4,609 matches
-
un număr de 26 de „Stihuri predoslovii” și de o traducere din Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon), precum și al celei dintâi transpuneri în limba română a Istoriilor lui Herodot. Manuscrisul din 1732 conține, de asemenea, Stihurile la luminatul herb a Țărâi Moldovei, ce precedă toate tipăriturile lui D., începând cu psaltirea din 1673. Într-o manieră sugerată parcă de tiparul „clasic” al vechilor pomelnice mănăstirești, D. evocă apoi, în una din primele versificări originale ale literaturii române medievale
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Moldovei, taurii - cu „inorogii” fantastici ai cărților populare. Versuitorul pare a preamări uneori același tărâm al abundenței - vegheat de astre-„n hoarbă”, apărat de semnul bourului, populat cu cirezi și turme și prisosind de „vipturi” - cântat și de Stihurile la luminatul herb a Țărâi Moldovei (sustrase, prin forța sau grația unor imagini, convenționalismului speciei și întregite în manuscris, în 1689-1690, versurile „la stemă” ajung să constituie cea mai reprezentativă compunere originală a mitropolitului, superioară poemului cronologic). Darurile de merinde divină iscă
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
în literatura noastră cultă, iar prin Viețile sfinților a dăruit sufletului românesc din veacul al XVII-lea o bogată literatură de imaginație, împletită cu elemente miraculoase, plină de pietate și uneori înviorată de grație naivă. N. CARTOJAN SCRIERI: [Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei], în Psăltire a svântului proroc David, Uniev, 1673, reed. în Dumnezăiasca liturghie, Iași, 1679, în Psaltirea de-nțăles, Iași, 1680, în Molităvnic de-nțăles, Iași, 1681, reed. (Stihuri pre herghia Moldovei) în Viața și petrecerea svinților, Iași, 1682
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
mai vechi analize pe tema activității de informații, o carte clasică, Arta Războiului, scrisă de Sun-tzu, general și strateg militar chinez din secolul al VI-lea î.Hr. Iată cum a explicat el importanța activității de informații: Motivul pentru care prințul luminat și generalul înțelept își înving dușmanii de fiecare dată, iar izbânzile lor le depășesc pe cele ale oamenilor de rând este previziunea. Ceea ce numim „previziune” nu este un dar al spiritelor sau al zeilor, nici nu rezultă prin analogie cu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
neantul. Angela Marinescu se apără în veșnicul necunoscut dând veste în zori din lira atârnată de gât ca o ghitară. În amenințarea „golului” care urcă spre cer, poeta are o sete de călătorie, căci, ca la benedictini, cerul se vede luminat, iar viața urcă cu ea prin hăuri. [...] Piramida de lumină se înalță într-o baie de lumină a cerului și a pământului. [...] Poezia este identificarea totală de ființă, și această profesiune de ubicuitate a ei îi sună ca o muzică
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
vă stingeți! / Și toată ticăloasa Țară aciasta Rumânească, / Cu toate mănăstirile împreună, să jelească / Pre Constantin postialnicul, pre Cantacozinescul, / Pre marele acela omu, și prea înțeleptul!” . În legătură cu personalitatea lui G. și cu scrierea sa cea mai cunoscută, Începătura istoriii vieții luminatului și preacreștinului domnului Țărâi Rumânești, Io Costandin Brâncoveanu Basarab voievod, dă când Dumnezeu cu domnia l-au încoronat, pentru vremile și întâmplările ce în pământul acesta, în zilele Măriei sale, s-au întâmplat, există afirmații contradictorii. Una dintre ele caută să
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Măriia-ta ești cu daruri vrednice împodobit și ai îngrijit de această țară cu o așa adâncă pricepere și înaltă priveghere, în atâta blândețe și răbdare, pornită din sufletească dragoste ce li porți, încă eu poci să dau chezășie că politiia luminată și plină de bunătate a înălțimei-tale este în adevărată asemănare cu înțelepciunea lui Democrite, care în învățăturile sale zice: «stăpânii noroadelor și povățuitorii lor trebuie să aibă în toți timpii îngrijirea către vrăjmașii țărei, iar către supușii lor, iubitori și
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Bălcescu), „Magazin istoric pentru Dacia”, II, 1846, 129-176, 193-228, 321-354, reed. în Cronicarii Țării Românești, II, București, 1847, 1-116, în Istoria Moldo-României, II, București, 1859, 166-278; Viața lui Constantin vodă Brâncoveanu, îngr. Ștefan D. Greceanu, București, 1906; Începătura istoriii vieții luminatului și preacreștinului domnului Țărâi Rumânești, Io Constandin Brâncoveanu Basarab voievod, dă când Dumnezeu cu domnia l-au încoronat, pentru vremile și întâmplările ce în pământul acesta, în zilele Măriei-sale s-au întîmplat, în Cronicari munteni, II, îngr. Mihail Gregorian, introd
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
