarea sintactică a enunțului. 127 Gheorghe (2004: 244-245) arată că acest tip de construcții corespund unui subtip al relativelor prezentative semnalate de Lambrecht (2000) pentru franceză. 128 Jeffrey S. Gruber, Studies in Lexical Relations, MIT doctoral dissertation, distribuită de Indiana University Linguistics Club, 1965. 129 Se disting deci două prepoziții to ʻlaʼ: una cu sens de localizare/distanță, cealaltă cu sens direcțional. 130 Verbul este glosat ca "a-și îndrepta ochii sau (despre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un climat liric mai destins. Structurate în trei secțiuni, textele din volumul Nordice se evidențiază prin prezența aproape obsesiva a unor cuvinte și metafore care în foarte scurt timp deveniseră clișee. Ceea ce atrage atenția este insolitul combinațiilor și al căutărilor lexicale, utilizate diletant, cu scopul de a epata. E aici un fel de dicționar de termeni și idei ce se pot regăsi în lirica timpului. Din recuzita fac parte oximoronul („soare negru”, „piramida cu vârful în jos”, „parabolă simplă”), ca și
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
folosite, învățatrea vorbirii este realizată, în principal în urma meditației verbale, efectuată de educator prin intermediul explicațiilor și exercițiilor recomandate. Meditația verbală, în asimilarea vorbirii, îndeplinește două funcții principale: Pune în evidență relațiile dinamice, reflectînd structura semantică a limbajului • Modelează structurile lexicale și sintactice Prima funcție este realizată prin intermediul a trei strategii: 1. marcarea lingvistică și extralingvistică a segmentelor de interacțiune 2. orientarea atenției către elementele importante ale unui eveniment sau relații. 3. introducerea copilului într-o situație de explorare și manipulare
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
relaționale ale obiectelor și fenomenelor din lumea înconjurătoare. A doua funcție este susținută de strategii de modelare structurală, cum ar fi, folosirea unei intonații exagerate, reducerea lungimii și complexutății mesajului verbal adresat copilului, reducerea complexității conceptuale sau semantice a conținutului lexical adresat copilului și, parafrazarea și repetarea frecventă a mesajului verbal destinat copilului. În cazul predării limbajului, educatorul trebuie să-și adapteze comportamentul nonverbal la sensul mesajului transmis. Aceasta deoarece comportamentul nonverbal este sursa importantă de informație și, dacă diferă de
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
ales dacă luăm în considerație ancorarea lor într-un sistem de interdisciplinaritate. Astfel, în limba latină, verbul „comunico-are" provine din adjectivul „munis-e" a cărui semnificație era „care își face datoria, îndatoritor, serviabil". Cuvântul a dat naștere, prin derivare, unei familii lexicale bogate din care menționăm pe „immunis-e" = scutit de sarcini, exceptat de la o îndatorire (de ex. : „imun" înseamnă exceptat de la contactarea unei boli, care nu face boala). După Antoine Meillet (citat de M.Dinu, Op.cit,1994), „communise", înseamnă „care își
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
alții. să informăm pe alții. să explicam ceva. să distrăm. să descriem. să convingem, etc. Este nevoie să diferențiem alte două noțiuni strâns legate între ele și extrem de importante pentru comunicare: limba și limbajul. Limba reprezintă totalitatea mijloacelor lingvistice (fonetice, lexicale și gramaticale) ce dispune de o organizare ierarhică, potrivit unor reguli gramaticale, dobândite social-istoric. Față de individul uman, care reprezintă un summum de însușiri și particularități individuale, limba este un dat obiectiv, nedepinzând de existența în sine a individului, ci de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sunete ce presupun minimul de efort de emisie fonică, fie că e vorba de o mai facilă articulare a unor sunete față de altele, fie că e vorba de comunicarea cea mai concisă, concentrarea sensului comunicării în cât mai scurte elemente lexicale, antrenând și eliminarea unor sunete, în cazul nostru al lui i final, care este simțit ca fiind inutil. În aceleași legi se încadrează și forma conunjcției da’ pentru dar. Structura da’i trăiește familia, impune o discuție ceva mai laborioasă
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de tip instrumental (scris - citit). Vocabularul crește considerabil până spre sfârșitul perioadei școlare mici, iar învățarea de tip școlar (în principal scris- cititul) este vectorul creșterii capacității de înțelegere a informațiilor și de însușire corectă a regulilor gramaticale, ortografice și lexicale ale limbii române. La vârsta școlară mică se accentuează diferențele în ceea ce privește capacitatea de exprimare orală și scrisă între copiii cu aceeași vârstă cronologică. Aceste diferențe au la bază o complexitate de factori pe care îi vom analiza în diferite puncte
