4,594 matches
-
les électeurs de l'Union", în Le Monde, 18 mai 2004. 734 David Marquand, "Towards a Europe of the Parties", în The Political Quarterly, vol. 49, nr. 4, 1978, p. 444. 735 Ibidem, p. 445. 736 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), p. 200. 737 Ibidem, p. 71. 738 Ibidem, pp. 200-201. 739 Geoffrey Pridham și Pippa Pridham, op. cit. (1981), p. 106. 740 Karl-Magnus Johansson, op. cit. (1998), p. 28. 741 Karl-Magnus Johansson, op. cit. (2002b), pp. 871-893. 742 Bruno Palier, op. cit
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
institutionnelles au développement des partis politiques", în Pascal Delwit, Erol Kulahci și Cédric van de Walle (ed.), op. cit. (2001), p. 64. 745 Maurice Duverger, op. cit. (1994), pp. 157-163. 746 Robert Ladrech, op. cit. (1997), pp. 167-185. 747 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1998), p. 80. 748 David Hanley, op. cit. (2002), p. 464. 749 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), p. 201. 750 Ibidem, pp. 214-220. 751 Ibidem, p. 219. 752 Pascal Delwit, op. cit. (2003), p. 118. 753 Stefano Bartolini, op. cit
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
op. cit. (2001), p. 64. 745 Maurice Duverger, op. cit. (1994), pp. 157-163. 746 Robert Ladrech, op. cit. (1997), pp. 167-185. 747 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1998), p. 80. 748 David Hanley, op. cit. (2002), p. 464. 749 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), p. 201. 750 Ibidem, pp. 214-220. 751 Ibidem, p. 219. 752 Pascal Delwit, op. cit. (2003), p. 118. 753 Stefano Bartolini, op. cit. (2004), p. 7. 754 Uniunea Europeană, "Regulation (ec) no. 2004/2003 of the european Parliament and of the
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
diplomat revenea cu precizarea că holera continuă să provoace mare neliniște în Capitală și că se știe acum că în Basarabia s-au molipsit 13 sate 25. În schimb, consulul englez din Principate, E. L. Blutte, în raportul său către lordul Henry Cowley, ambasadorul britanic la Viena, înaintat la 5/17 ianuarie 1831, se arăta mai optimist, precizând că epidemia de cholera morbus era pe cale de stingere în Basarabia și că nu trecuse Prutul în Moldova, probabil și datorită asprimii iernii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fenomenelor ce o prevesteau, tratamentului folosit împotriva ei și măsurile polițienești de igienă și control adoptate pentru prevenirea și stingerea maladiei 27. Lucrurile păreau liniștite în primăvara anului 1831. Astfel, la 16/28 martie, consulul britanic Blutte îl asigura pe lordul Cowley, la Viena, că nu exista în acel moment vreo epidemie contagioasă nici în Principate sau la Silistra (unde se afla o garnizoană militară rusă, pe teritoriul otoman) și nici în învecinata provincie a Basarabiei 28. Presa din Principate continua
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cheremul evenimentelor, în cazul când cei ce vor fi lăsați să le poarte de grijă vor fi și ei răpuși de boală"45. Peste trei zile, la 15/27 iunie, Blutte revenea într-un nou raport, adresat de data aceasta lordului Cowley, cu amănunte privind cursul epidemiei: S-a făcut acum cunoscut că [boala] cholera morbus înaintează spre Focșani, oraș situat parte în Moldova și parte în Țara Românească, la o zi distanță de aici [București]. [Orașul] Iași poate fi socotit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în toiul unor suferințe atât de puternice, încît au fost găsiți încovoiați sau micșorați". La rândul său a confirmat plecarea banului Grigore Brâncoveanu din București 96. Și consulul englez Blutte, refugiat la Vălenii de Munte, raporta ambasadorului britanic de la Constantinopol, lordul Gordon, la 18/30 iulie, grozăviile molimei bântuind cu furie în Țara Romînească: "În Muntenia (Oltenia fiind deocamdată neatinsă), epidemia comite totuși mari ravagii; ultimul număr al cazurilor noi din București cunoscute mie a fost de 152 într-o singură
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mai mare parte a și fugit din oraș în viile învecinate, iar alții se pregătesc s-o facă"112. Reluând problema într-alt raport expediat a doua zi, la 4/16 august, celuilalt superior al său, ambasadorul britanic de la Viena, lordul Cowley, consulul Blutte îl anunța că, pe lângă pericolul epidemiei de holeră ce răspândise spaima printre locuitorii orașului Vălenii de Munte, silindu-i să fugă pe la vii, s-a mai ivit și acela al invadării localității, în lipsa forțelor polițienești, de către vreo
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
