3,668 matches
-
înțelegem ca Germania să fie exclusă“ 69. Putem afirma că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală germano - sovietic deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale aflate în totală contradicție cu politica promovată de Germania. Aducem ca argument în sprijinul afirmației nostre, telegrama trimisă la București de Nicolae Petrescu Comnen, ministrul român la Berlin, la 25 februarie 69 A.M.A.E. , fond 71, Uniunea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
un document similar și cu Germania. Am argumentat faptul că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală româno - german deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale 84 aflate în totală contradicție cu politica promovată de Germania. Am încercat să demostrăm și implicarea lui Titulescu în războiul civil spaniol prin trimiterea în sprijinul republicanilor a unei comenzi de armament pe care România o făcuse la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
înțelegem ca Germania să fie exclusă“ 69. Putem afirma că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală germano - sovietic deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale aflate în totală contradicție cu politica promovată de Germania. Aducem ca argument în sprijinul afirmației nostre, telegrama trimisă la București de Nicolae Petrescu Comnen, ministrul român la Berlin, la 25 februarie 69 A.M.A.E. , fond 71, Uniunea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
un document similar și cu Germania. Am argumentat faptul că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală româno - german deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale 84 aflate în totală contradicție cu politica promovată de Germania. Am încercat să demostrăm și implicarea lui Titulescu în războiul civil spaniol prin trimiterea în sprijinul republicanilor a unei comenzi de armament pe care România o făcuse la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
post-roman: "Primii colonni conservà âncŏ suvenirile republicei, și simțimêntele libertății și egalității îi făcurŏ a adoptà doctrinele salutarie a le Christianismului" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Revoluționarul romantic pașoptist modelează trecutul după profesiunea sa de credință politică bazată pe republicanism, liberalism democratic și creștinism. În timpul împăratului Constantin, Heliade specifică faptul că "Religia chrestină deveni religia Statelor României" (p. 42). Deși în stare de fragmentarium, statalitatea românească a continuat pe toată durata mileniului întunecat al năvălirilor barbare, până la descălecările lui Radu Negru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propune un amendament modelului care să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul "european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți 1. Definind ideologia în această manieră generală, am în vedere, totuși, și existența ideologiilor particulare, cele pe care modernitatea politică le-a lansat în termenii "ismelor": liberalism, conservatorism și socialism, preum și dezvoltările ulterioare ale acestora. Intenționez ca, pe parcursul primului capitol al lucrării, să creionez princialele atribute ale ideologiei, de o manieră care să permită ulterior o abordare a conceptului în sensul pozitiv pe care i-l
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
secțiune a capitolului este, practic, o incursiune dinspre sensul geeral al termenului înspre cel particular. După prezentarea ideologiei ca produs al modernității politice, mă interesează să subliniez prezența particulară a ideologiilor, adică a unor modele epistemico-politice care, sub numele de liberalism, conservatorism și socialism au contribuit decisiv la configurarea unei realități sociale și politice ai cărei moștenitori suntem, precum și la modul în care noi, cei de astăzi, ne raportăm la această realitate. Capitolul inițial se încheie cu o secțiune în care
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
acestor semnificații, subliniind caracteristicile acestui tip de demers științific. Capitolul final al cursului vizează trecerea de la planul normativ al aborării ideologiei la modul general la cel empiric, în măsura în care intenția mea este aceea de a "inspecta" coordonatele principalelor ideologii ale modernității (liberalismul, conservatorismul și socialismul), precum și pe acelea ale unor ideologii pe care le putem denumi "sintetice" și care s-au conturat pe parcursul secolului al XX-lea (este vorba despre crești-democrație, despre ideologiile totalitare și despre cele contemporane). Înainte însă de a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