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexico- grafic. Reușita în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditivă a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteza lexicală la nivel de silabă și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei formare este laborioasă și de lungă durată. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este fundamental esențial
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
ține de iluzia că acționăm. Dacă am proceda astfel, ne-am angaja În ceea ce eu numesc cuplăcere un antirasism prudențial, evitând maximalismul, păstrândmai ales distanța față de tentațiile „corectitudinii politice”, amestec de obscurantism și de conformism ideologic care operează prin interdicții lexicale, a cărui pretinsă virtute nu reușește să ascundă o anumită ură față de cunoașterea științifică și o pierdere a Încrederii În acțiunea politică. În plus, ar fi bine să nu uităm avertismentul lui Wittgenstein cu privire la termenii de uz curent: „Din existența
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mult sau mai puțin instituționalizate de discriminare sau de segregare, cât și mobilizările etnonaționaliste, diferitele forme de intoleranță față de grupuri minoritare sau deviante, mișcările xenofobe clasice etc. Ni se pare deci că este necesar să punem ordine În această dezordine lexicală și În acest haos semantic. A defini rasismul strict pe baza tezei inegalității dintre rase și a tezei determinismului ereditar al aptitudinilor, reprezentări considerate false din punct de vedere științific, Înseamnă a defini antirasismul pe baza tezei abstracte a egalității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
suprapun, În cadrul aceluiași schimb verbal și uneori chiar În cadrul aceleiași fraze, pasaje aparținând uneia sau alteia dintre cele două limbi. Cea de-a doua, strategia amestecului, constă În integrarea de elemente gramaticale. În sfârșit, Împrumutul se referă la alte elemente, lexicale de această dată (cuvinte). Dacă aceste strategii se utilizează uneori pentru a acoperi o lacună dintr-o limbă sau alta, trebuie spus totuși că cel care se servește de ele dă dovadă de multă creativitate lingvistică și culturală, precum și de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceea de a afla cine trebuie să primeze, individul sau comunitatea, cu Întrebarea de fundal: ce tip de societate poate garanta cel mai eficient respectarea drepturilor omului? În optica procedurală a lui John Rawls, se știe că există o prioritate lexicală a libertății asupra egalității, respectiv o opoziție față de ideea că democrația constă În căutarea comună a binelui colectiv. Această ultimă noțiune trebuie de altfel respinsă, fiind o sursă de conflicte axiologice de nerezolvat. Grija principală a lui Rawls este să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
inventariem, să le definim și să le consemnăm Într-un dicționar. O astfel de Întreprindere, care constă În accederea la cultura Împărtășită prin intermediul lexicului, prezintă avantajul că nu separă predarea culturii de predarea limbii, ci ține seama de greutatea pragmaticii lexicale În cadrul discursului. În afara faptului că, de la o societate la alta, limba nu reflectă realitatea În același mod, o serie de semne numite echivalente (care țin de același referent) pot să aibă semnificați identici și Încărcături culturale Împărtășite (numite În continuare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Astfel, cuvântul „vacă” desemnează, În India ca și În Franța, femela taurului, dar ICI este diferită de la o țară la alta: În India, vaca este protejată, fiind considerată sfântă, În vreme În Franța este exploatată pentru hrană. Iar dacă metodologia lexicală preferă termenul de ICI În locul celui de conotație, acest lucru se Întâmplă fiindcă definițiile conotației sunt considerate contradictorii. Astfel, pentru Georges Mounin, conotația ține esențialmente de individ, În vreme ce Louis Hjelmslev crede că ea nu se referă doar la trăsături individuale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