lui Constantin Basarab Brâncoveanu voievod (1688-1714), îngr. și introd. Aurora Ilieș, București, 1970; Stihuri 8 asupra stemei prealuminatului și înălțatului Domn Ioan Șărban C.B. Voievod, în Biblia, București, 1688, reed. în BRV, I, 283; Verșuri politice 8 asupra stemelor prea luminatului și înălțatului Domn Io Constantin Băsărab Voievod, Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarabă Voievod, den mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumănească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Șerban Greceanu), în Mărgăritare
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Aurora Ilieș, București, 1970; Stihuri 8 asupra stemei prealuminatului și înălțatului Domn Ioan Șărban C.B. Voievod, în Biblia, București, 1688, reed. în BRV, I, 283; Verșuri politice 8 asupra stemelor prea luminatului și înălțatului Domn Io Constantin Băsărab Voievod, Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarabă Voievod, den mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumănească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Șerban Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
bine voitoriul cititori (în colaborare cu Șerban Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Verșuri politice 8 asupra stemei prea luminatului și înălțatului Domn Io Costandin Băsărab Voievod, Prea luminatului, prea înălțatului și prea slăvitului, den mila lui Dumnezău Domn și oblăduitori toatei Țărâi Rumânești Ioan Constandin B. Basarab Voievod și Cătră cititoriul pravoslavnic, în Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire a săborniceștii
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Verșuri politice 8 asupra stemei prea luminatului și înălțatului Domn Io Costandin Băsărab Voievod, Prea luminatului, prea înălțatului și prea slăvitului, den mila lui Dumnezău Domn și oblăduitori toatei Țărâi Rumânești Ioan Constandin B. Basarab Voievod și Cătră cititoriul pravoslavnic, în Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire a săborniceștii și apostoleștii beserecii Răsăritului, Buzău, 1691, reed. în BRV
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Dumnezău Domn și oblăduitori toatei Țărâi Rumânești Ioan Constandin B. Basarab Voievod și Cătră cititoriul pravoslavnic, în Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire a săborniceștii și apostoleștii beserecii Răsăritului, Buzău, 1691, reed. în BRV, I, 322-324; Stihuri politice 10 asupra stemei prea luminatului, slăvitului și blagocestivului Io Constantin B. Basarabă Voievoda, în [Mineie], Buzău, 1698-1699, reed. în BRV, I, 366. Traduceri: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688 (în colaborare); Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
și prim-ministru), membri ai Academiei, rector universitar. Grup afirmat În opoziție cu cultura universitară oficială, ridiculizând naționalismul liberal, pretențiile «latiniste» și hegemoniile noilor instituții, a Academiei În special, cenaclu Închis devenit la sfârșitul secolului o asociație de notabilități, fracțiune luminată a partidului conservator. Junimea reprezenta o ruptură În raport cu exercițiul diletant și «cultural» al literaturii, grație În special practicii constante a criticii literare. Prin intermediul acesteia au apărut două modele de carieră intelectuală: prima academică și politică, fondată pe studii universitare reușite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
își poate învinge nostalgia pentru acea epocă a bogăției și splendorii din copilăria și prima lui tinerețe. Evocând figuri ilustre și traiul plin de strălucire al marii boierimi, rememorările reprezintă, dincolo de orice impuls critic, un gest recuperator: odată dispăruți boierii luminați, marile latifundii, traiul fastuos ce îmbina simplitatea cu rafinamentul occidental, nu poate urma decât decadența, ducând gândul la tristețea din Ghepardul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, în care destrămarea unei lumi și reașezarea într-o nouă ordine socială nu aduc
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
O dată-n an tu puii ți-i cobori Să-i încălzească focul cel din vatră. Si coborând la noi - de-atâtea ori! -, Ne-aduc brăduții Vestea Minunată Că s-a născut Hristos, în dalbe flori, Spre a ne fi trăirea luminată Și în lumina presărată de culori, Și-n cetina-ți anume tămâiată, Ni-i casa-n rod, de Sărbători, Copac ce tinzi la Cer, cu noi odată. *** Refren: Drag brad ce-atingi cu fruntea Cerul Și-ntâmpini primul pe Hristos
COLIND CU BRAD de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381265_a_382594]
-
cu pledoaria din Principiile umanitariste sau din Umanitarismul și Internațională intelectualilor, ambele apărute în 1922, unde sunt analizate atitudini văzute drept singurul instrument eficace pentru solidarizarea popoarelor, în timp ce Umanitarismul biblic (1926) propagă eternă idee a confraternității umane, iar altundeva forțele luminate sunt chemate să susțină ideea pacifista, ca în Internațională pacifista (1928) sau în Căile păcii (1929). Încă pe când se află în țară, editează ori îi sunt traduse și în limbi de circulație o serie de intervenții în favoarea păcii, sprijinit în
