3,144 matches
-
deloc, cu atât mai puțin original, destul de răspândit astăzi (e chiar o modă de ani buni, se poartă), doar că lui Dan Sociu îi reușește mai bine decât multora. Din situații banale, cotidiene și cu mijloace puține, sărace, efectul expresiv, lirismul, așa-zicând, nu se lasă diminuat și răzbate grație unei bune surprinderi a situațiilor și stărilor: "și noi cățărați pe băncile ude de piatră / cu ziare vechi îndesate sub fund / unul a zis băi eu mi-aș face un colier
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
anomaliile și nedesăvârșirile firii. În viziunea Ilenei Mălăncioiu, cunoașterea presupune depășirea limitelor admise de percepția iluzorie, utopică a făpturii umane, surmontarea barierelor, a hotarelor și, implicit, găsirea căii de acces spre "zona interzisă". Pasărea tăiată este o poezie emblematică pentru lirismul Ilenei Mălăncioiu, un lirism marcat de volutele alegoriei și de desenul limpede al unui vers cu tăietura precisă, într-un stil ce îmbină precizia expresiei cu încifrarea sensurilor. Una dintre temele cele mai frecvente ale poeziei Ilenei Mălăncioiu e aceea
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
În viziunea Ilenei Mălăncioiu, cunoașterea presupune depășirea limitelor admise de percepția iluzorie, utopică a făpturii umane, surmontarea barierelor, a hotarelor și, implicit, găsirea căii de acces spre "zona interzisă". Pasărea tăiată este o poezie emblematică pentru lirismul Ilenei Mălăncioiu, un lirism marcat de volutele alegoriei și de desenul limpede al unui vers cu tăietura precisă, într-un stil ce îmbină precizia expresiei cu încifrarea sensurilor. Una dintre temele cele mai frecvente ale poeziei Ilenei Mălăncioiu e aceea a morții, temă transcrisă
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
sintagme lirice, la un anumit interval după întâia lor prezență în volum, și învestirea lor cu noi reverberații semantice, printr-o altă contextualizare. Unul din aceste motive repetate este, bunăoară, cel al lichidului amniotic, semnificativ pentru voința de abisalitate a lirismului Corneliei Maria Savu: ,mă spăl pe mîini în/ ligheanul plin cu lichidul amniotic/ (nu tocmai de negăsit în/ bucătăria unei poete", afirmase deja autoarea în pentru Fleur Adcock.) în mod progresiv, scrisul poetei câștigă în emoție, în fervoare (una introvertită
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
dublată de instinctul său ludic, prin care se înscenează tablouri ale lumii făpturilor naive, într-o scriitură de o extremă naturalețe, seninătate și candoare. S-a spus despre Emil Brumaru, pe bună dreptate, că este un poet al "de-problematizării" lirismului, poet ce nu este atras de ideile grave, de marile interogații pe seama destinului, timpului, istoriei etc., ci, mai degrabă, se dovedește fascinat de universul mărunt, al "boabei și fărâmei", un univers doar în aparență minor, care, la o privire mai
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
-mi alintară/ Departe de cetățile sperjure.// Pune pe flăcări plitele de aur/ Și-n străchini opărește cimbrișor,/ Și-mpurpurată ceartă-mă sonor/ Căci mi-am riscat iar viața c-un balaur"). Un alt "cântec naiv" poartă, în desenul său fragil, un lirism de interior, cu ecouri din Sonetele eminesciene. Aici, între rezonanța sentimentului și cadrul exterior se stabilește o simetrie. Retragerea din fața crispării elementelor, reculul într-un interior securizant, protector se însoțește cu o regăsire a intimității ființelor, a comuniunii voluptuoase ("Afară
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
un magnetism erotic de senzualitate orientală, alta estetică, relevând un simț parodic activizat de o atitudine elegiacă". Cu poezia Elegia se deschide volumul de debut al lui Emil Brumaru, Versuri (1970). Aflăm, în această poezie, toate datele și trăsăturile acestui lirism de esență epicureică, în care apetența senzorială și dinamica languroasă a imaginilor se conjugă cu recursul la amintire, cu rememorarea candidă și gingașă. Apelul la senzații (vizuale, gustative, olfactive, tactile) traduce, în fond, nevoia de materialitate a eului liric. E
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
liric. E vorba însă nu de materialitatea cotidiană, ci de una reprezentată voluptuos, prin intermediul unor imagini jubilatorii, ce au o însemnată relevanță ontică și gnoseologică. Între frenezia perceptivă și echilibrul viziunii, între abundența imagistică și rigoarea versului se situează acest lirism de esență rococo, fapt remarcat și de Gheorghe Grigurcu: "Marca personalității lui Emil Brumaru o aflăm în înclinația sa spre prețiozitate. Rococoul beat de sine îi permite, totuși, un compromis între frenezie și reținere, între libertate și disciplină. Reveria asupra
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