IX). ν Această evoluție se poate explica prin existența unui anumit număr de sinonime, mai mult sau mai puțin apropiate de original, ca „obiceiuri”, „uzanțe”, „tradiții” sau „practici”. Ea are probabil legătură și cu ambiguitatea termenului, acesta aparținând atât câmpului lexical al moralei, cât și celui al științei. O accepțiune normativă O Întreagă tradiție filosofică se ocupă de moravuri din punct de vedere etic. Aceasta Începe În Antichitate cu Legile lui Platon și, mai ales, cu scrierile lui Aristotel. Conform acestuia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de adresare dintr-o limbă, a mai multor subclase. Realizată, în lucrările de specialitate, din perspective diferite, tipologia termenilor de adresare implică o serie de nuanțări explicate atît prin valorificarea elementelor unui anumit sistem lingvistic (respectiv, ale unui anumit nivel - lexical, morfologic, sintactic etc. - al unui idiom), cît și prin raportarea la anumite componente ale contextului general, socio-cultural etc. al comunicării, nucleul acestor delimitări constituindu-l următoarele categorii de termeni: 1) ,,pronumele de adresare" - pronume personale, propriu-zise și de politețe (inclusiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
le îmbracă incertitudinea. Alteori, ambiguitatea este definită ca posibilitate de a da două sau mai multe interpretări unei construcții sau unui component al ei, ca o consecință semantică a fenomenelor de omonimie și de polisemie; ambiguitatea este clasificată ca fiind lexicală, morfologică, sintactică și pragmatică, în funcție de tipul de omonimie prezent în construcție, și lexicală, dacă apare ca o consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală, ca urmare a prezenței omonimiei lexicale dintre vară - "anotimpul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau mai multe interpretări unei construcții sau unui component al ei, ca o consecință semantică a fenomenelor de omonimie și de polisemie; ambiguitatea este clasificată ca fiind lexicală, morfologică, sintactică și pragmatică, în funcție de tipul de omonimie prezent în construcție, și lexicală, dacă apare ca o consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală, ca urmare a prezenței omonimiei lexicale dintre vară - "anotimpul cald" - și vară - "rudă"; b) propoziția Am programat o întîlnire cu presa conține
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
omonimie și de polisemie; ambiguitatea este clasificată ca fiind lexicală, morfologică, sintactică și pragmatică, în funcție de tipul de omonimie prezent în construcție, și lexicală, dacă apare ca o consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală, ca urmare a prezenței omonimiei lexicale dintre vară - "anotimpul cald" - și vară - "rudă"; b) propoziția Am programat o întîlnire cu presa conține o ambiguitate morfologică, datorită omonimiei gramaticale a formei verbale am programat, care poate fi interpretată ca "singular" sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clasificată ca fiind lexicală, morfologică, sintactică și pragmatică, în funcție de tipul de omonimie prezent în construcție, și lexicală, dacă apare ca o consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală, ca urmare a prezenței omonimiei lexicale dintre vară - "anotimpul cald" - și vară - "rudă"; b) propoziția Am programat o întîlnire cu presa conține o ambiguitate morfologică, datorită omonimiei gramaticale a formei verbale am programat, care poate fi interpretată ca "singular" sau ca "plural"; c) enunțul grija părinților
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunț; enunțul De azi te pregătesc pentru examen, conține aspecte ilocuționare diferite: rugăminte, promisiune, avertizare, amenințare, ordin, a căror dezambiguizare este posibilă numai prin raportare la situația de comunicare. În stilistică, ambiguitatea este definită ca un procedeu bazat pe echivocul lexical/gramatical rezultat din posibilitatea de a interpreta semantic diferit un cuvînt sau o construcție, în funcție de context; ambiguitatea are adesea funcție ironică (mai rar, și de intensificare prin repetiție), apropiată de aceea a jocului de cuvinte. Ambiguitatea stilistică poate fi realizată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la viață; dreptul inalienabil al oamenilor la viață etc.). Din această perspectivă, amplificarea privește în mod deosebit analiza sintactică sau/și stilistică a componentelor discursului. Despre amplificare se amintește deseori și în cadrul teoriei traducerii, atunci cînd unui număr de unități lexicale din limba originalului îi corespunde un număr mai mare de unități în textul traducerii, ca un reflex al lipsei de corespondență între semnificațiile și funcțiile cuvintelor din limbi diferite. V. autor, cuvînt. DUBOIS 1973; DSL 2001; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]