atributelor ideologiei Capitolul I Coordonate normative ale ideologiei > În acest capitol 15 veți parcurge următoarele teme: * Cele trei concepții referitoare la relația dintre ideologie, societate și politică: concepția negativă, concepția neutră și concepția pozitivă. * Ideologia ca produs al modernității politice. * Liberalismul, conservatorismul și socialismul văzute ca modele politico-epistemice care au contribuit la configurarea realității sociale și politice. * Utilizarea conceptului de ideologie ca instrument analitic. * Calitatea ideologiei de liant al cooperării sociale. * Raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. > Concepte cheie: concepție negativă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care au contribuit la configurarea realității sociale și politice. * Utilizarea conceptului de ideologie ca instrument analitic. * Calitatea ideologiei de liant al cooperării sociale. * Raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. > Concepte cheie: concepție negativă, concepție neutră, concepție pozitivă, legitimare, modernitate, ideologii, liberalism, conservatorism, socialism, model politico-epistemic, cooperare socio-politică, dominație. > Autori: Paul Ricoeur, Darren Langdridge, Robert C. Tucker, Ehud Sprinzak, Györg Markus, Dorothy E. Smith, Quentin Skinner, Alan Scott, Karl Mannheim, Jeremy Rayner, Peter L. Berger, Thomas Luckmann, Clifford Geertz, Marcelo Dascal, Ora
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
diverse, grație unei directe conexiuni cu realitățile socio-istorice ale unei anumite epoci. În sensul acesta, cred că modernitatea reprezintă o epocă în care fermentul ideologic se regăsește particularizat 44 în diferite modele politice, așa cum sunt cele cunoscute sub denumirile de liberalism, conservatorism și socialism. Înainte de a lua, însă, în discuție, aceste expresii ale modernității, trebuie să punem sub lupă ideea potrivit căreia există o relație indisolubilă între manifestările ideologice și cele epistemologice, între climatul socio-politic și formele de cunoaștere dintr-o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
că, în pofida misiunii universaliste pe care a anunțat-o Aufklärung-ul, particularitățile diverse ideologic ale epocii moderne au contribuit, de pe aliniamente diferite, la apariția unor tipuri specifice de cunoaștere socio-politică. Din punctul meu de vedere, cele trei ideologii politice ale modernității liberalismul, conservatorismul și socialismul se plasează în câte o epistemă specifică, pe care o influențează, producând expresii ideologice ale cunoașterii sociale și politice și contribuind, astfel, la schimbarea societală. În sens invers, schimbarea societală lucrează asupra formelor cunoașterii sociale și politice
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
evoluția societății în plan socio-politic, economic și cultural -, cât și evoluția cunoașterii ca atare. O scurtă analiză a fiecăreia dintre ideologiile particulare ale modernității poate releva modul în care elementele acestora au influențat evoluția cunoașterii și a societății occidentale. a) Liberalismul ca model politico-epistemic Dacă este să avem în vedere, mai întâi, ideologia liberală, putem observa că, în plan normativ și empiric, aceasta a introdus, odată cu modernitatea, un proiect de societate politică fondată pe distincțiile dintre public și privat, dintre libertate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în aceea a mitologiei politice 49. De altfel, pentru a răspunde provocărilor postmodernității, care abordează ideologiile particulare născute în modernitate ca pe niște metanarațiuni "lichefiate", acestea trebuie să se reinventeze. O cale de urmat în acest sens ar fi ca liberalismul, conservatorismul și socialismul să se elibereze de balastul utopic și mitologic, altfel spus, de "fantasmele politice" pe care le-au anunțat în discursul lor doctrinar, și să-și asume un statut pur ideologic 50. Pentru liberalism, un exemplu de "fantasmă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sens ar fi ca liberalismul, conservatorismul și socialismul să se elibereze de balastul utopic și mitologic, altfel spus, de "fantasmele politice" pe care le-au anunțat în discursul lor doctrinar, și să-și asume un statut pur ideologic 50. Pentru liberalism, un exemplu de "fantasmă" pare a fi, din acest punct de vedere, ideea statului minimal, deși este cert că exercițiile de limitare a puterii guvernamentale, pentru care argumentează și astăzi liberalii, sunt demne de luat în considerare, inclusiv din perspectiva
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Socialismul ca model politico-epistemic Dacă ne referim, în fine, la cea de a treia ideologie apărută în modernitate, și anume socialismul, putem aprecia că, din punctul de vedere al fundamentelor sale epistemologice, aceasta împărtășește o bună doză de raționalism cu liberalismul continental așa cum apare acesta din urmă în, spre exemplu, scrierile lui Rousseau sau Kant și că se situează în deplină contradicție cu principiile gnoseologice ale conservatorismului. Deloc întâmplător, în plan politic există și astăzi o anumită afinitate între ideile liberale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