care le ținea în cadrul Simpozioanelor estivale de la Câmpul Românesc penetrau adânc în conștiința ascultătorilor care îl urmăreau captivați de vraja pe care o degajă în jurul său, ca un catalizator al energiilor spirituale. Când lua microfonul în mână rămâneai fascinat datorită lirismului ce plutea în atmosferă căci relata viață și poezia închisorilor pe care le cunoștea foarte bine, deoarece petrecuse el însuși 13 ani din tinerețea să și suferise alături de mulți dintre autorii lor, la Jilava, la Ocnele Mari, la Aiud, în
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
care mama îl dezmiardă. Inconștiență? Slăbiciune? Inadaptare? Mai curând cred că e vorba despre o derogare de la normalitate: primește și dă mai departe! Singură obiectivarea îl poate scoate pe "artistul risipitor" din condiția tragică a ratării. Apoi auto-investigarea, trăirea interioară, lirismul pot declanșa încântarea pentru farmecul spontan al firii. Du-ți crucea până la capăt, chiar dacă pe această cruce stă răstignit talentul. Nu ! Nu e o povară, ci o necesitate. Cel puțin așa a fost pentru Richard Oschanitzky, omul cel mai dotat
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
60. Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Ileana Mălăncioiu, Gabriela Melinescu, Constanța Buzea, Mircea Ivănescu, Ion Pop ș.a. au în comun „conștiința tare a preeminenței esteticului, a nonreferențialității limbajului poetic, cultul metaforei și afirmarea lirismului ca unic criteriu al poeticului”, ei fiind, totodată, „departe de orice intenție de pastișare a modelelor”, impresia de noutate și de prospețime fiind evidentă în registre net individualizate. Astfel, „Nichita Stănescu revoluționează radical limbajul, configurând un imaginar, de o expresivitate
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
a creației din care am putea reconstitui cadrul obiectiv al autoscopiei, ci invers. Existențialul pune condițiile, dictînd expresia convenabilă. Miza poeziei o constituie mărturia în măsură a contura o ființă și o biografie. Așa încît tabloul urbei radiază de un lirism doloricsarcastic, de-o tonalitate aparent lîncedă, în fond mustind de contrarietate: „orășelul dormitează/ tihnit și senin în propria-i insipidă,/ incoloră, sudoare.// A morții? A sorții?/ Ferestrele sînt oblonite/ în calea luminii de început de veac,/ cățelul fără stăpîn pare
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
Negoițescu: „Ion Horea continua firul poeziei ardelene ce și-a decantat specificul la un moment dat în generația lui Emil Giurgiuca, poezie în care puternicul sentiment al peisajului local s-a turnat în forme ce profitau de evoluția generală a lirismului românesc modern. Forme care părăsiseră tradiția eminesciana spre a-l urma pe Macedonski...”. Sensibilitatea poetului, născută din „grâne, din fân, din cucuruz”, este conectată la, „mireasma pământurilor sfinte” din Câmpia Transilvaniei, vibrând totodată la „cântecul de greieri”, la „behăitul turmei
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
îl face pe Călinescu să afirme, pe drept cuvânt, ca " Nu putem aplica la nesfârșit două jumătăți de măsură: ceea ce la dreapta e considerat eroare gravă, pată de neșters, orbire impardonabila, la stanga ar fi excitație juvenila, păcat (benign) de tinerețe, lirism necontrolat". Chiar mai interesantă apare metamorfoza suferită de vajnicii combatanți în numele "Cărticicăi roșii". În descrierea freneziei tinerilor maoiști francezi ("cei mai mulți copii de bani gata") în a se apropia de clasa muncitoare (dovedind un acut sentiment al culpei față de poziția lor
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
de materii/ rupte, împrăștiate, din câmpul tău energetic... Ai fost azi/ pe aici? Parcă mi te închipui: purtând/ resturi animale și spori, dispărând în abis, visătoare...// Restul? E în fotografie, în spatele căreia/ pâlpâie ceva.". Textul este întru totul caracteristic pentru lirismul sincopat al lui Liviu Ioan Stoiciu; și pentru scenografia sa dezarticulată. Procesul creației poemului pare mai important decât produsul finit. Când acesta e în fine obținut, nu are rotunjime formală. Păstrează un aspect descusut și, mai mult decât atât, face
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
ca generația '60 a început sa faca obiectul unor ediții de autor sau chiar critice, semn al clasicizarii ei. A.E. Baconsky nu face parte din aceasta generație, însa, prin poezia pe care a practicat-o si prin tipul de lirism cultivat la revista Steaua sub conducerea sa, este un precursor al ei. Des menționat de istoricii literari care au abordat problema desprinderii de realismul socialist, la începutul anilor '60 (Eugen Negrici, Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Eugen Simion), poetul intrase, totuși
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
