4,823 matches
-
Axis Axis, dictionnaire encyclopédique, 6 vol., Le Livre de Paris Hachette, 1993 DELF Dictionnaire des écrivains de langue française, J. P. de Beaumarchais, D. Couty, A. Rey, 2 vol., Larousse, 2001 DEX Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Univers Enciclopedic, 1998 DFR Dicționar Francez-Român, Elena Gorunescu, Teora, Bucureși, 2007 DGLR Dicționar general al limbii române, Vasile Breban, vol. I și II, Editura Enciclopedică, 1992 DGR Dicționar german-român, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti", Univers
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Univers Enciclopedic, 1998 DFR Dicționar Francez-Român, Elena Gorunescu, Teora, Bucureși, 2007 DGLR Dicționar general al limbii române, Vasile Breban, vol. I și II, Editura Enciclopedică, 1992 DGR Dicționar german-român, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti", Univers Enciclopedic, 1998 DM Dictionnaire de la mythologie, Odile Gandon, Hachette, coll. Livre de poche/Jeunesse, 1992 DRLR Dicționar român-latin, latin-român, Marius Lungu, Mariana Lungu, Steaua Nordului, Constanța, [s.a.] GR Le Grand Robert de la langue française, (sous
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu cronologia evenimențială are diverse funcții în diverse tipuri de discursuri romanești exemplificate atît din literatura secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cît și din romanul modernist și postmodernist. Mieke Bal subliniază dubla liniaritate a textului narativ: cea lingvistică a succesiunii de fraze și cea a evenimentelor de la nivelul fabulei. Întreruperea acestei liniarități este un mijloc de subliniere, de intensificare a lecturii și, astfel, de realizare a unor efecte estetice sau psihice. Naratologia propune o clasificare a acestor devieri
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
studiu. Totuși, legăturile cu discipline înrudite s-au resimțit în cîteva locuri. Distincția între discursul direct, indirect și indirect liber, pe care am analizat-o aici deoarece privește statutul instanței narative în legătură cu obiectul narațiunii, este unul dintre subiectele clasice ale lingvisticii. În orice caz, delimitarea discuției nu poate fi decît preliminară. Conceptul de autor implicat a fost introdus de Booth (1961). Confuzia între pragmatică și semantică în jurul acestui concept este vizibilă la urmașii lui Booth, care sînt numeroși. O discuție clară
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se "cam" știau din trecut. Astfel, nu se mai poate preciza dacă C se referă doar la perioada din Noua Guinee, sau dacă este inclusă și perioada în care ei se cunoșteau deja, în Olanda. Folosind un termen derivat din lingvistică, ne-am putea referi aici la "omonimie" cronologică. Așa cum, în anumite contexte, este imposibil de stabilit dacă termenul bancă se referă la o instituție financiară sau la obiectul pe care te așezi într-un parc, tot așa în acest caz
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
număr de concluzii importante, deși o generalizare a concluziilor se dovedește adesea dificilă. Studiile se bazau adesea, în mod implicit ori explicit, pe două prezumpții. O opinie susținută frecvent era cea a existenței unei omologii, a unei corespondențe între structura (lingvistică) a propoziției și cea a întregului text compus din propoziții variate. Se presupunea, de asemenea, că ar exista o omologie și între "structura de adîncime" a propoziției și "structura profundă" a textului narativ, al fabulei. Această presupunere avea tot atîția
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Practice of Cultural Analysis: Exposing Interdisciplinary Interpretation. Stanford, CA: Stanford University Press Banfield, Ann 1982. Unspeakable Sentences. London: RKP Barthes, Roland 1977. Introduction to the Structural Analysis of Narratives. In Image-Music-Text. London: Fontana Benveniste, Emile [1966, 1974] 2000. Probleme de lingvistică generală, 2 vol. Trad. L.M. Dumitru. București: Teora Bloom, Harold [1973] 2007. Anxietatea influenței. București: Editura Art Booth, Wayne C. [1961] 1976. Retorica romanului. Trad. Alina Clej, Ștefan Stoenescu. București: Univers Bordwell, David 1985. Narration in the Fiction Film. Madison
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
În 1964 l-a putut cunoaște personal pe Karl Popper cu ocazia unui seminar ținut de acesta la Institutul Filosofic din Viena. Transferat la Münster a avut ocazia să urmeze aici cursurile de logică ale lui Hans Hermes, seminariile de lingvistică generale conduse de profesorul Peter Hartmann și chiar a putut asculta câteva lecții ținute, pe atunci, de profesorul Joseph Ratzinger (Benedict al XVI-lea) ca și unele conferințe ale lui Joseph Pieper despre fenomenologia cumpătării, a dreptății, a credinței și
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