democratizarea spațiului public, inclusiv în ceea ce privește deciziile politice cu privire la descoperirile științifice și controlul referitor la scopurile în care acestea sunt utilizate devin aspecte ce pot fi atribuite și acestei ideologii, în măsura în care, desigur, același tip de contribuție este remarcabilă și în cazul liberalismului sau în acela al conservatorismului. 3. Reinventarea ideologiei în epoca noastră Definiția ideologiei pe care am redat-o în partea introductivă a acestui studiu permite, în opinia mea, deschideri ulterioare către analiza empirică a modului în care diferitele expresii particulare
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nou relevant în această direcție, integrarea în comunitatea democratică implicând educarea membrilor acesteia într-un spirit al toleranței, consensului și compromisului rezonabil. Întrebări și exerciții: * Prezentați concepția negativă asupra ideologiei. * Prezentați concepția neutră asupra ideologiei. * Prezentați concepția pozitivă asupra ideologiei. * Liberalismul ca model politico-epistemic. * Conservatorismul ca model politico-epistemic. * Socialismul ca model politico-epistemic. * Analiza ideologică văzută ca instrument de cercetare a realității sociale și politice. * Analizați modul în care ideologia generează forme de cooperare social și politică. * Prezentați raportul dintre ideologie și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sale particulare, judecate în termenii "ismelor". Câtă vreme scopul acestui text este cel de a delimita contextul general în care să poată fi subliniate fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale, maniera în care, în evoluția lor, ideologiile particulare ale modernității (precum liberalismul, conservatorismul ori socialismul) au instituit, la rându-le, diferite tipuri de realitate socială nu mă preocupă aici. Cea de a doua secțiune urmărește să reflecte modul în care înțelesul social este construit ideologic. Invoc, aici, funcția pe care o consider
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
baza căreia ideologia însăși își poate exercita funcția de integrare-identitate. Dincolo de aceasta, rămâne o realitate faptul că există interpretări diferite, la nivelul ideologiilor particulare, cu privire la realitatea socială (problema raporturilor dintre stat și domeniul economic este, spre exemplu, diferit interpretat de către liberalism, conservatorism și, respectiv, socialism), dar o asemenea situație nu anulează existența unor convenții ideologice a căror prezență garantează, în contextul unei societăți democratice, inclusiv posibilitatea consensului relativ la politicile publice între grupurile ideologice aflate în competiție procedurală. Rămâne, de asemenea, o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care ideologia oferă condițiile necesare pentru comprehensiunea realității sociale de către membrii unei colectivități organizate. * Ce înseamnă cunoaștere socială în epoca noastră? Capitolul III Dimensiunile teoretice ale ideologiilor particulare > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Coordonatele principalelor ideologii ale modernității: liberalism, conservatorism, socialism. * Coordonatele ideologiilor "sintetice" conturate pe parcursul secolului al XX-lea (creștin-democrație, ideologiile totalitare, ideologiile contemporane) > Cuvinte cheie: liberalism, legea naturii, starea naturală, contractul social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
epoca noastră? Capitolul III Dimensiunile teoretice ale ideologiilor particulare > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Coordonatele principalelor ideologii ale modernității: liberalism, conservatorism, socialism. * Coordonatele ideologiilor "sintetice" conturate pe parcursul secolului al XX-lea (creștin-democrație, ideologiile totalitare, ideologiile contemporane) > Cuvinte cheie: liberalism, legea naturii, starea naturală, contractul social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism, universalism, meliorism, conservatorism, supoziții cognitive, nominalism, empirism, constructe mintale, inginerie socială, cunoaștere practică, cunoaștere tehnică, supoziții ontologice, supoziții
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Eulau, Samuel Eldersweld, Morris Janowitz, Robert Dahl, Hahhah Arendt, Jeffrey Isaac, David Miller, Raymond Aron, Françoise Thom, Mihaela Miroiu, Alina Mungiu-Pippidi. 1. Coordonate ale ideologiei liberale Ideologia care apare în epoca modernă (secolele al XVII-lea și al XVIII-lea), liberalismul a beneficiat de remarcabilele contribuții intelectuale ale unor filosofi de talia lui John Locke, Montesquieu și Rosusseau, pentru ca, mai târziu chiar până în ultimele decade ale secolului al XX-lea să se dezvolte o adevărată tradiție de gândire, în care recunoaștem
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]