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
toată pleiada de la „Academia Bârlădeană” - după care - zic eu, viața spirituală a intrat în declin din cauza schimbării orânduirii sociale, a migrării „materiei cenușii”, a dispariției celor care i-au ctitorit faima. Oricum, în publicațiile de la Bârlad au poposit multe creiere luminate și este meritul lui Ion N. Oprea că le deshumează acum din negura timpului și le aduce la lumina tiparului pentru a înnobila această urbe cu umbrele trecutului. M-a surprins două poezii de o profunzime rară scrise de Elena
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
Dacă Bârladul a ajuns pe o anumită culme a culturii, și a fost scos din anonimatul milenar, întunericul și ruinele lăsate de năvălitorii turci și tătari, incendii și cutremure, acest urcuș în timp s-a împlinit prin voința unor personalități luminate despre care autorul amintește în prefață: Pălădeștii, Epurenii, Sturzeștii, Cantemirești, Rosettiștii, Cantacuzinii, apoi Al.Ioan Cuza, Gheorghe Codreanu, Stroe Beloescu, George Tutoveanu și mulți alți latifundiari și oameni de carte. Toată această emulație pentru înălțarea unei urbe pe culmile civilizației
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
ale lui D. sunt și cele câteva zeci de „stihuri politicești” ce prefațează textul tălmăcirii. Prin ordinul generalului P. A. Rumeanțev adresat mitropolitului Gavriil Callimachi, D. este însărcinat cu traducerea unei lucrări legislative, Nacazul (1767), care conținea o pledoarie în favoarea monarhului luminat, reprezentat de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Tradusă după intermediarul grecesc al lui Evghenie Vulgaris publicat la Petersburg în 1771, Învățătură a însuși stăpânitoarei măriri Ecaterinii II s-a tipărit la Iași, în 1773. Mai mult indirect, prin
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
câțiva ani, noul soț, Constantin Triandafil (militar de carieră), la Arad, stabilindu-se un timp în Ploiești, iar în ultimii ani ai vieții la București, unde se stinge de leucemie. În 1921 a debutat editorial cu volumul de versuri Ferestre luminate (Premiul Societății Scriitorilor Români). I-a urmat, târziu, în 1940, Sâmburi de lumină (Premiul „I. C. Mihail” al Academiei Române). În februarie 1933 citea la radio proză dintr-un proiectat volum, Povești/ Povestiri pentru Dinu, scris în memoria fiului pierdut timpuriu. „Rampa
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
poetice o extrag pe S. din platitudinea veleitară. Deși acuratețea expresivă oscilantă o reține la cote valorice medii, în plan istorico-literar textele ei atestă „metamorfoze” decisive ale poeziei românești și emanciparea lirismului feminin după primul război mondial. Sonetele din Ferestre luminate ilustrează confluența simbolismului cu parnasianismul și primul modernism, unde confesiunea e saturată de artefact cultural și clișee estetizante. Forma și prețiozitatea artistă sunt ale sonetului de școală parnasiană (Hérédia, la noi Al. Macedonski): „Ci vreau ca-n hieratică găteală/ Sub
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
viață interioară proprie, cu prezumția că depozitează un summum de experiență tragică - o mare iubire trădată, un cămin distrus, copilul mort, o aspră însingurare „pe margini de genuni înfricoșate” -, dar și vocația de a renaște decupând, în întunericul durerii, „ferestre luminate” sau captând „sâmburi de lumină”. Cultivarea formei fixe temperează despletirea lirică și procură o carcasă protectoare. În recuzita imaginilor îi corespunde refugiul în „turnul de fildeș” suit „pe-a culmilor singurătate”: „Mă-nchid de-acum în turnu-mi singuratic/ Croit din
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
de vânt e sufletul pierzându-și conturul sub „nori de stele pe-un cer de levănțică”. Din cele patru cicluri ale cărții - Medalioane, Chivote, Brocarturi, Scame -, ultimul versifică, departe însă de modelul arghezian, atașamentul franciscan pentru lighioanele domestice. SCRIERI: Ferestre luminate, București, 1921; Sâmburi de lumină, București, 1940. Repere bibliografice: E. Lovinescu, O revistă literară la...Galați, SBR, 1919, 18; Mihail Iorgulescu, „Ferestre luminate”, SBR, 1921, 3; Scarlat Struțeanu, „Ferestre luminate”, „Viitorul”, 1921, 9 octombrie; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
Chivote, Brocarturi, Scame -, ultimul versifică, departe însă de modelul arghezian, atașamentul franciscan pentru lighioanele domestice. SCRIERI: Ferestre luminate, București, 1921; Sâmburi de lumină, București, 1940. Repere bibliografice: E. Lovinescu, O revistă literară la...Galați, SBR, 1919, 18; Mihail Iorgulescu, „Ferestre luminate”, SBR, 1921, 3; Scarlat Struțeanu, „Ferestre luminate”, „Viitorul”, 1921, 9 octombrie; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate”, RP, 1921, 1 101; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1971, 375-380; Al. Bogdan, Poezia feminină, LUT, 1922
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]