asupra istoricului holerei din 1831, cât mai ales asupra evoluției celei de a doua epidemii din 1848. Răspunzând la 2/14 ianuarie 1848 chestionarului trimis de Foreign Office la 15 noiembrie trecut (st.n.), consulul Colquhoun de la București se adresa lordului Palmerston, ministrul de Externe, informîndu-l că, la 16/28 decembrie, a luat contactul necesar obținerii datelor solicitate cu protomedicul Nicolae Gussi, care i-a răspuns printr-o scrisoare din 24 decembrie/5 ianuarie 198. Colquhoun se plângea că orice informație
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
memorie și fără consultarea unor documente corespunzătoare - cu cele reale, extrase din rapoartele oficiale ale vremii prezentate generalului Kiselev, ne surprind imprecizia și inexactitatea lor. La chestionarul amintit, trimis de Foreign Office la 15 noiembrie (st. n.) 1847, a răspuns lordului Palmerston la 12/24 ianuarie 1848 și consulul britanic din Iași, Samuel Gardner 200. În lipsa unor date concrete, el s-a mărginit să înștiințeze pe superiori săi că în Moldova nu se înregistrase, până la acea dată, nici un caz de holeră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
214. Astfel, la 16/28 aprilie 1848, consulul britanic Gardner făcea cunoscută, din Iași, superiorilor săi de la Foreign Office, apariția holerei în marele port dunărean 215. Peste două săptămâni, la 3/15 mai, același diplomat revenea cu detalii, înștiințîndu-l pe lordul Palmerston că Charles Cunningham, viceconsulul englez din Galați, contractase boala în urma unei deplasări făcute la Măcin, într-o vreme când epidemia - deși atestată la Galați și la Focșani - nu era încă semnalată la Iași216. Doctorul A. H. Bassereau, fost intern
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se efectua numai prin patru bariere, iar casele molipsite trebuiau izolate și curățate 225. Toate aceste măsuri de prevedere n-au împiedicat însă holera să-și facă apariția la Iași, așa cum am văzut mai înainte. În raportul înaintat din Iași lordului Palmerston, la 14/26 iunie, consulul englez Gardner scria despre ravagiile provocate de holeră în capitala țării, unde epidemia dobândise un caracter violent, numărul pierderilor în vieți omenești variind între 30-100 pe zi. Ceea ce îngrijora destul de mult cercurile medicale era
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
însuși locuitorii s-au tras pe acasă, ca nu din întîmplare să moară în câmpie și unde le lipsește tot ajutorul ca să-și poată scăpa viața, când s-ar lovi de asemenea rău"249. În ceea ce privește Capitala, consulul englez Gardner raporta lordului Palmerston, la 2/14 iulie, scăderea virulenței epidemiei de holeră, înregistrîndu-se la Iași numai 70 de decese pe zi250. Dar intrarea trupelor ruse în oraș a complicat din nou situația. După cum se știe, anul 1848 a fost cel al revoluțiilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din Moldova se ridică la 18 000 de oameni. Holera a secerat 10 000 de persoane"259, cifră oarecum exagerată. Despre intrarea trupelor ruse la Iași amintesc și rapoartele diplomaților străini. Astfel, la 2/14 iulie, consulul englez Gardner raporta lordului Palmerston că trupele ruse își făcuseră apariția în capitala Moldovei la 28 iunie/10 iulie și, de unde virulența epidemiei de holeră începuse să scadă, prezența soldaților armatei de ocupație, atinși de flagel, și marea afluență de evrei în oraș au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
august în Țara Românească, spre a răsturna guvernul revoluționar, mai ales că și acolo bântuia holera. La sfârșitul verii anului 1848, molima a început să se stingă în Moldova. La 13/25 august, consulul englez, Gardner, comenta în raportul adresat lordului Palmerston răspunsurile protomedicului Gh. Cuciureanu la chestionarul trimis încă de la 3/15 noiembrie 1847 de Foreign Office, referitor la apariția și modul de tratare a holerei în Moldova, dar nu a epidemiei trecute din 1831, cum se ceruse de la Londra
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
profunde și de mai lungă durată. 2. Molimă în vremea Revoluției Flagelul a izbucnit în Țara Românească datorită focarelor de infecție din porturile dunărene Galați și Brăila. La 3/15 mai 1848, consulul britanic din București Colquhoun aducea la cunoștința lordului Palmerston informațiile căpătate de la Nicolae Mavros, directorul Carantinelor, din care rezulta că holera făcuse victime la Galați, începînd din 8/20 aprilie (60 de decese din 125 de bolnavi) și la Brăila, unde se înregistraseră doar 23 de victime din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
spital de ciumați de la Dudești, aflat la 4 mile depărtare de oraș, pentru primirea bolnavilor de holeră în momentul declanșării epidemiei, precum și rechiziționarea a câte unei case din fiecare cartier, spre a fi transformată în spital. Colquhoun mai făcea cunoscut lordului Palmerston că se adresase lui Mavros, cu rugămintea de a supune domnitorului problema interzicerii înhumărilor în cimitirele din jurul bisericilor din capitală, obicei considerat contrar tuturor regulilor de igienă, pentru a se autoriza doar înmormîntările în afara orașului 270. Primul județ din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