vorba doar de acele persoane care au dorit să ofere răspunsuri și să dea exemple. De remarcat este faptul că în timp ce pentru unele persoane funcționează două, maximum trei semnificații, pentru altele sunt valabile mult mai multe. 278 Modelul propus de lingvistică a făcut carieră în studiul antropologic. Claude Lévi-Strauss, în Antropologia structurală, ed. cit., dar și în alte lucrări ale sale, stabilește structura relațiilor de rudenie în comunitățile primitive plecând de la lingvistică. 279 Moshe Idel, Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt valabile mult mai multe. 278 Modelul propus de lingvistică a făcut carieră în studiul antropologic. Claude Lévi-Strauss, în Antropologia structurală, ed. cit., dar și în alte lucrări ale sale, stabilește structura relațiilor de rudenie în comunitățile primitive plecând de la lingvistică. 279 Moshe Idel, Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare, traducere de Horia Popescu, prefață de Harold Bloom, Iași, Ed. Polirom, 2004. 280 Ibidem, pp. 70-71. 281 Cristina Gavriluță, Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, București, Ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ioana Costa (n. 1959, București), filolog clasic, este profesor la Catedra de filologie clasică a Universității din București, din 1990. Este titulara cursurilor de Introducere În filologia clasică, Fonetică istorică latină, Lingvistică comparată indo-europeană, Sintaxă latină, la care se adaugă cursuri din autori greci și latini. A publicat monografii și articole de specialitate; a tradus texte majore ale literaturii greco-latine (Cato, Seneca, Pliniu cel Bătrîn, Septuaginta - Deuteronomul, Judecătorii, 4Regi, Ecleziastul, Iezechiel ) și
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nu am putea vorbi de bine decît prin contrapondere cu răul, de adevăr decît în opoziție cu minciuna, de frumos decît prin antiteză cu urîtul etc. O atare dualitate a valorilor a asociat minciunii cele mai diferite forme de expresie (lingvistică), subordonate principalelor paliere existențiale în care minciuna se poate manifesta. Așa cum am afirmat deja, limbajul reprezintă cel mai potrivit cadru prin și în care minciuna poate fi definită. Putem folosi în acest scop termeni ai limbajului filosofic cel mai general
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Al Klovdahl, Lamont Lindstrom, Mary Luszcz, Margaret Middleton, Ann Mozal, Grant Noble, Nicholas Peterson, Charles Piot, Robin Pope, Skip Rappaport, Margaret Rose, Lozal Rue, Bambi Schieffelin, Timothy Shopen și Charles Richard Snyder mi-au semnalat lucrări și volume în domeniul lingvisticii, filosofiei, sociologiei și antropologiei și au răspuns la multe dintre nelămuririle mele; Paul Ekman și Jack Goody mi-au facilitat accesul la surse, ca de altfel și Anton Ploeg. El și Stephen Mugford au făcut comentarii pe marginea versiunilor preliminare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unul din aspectele cele mai importante". Prin fabulare copiii învață că vorbele pot fi folosite "aici și acum", după spusele lui Rappaport (1979:180) și drept urmare, pot induce în eroare, dacă acesta este scopul urmărit de orator. Dacă această potențialitate lingvistică este combinată cu "plăcerea pentru a greși și a-și confrunta forțele cu altcineva, prezentă încă de la vîrsta de doi ani", se crează un climat favorabil pentru minciună și pentru "jocul cu vorbele și cu adevărul" (Dunn 1988:160, 163
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
inofensive: discursul ficțional 10 Evaluări 303 11 Sînt minciunile necesare? 319 Perspective evolutive 319 Aranjamente optime .331 Concluzie 345 Referințe bibliografice 351 În aceeași colecție au mai apărut: 1. *** Ortografia limbii române 2. George Nicolescu: Magia aurului 3. Ioan Oprea: Lingvistică și filosofie 4. Al. Husar: Ideea europeană 5. Anton Carpinschi: Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Al. Husar: Lecțiile istoriei 7. Stelian Dumistrăcel: Sate dispărute, Sate amenințate 8. Jean Borella: Criza simbolismului religios 9. Pavel Chihaia: Țara românească între
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Al.P. Tacu: Europa economică interbelică 14. Jean-Nöel Jeanneney: O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes: Mitologii 16. Serge Berstein, Pierre Milza: Istoria Europei, vol. I 17. Serge Berstein, Pierre Milza: Istoria Europei, vol. II 18. Ioan Lobiuc: Lingvistică generală 19. Constantin Ciopraga: Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea: Medalioane 21. Guy Hermet: Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa 22. Petru Ursache: Etnoestetica 23. Alain Renaut: Era individului În pregătire: Michel Pastoureau: Stofa diavolului Bun de tipar: 1998
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de mijloace lingvistice Ăfonetice, lexicale, gramaticale) istoricește constituite, ceea ce explică marea diversitate a limbilor naționale. Limba este un produs al istoriei și îndeplinește funcția de principal mijloc de comunicare în viața și activitatea socială. Este un obiect de studiu sl lingvisticii, în timp ce limbajul este obiectul de studiu al psihologiei. Limbajul este manifestarea individuală a limbii. Deși fenomene distincte, limba și limbajul formează o unitate indisolubilă; limbajul nu se poate realiza fără limbă, dar nici limba nu există în afara limbajului.De aici
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