se asigure de ireproșabila stare a exemplarului, confecționându-i personal o îmbrăcăminte din pergament. În splendida izolare de la Bălcești, pe terasa vechiului conac, tot să fi pus la cale situația poeziei, trecutul sau viitorul (mai puțin... prezentul) diverselor formule de lirism, în colocvii spontane, avându-l ca protagonist pe Miron Radu Paraschivescu. Numai că acesta se săturase binișor de sloganurile în circulație, unele iscate cu contribuția sa ("poezia și viața", anti-arghezianismul furibund) dar simțitor pervertite și agravate, de unde o iritată circumspecție
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
disocieze, altfel decât prin abundența creației, de vechea generație a războiului" (Mircea A. Diaconu). Tocmai de aceea, iconarismul acestor ani de început, neprogramatic și naiv, trebuie înțeles ca "atmosferă entuziastă și clocotitoare, euforică, unul născut dintr-o simultană descoperire a lirismului și a unei utopice misiuni". (p.41) În august 1933, Mircea Streinul și Iulian Vesper înființează colecția "Iconar", aflată sub auspiciile Institutului de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", unde, de asemenea, semna majoritatea tinerilor amintiți. Colecția se va transforma ulterior în
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Ștefan Cazimir In anii studenției, Cazimir abandonează versificările proletcultiste și se dedică intermitent unui soi de lirism parodic, pe care îl va cultiva și mai tîrziu. Iată, de pildă, un peisaj hibernal, schițat în februarie '52: Crochiu Mai ieri prin preajmă vînturi mari Parfum de ghiocei suflară Și te văzusem cum răsari, Lăstar de nouă primăvară. Dar
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
a-și ameliora mijloacele de expresie, deja singuri față cu destinul lor. Întitulat Imn vieții (deși el s-ar înscrie, mai degrabă într-un ciclu tematic precum "Omul în fața morții"), penultimul poem din întâia carte a lui Gheorghe Grigurcu plasează lirismul său la o mare altitudine: O, moarte, dezrobire prea-nceată / în diminețile mele încă tânjind / după dragoste! // Adesea mă simt ca o relicvă / a unor glorii creându-și / din nevăzut o nouă viață umilă. Un os într-un muzeu descriind
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
Excepție ar face prima povestire, singura scrisă la persoana întâi, în care eroul se înstrăinează de semenii săi nemaiputând înțelege banalul înconjurător. În nuvela Fratele meu geamăn, prozatorul Cătălin Țîrlea se prezintă într-o lumină nouă. Stilul forumos, impregnat de lirism, salvează într-o oarecare măsură banalitatea meditațiilor. Totul este pus sub semnul predestinării, totul depinde în viață de noroc sau ghinion. Evident, o asemenea concepție a imposibilității omului de a-și determina oricât de puțin existența nu poate suporta decât
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
o înaltă perfecțiune. Aici întâlnim modele de echilibru perfect între expresivitatea verbală și cantilenă. Aceeași preocupare o vom întâlni și la Puccini, care va pune culorile orchestrale și timbrale la loc de frunte, în construcția expresiei muzicale. Puccini, oscilând între lirism și dramă, fără însă a fi lipsit de umor, va ocupa locul central, definind curentul verist, ecou post romantic al operei italiene.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
rândul meu o mică arcă a lui Noe." La această vârstă, idolul lui Dinu Pillat era Ionel Teodoreanu. La sfârșitul fiecărei vacanțe, recitea La Medeleni, carte în care copilăria și tinerețea lui se regăseau necontenit. Nu era impresionat numai de lirism, dar și de reflecțiile, deloc neglijabile, ale romancierului despre actul de creație. El "definea cândva scrisul ca o luptă cu moartea. Și avea dreptate, întrucât scrisul înseamnă în primul rând virtualități infinite de a trăi și, prin perenitatea acestor virtualități
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
fund și care reușesc să iasă la suprafață. Dincolo de granița asta capricioasă a interpretării stau cîteva, mă hazardez să le spun, fapte: Legături bolnăvicioase este un lungmetraj curat. Imposibil să nu îți placă modul în care e filmat, un pic lirism, un foarte pic onirism, multă intimitate. Plus o incursiune în filmul "de relație", o rara avis pe tărîmurile mioritice. Puțini cineaști autohtoni se simt confortabil lucrînd cu personaje asupra cărora nu apasă nenumăratele presiuni ale tranziției, presiuni care le multiplică
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
care am pus totul - și prezentare, și documente - sub semnul unei idile șăgalnice, glumețe, în care componenta sentimentală se amestecă inextricabil cu cea ludică și jovială. (Știu, idila însăși conține câte ceva din această a doua componentă, ceea ce și face ca lirismul ei să iasă de sub incidența genurilor grave de poezie. Nu cred că am comis totuși o tautologie - l-am adăugat în mod conștient pe „giocosa”, tocmai pentru a-i sublinia ponderea în cazul de față; puteam și adverbializa, ca în
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]