grabă în Capitală 296, ca să arate Europei întregi, care are ochii pe noi, că în toată România nu a rămas un singur om carele nu a luat parte la această înviere a neamului". Într-adevăr, și consulul englez Colquhoun raporta lordului Palmerston, încă de la 26 iunie/8 iulie, că holera aproape dispăruse din București, în acea zi înregistrîndu-se doar 12 cazuri 297, pentru ca la 10/22 iulie să comunice aceluiași destinatar că epidemia luase sfârșit în Capitală 298. Dar în restul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se afla la București și Craiova 365, dar epidemia bântuia și porturile dunărene, printre care, în primul rând, Brăila. Consulul britanic din București, Robert G. Colquhoun, transmitea, la 12/24 octombrie 1853, ministrului secretar de stat la Externe, George Villiers, lord Clarendon, știri primite de la viceconsulul Charles Cunningham, despre ivirea holerei la Brăila 366, port despre care, în unele rapoarte medicale primite la Brașov și publicate în "Gazeta de Transilvania" la 11/23 noiembrie, se consemna că s-au depistat 162
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și debarcări continue ale trupelor terestre la Varna (mai - iunie). Corpul expediționar francez, numărând 41 000 de oameni, se afla sub comanda mareșalului Achille Leroy de Saint Arnaud, iar cel englez, având 19 000 de participanți, era pus sub ordinele lordului Fitzroy Somerset Raglan; flota franceză compusă din vase de război, cu pânze și cu aburi, era condusă de viceamiralul Ferdinand Hamelin, iar cea engleză, alcătuită, mai ales, din vase cu aburi, de viceamiralul Sir James Dundas 391. După ridicarea asediului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îi erau atașați, printre care colonelul Cannon (Behram Pașa), maiorul O'Rilley, John Simmons și Sir Stephen Lakeman (Mazar Pașa), inspector general de cavalerie, devenit apoi comandant al pieții București 412. La 6/18 august, Colquhoun semnala ministrului Afacerilor Externe, lordul Clarendon, apariția primelor cazuri de holeră la București: "Am fost informat azi dimineață de către medicul de la principalul spital de aici că, în timpul nopții trecute, s-au ivit două cazuri de holeră asiatică în acest oraș. Ne aflăm la mijlocul anotimpului pepenilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
însemnate printre trupele care consumă fructe fără nici un discernământ. Voi continua să observ și să raportez despre evoluția molimei, așa cum am fost instruit s-o fac și la 1848"413. Peste câteva zile, la 10/22 august, consulul englez raporta lordului Clarendon că "holera bântuie printre trupe. Unul dintre săpătorii noștri englezi a murit de această boală azi dimineață"414. Încă de la 8/20 august, Mehmed Sadîk Pașa, comandantul trupelor turcești din Capitală, a adresat o întîmpinare Sfatului administrativ, spre a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se convoace din nou membrii săi, împreună cu medicul turc Ali Bey și doctorii Davila și Gutovski, spre a se desemna o comisie permanentă de supraveghere a epidemiei de holeră 417. Ca de obicei bine informat, consulul britanic Colquhoun îi raporta lordului Clarendon, la 24 august/5 septembrie 1854, evoluția holerei în Capitală, bazată pe date statistice 418: "Din tabelul anexat al situației sanitare din acest oraș, cu privire la epidemia precumpănitoare, se va putea constata că flagelul a înregistrat o ușoară, dar graduală
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Silistra și a ajuns apoi la București 424. Ca de obicei, știrile cele mai interesante și exacte asupra acestui nou "accident" epidemiologic au fost cele relatate de consulul britanic Colquhoun. Astfel, în raportul său din 5/17 iulie 1855, adresat lordului Clarendon, el nota următoarele: "Cu mare regret am de comunicat Excelenței voastre apariția holerei în acest oraș. Doctorul Davila, oberștabdoctor al Miliției pământești, m-a informat în această dimineață că s-au ivit șase cazuri, dintre care trei s-au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
combaterea epidemiei din Franța, în departamentul Maine-et-Loire, în 1849; zisul aparat "pentru băi de aer cald în așternut" a fost, apoi, introdus și în spitalele noastre în 1854-1855429. La 26 iulie/7 august 1855, Colquhoun revenea cu un raport adresat lordului Clarendon privind starea sanitară a Capitalei 430: "Am cerut guvernului local să-mi procure regulat rapoartele oficiale privind mersul holerei. Tocmai am primit anexatul tabel pe care îl transmit pentru informarea Guvernului Majestății Sale. Excelența voastră va constata că aici
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]