coincide cu nașterea romantismului german și cu melanjul dintre poezie și filozofie, în ciuda refuzului de a admite că ironia romantică poate deveni principiu generator de literatură. Viziunea hegeliană este de departe cea mai radicală în acest sens26. Astăzi, din perspectiva lingvisticii semiotice și a filosofiei limbajului, ironia este privită ca o modalitate discursivă specifică, fără a-i fi eludate, evident, mai vechile accepțiuni dimpotrivă, înglobându-le într-o nouă și complexă abordare pe care o vom exploata în cercetarea publicisticii polemice
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
2004. Bahtin, M., Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, Editura Univers, București, 1982. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie de Adriana Babeți, Editura Univers, București, 1987. Barthes, Roland, Plăcerea textului, Editura Echinox, Cluj, 1994. Benveniste, Émile, Probleme de lingvistică generală, vol. I și II, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, Editura Teora, București, 2000. Bergson, Henri, Teoria râsului, traducere de Silviu Lupașcu, Editura Institutul European, Iași, 1992. Bollack, Jean, Sens contra sens, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Polirom, Iași, 2001
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Editura IRI, 2004. Bahtin, M., Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, București, Editura Univers, 1982. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie de Adriana Babeți, București, Editura Univers, 1987; Plăcerea textului, Cluj, Editura Echinox, 1994. Benveniste Émile, Probleme de lingvistică generală, vol. I și II, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, București, Editura Teora, 2000. Bergson, Henri, Teoria râsului, traducere de Silviu Lupașcu, Iași, Institutul European, 1992. Bollack, Jean, Sens contra sens, traducere de Magda Jeanrenaud, Iași, Editura Polirom, 2001. Buduca
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1984, pp. 91-93. 56 Tudor Arghezi, "Troparele zilei", în Scrieri, 23, p. 132. 57 Bernard Andrès, "Pour une grammaire de l'énonciation pamphlétaire", în Études littéraires, 11/1978, p. 367. 58 Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, vol. I, Editura Teora, București, 2000, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, p. 221. 59 Mihai Eminescu, "La guvern și în opoziție, aceeași", în Opere, vol. III, ediție îngrijită de I. Crețu, Editura Cultura românească, 1938-1939, pp. 234-238. 60 Tudor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lui P. Fontanier), "asteismul este o glumă delicată și ingenioasă prin care o laudă sau o măgulire are caracterul unei dezaprobări sau al unui reproș", cf. Figurile limbajului, Editura Univers, București, 1977, p. 130. 155 Cf. Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, vol. I și II, Editura Teora, București, 2000, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, p. 71. 156 Mircea Anghelescu în "Prefață" la I. Heliade Rădulescu, Versuri și proză, Editura Minerva, București, 1972, p. 9. 157 Tudor Arghezi, "În latrina culturii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
atacuri începute cu o contestare în bloc, continuate cu concesii și sfârșite cu recunoașteri", "Efemeride", în Scrieri 41, p. 229. 283 Pompiliu Constantinescu, "Tudor Arghezi", în Vremea, București, an X, nr. 495, 11 iulie 1937. 284 Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, op. cit., p. 72. 285 Tudor Arghezi, Scrieri 23, pp. 139-140. 286 Ibid., pp. 106-111; titlul articolului este "Neamul românesc și Facla jidovească". 287 Ibid., pp. 348-352; titlul articolului este "Cu prilejul revoluției chineze". 288 Ibid., până la nota următoare citatele
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
necesari, etape și intensitate Romanizarea reprezintă procesul istoric complex și Îndelungat prin care civilizația romană pătrunde În toate compartimentele vieții unei provincii, Încât duce la Înlocuirea limbii populației supuse cu limba latină. Așadar, componenta esențială, definitorie, a romanizării este cea lingvistică: băștinașii Învață lent limba latină și uită, treptat, idiomul autohton. Declanșarea și desfășurarea romanizării presupun Însă anumite condiții: ocuparea ( integrală sau parțială)a teritoriului unui popor antic Încadrarea teritoriului respectiv În statul roman, cel puțin pentru câteva generații existența unei
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
romanizării. Este vorba despre dreptul roman clasic, care consacră principiile bunei credințe și echității. Adoptarea normelor juridice reliefate Încă din 106, aplicarea edictului din 212, Constitutio Antoniniana, prin care Caracalla acordă cetățenie romană peregrinilor din Imperiu, toate favorizează Întrepătrunderea etnico - lingvistică din provinciile Dacia și Moesia. Viața culturală Contribuie În mod decisiv la Învățarea limbii latine. Izvoare descoperite la Geoagiu, Sarmisegetusa, Vețel dovedesc existența unor școli elementare, a unor instrumente de scris pe tăblițe cerate Dovezi privind Învățarea limbii latine de către
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]