6,186 matches
-
construită în anul 1700 de către cele 37 de familii existente la acea vreme pe așezarea actualului sat. Săracă Biserică a sărăcenilor - cum le spunea Ioan Slavici - avea pereții din potici ( lemne crăpate ) prinse în cuie și lipite cu noroi din lut cu paie. Tare mult și-au dorit saracenii să aibă o Biserică a lor, deoarece până atunci mergeau să se roage la Biserica din Haieu ( actuala Biserică din cimitirul Haieu ) care ulterior la presiunea autorităților austro-ungare a fost trecută la
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
trece cu mine peste vârfuri de cetăți, îmi vei săruta părul și primul impuls va fi să-mi inversezi clipele în așa fel încât să-ți reprezint ființa. Știu cum voi proceda: mai întâi voi bea rouă din cana de lut modelată o noapte întreagă când picurii lunii îi striveau marginile și-mi făceau în necaz că le erai prizonier și mergeai din stea în stea să faci recensământul. Mai târziu am aflat că la câteva miliarde de stele îmi puteai
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
murit, Același trubadur pierdut În labirint, și surd și mut. Cu tine muntele îl urc, Apoi noi revenim în burg, În Evul Mediu, când muream Amanți pe rug, rubin, mărgean. De parcă nu ne-am fi văzut, Necunoscuți, nici duh, nici lut, Departye ești, aproape cauți, Unul e Mickey, altu-i Mouse. Nu-mi fac iluzii, Don Juan E mort de trei sute de ani, Dar Don Quijote sunt mereu, Cu Dulcineea-n gineceu. Cum moare lupul? Pe ascuns. Nu se aud nici jale, plâns
ROMAN TRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354409_a_355738]
-
supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
epoci, mai multor civilizații și regnuri: flori, arbori și arbuști, o cișmea turcească din care curge un firicel de apă, o coloană grecească, schelete de care, statui, un aghiasmatar în care apa sfințită este ținută într-o amforă mare de lut de culoare roșie, așezată într-o construcție circulară, cu coloane de culoare roșie și portocalie, cu boltă pictată în interior. Pe locul unde se află astăzi Biserica a existat un așezământ monahal străvechi care a fost distrus în 1036 în urma
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
poate clipele copilăriei, ale primului cuvânt rostit, al primului pas hotârât, al primei emoții sau al primului fâlfâit de aripi dinainte de a părăsi căminul. Priveam cu uimire zilele trecute cuibul unor rândunele. Era zidit cu atâta măiestrie, din stropi de lut și fire de iarbă care îi întăreau temelia. De unde să știe oare păsările că dacă o temelie este construită greșit în timp se năruie totul? Și totuși... știu, poate mai bine decât unii oameni. Și am văzut o fereastră mică
ACASĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354522_a_355851]
-
comoară, cu visul stând alături, grănicer. Eu le răspund: l-am risipit în patimi pe drumul meu timid câtre apus. Mi-au mai rămas: o lacrimă de piatră, un trist cuvânt pe care nu l-am spus, un boț de lut să-mi fie mâine trupul, un suflet mai secat ca o fântână, o mare-mbrățișând la țărm nisipul și-un zbor cu o aripă în țărână. Din volumul de autor” Între două tăceri” Referință Bibliografică: Un zbor cu o aripă în
UN ZBOR CU O ARIPĂ ÎN ŢĂRÂNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354535_a_355864]
-
își dispută pâinea mea aburinda jertfita furnici masochiste clădesc temerar mușuroaie pe epiderma ta translucida sunt ciori care-mi fură din palmă iubiri de o vară legate cu atele cratere fisurate ale inimii mele maghrebiene guguștiucii își lipesc cuiburile cu lutul ce se scurge din mâinile tale diletante mi-a plecat sufletul la Marea Moartă cozi de rândunele cu ochi de păun scriu pe albul hârtiei bolnav de cataractă ca niște albatroși ce trag cu parâme o barcă ne simțim aripile
OCHII PĂUNULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353772_a_355101]
-
rafinate dintr-o deplasare ). Cealaltă de suprarealitate (delir asumat) (Colapsul unei invenții..., Donde Casă În Pădure: “lumile paralele fiind interschimbabile”). A treia - de inevitabila moarte (“A” de la amuletă, Vinele citadelei: “Ceilalți dădeau din cap a nerăbdare și așteptau ziua câd lutul îi va astupa gura, cum se întâmplă întotdeauna, fie afară, fie în căsuță”). Acesta ar fi traseul imediat lecturabil, imediat decodabil al volumului, cel descris de povestiri. Vom remarca, însă, că “antractele” ce le secondează și le separă - texte scurte
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
pe umbre de licheni. Cum nu de noi scria pe înserări în gândul tău, când îl simțeam ades, te iert de frigul Ei, dar, mai ales, de teama mea te iert, prin disperări că vei uita și-acest poem de lut, care-am ajuns, sub larma unor pluguri crestând cu dor, pe talpa unor juguri iubirea ta, sfârșit fără-nceput. Te iert că m-ai iubit suav și vag, încercănat și tandru ca o vină că nu sunt Ea, că Ea
TE IERT... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353954_a_355283]
-
vise, reflexia semnifică imaculat și cuminte, realitatea sa poetică venind și din meditații mistice. De fapt, emoția limbajului său liric este în codul creștin asumat, identificându-se cu el. "mi-e dor de o fluturare de aripă aprind jarul în lutul hămesit amirosind a fum ard încet umbrele” (În golul brațelor e forma Ta) Din mistica experimentată, Sorin Micuțiu alege interiorul curat și frumos, alege să-l reverbereze precum mitul elin al lui Amfion: “Amfion cântând, zidurile cetății cresc, cărămizile așternându
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
Acasă > Orizont > Meditație > LASĂ INIMA LA ÎMPACHETAT ARTERE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului apoi vino să aducem la sol aripi de nuferi plutitori corpii de lut se vor preface-n talgere iar mâna ta va coborî la sânul meu pe un balansoar de struguri bob cu bob vinul se va coloră se va anesteca cu pașii tăi și va liniști tulburata vale din care vor răsari
LASA INIMA LA IMPACHETAT ARTERE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354030_a_355359]
-
noi. Îl răstignim de-atâtea ori, El ne-nțelege iertător. Plângem amarnic, ne căim, Și-apoi din nou Îl răstignim. De pe cruce ne privește, Și cu iubire ne-ocrotește. Ne știe firea pământească, Se roagă să ne izbăvească. Că suntem lut, fără putere, Din ceruri ne trimite mângâiere. Un oropsit Un oropsit am chemat la mâncare, L-am întrebat de-i este greu. ,,-Mulțam lui Dumnezeu, de sănătate, O să ne-ajute de ni-i rău. O cameră-am primit aseară, Și
PARAFRAZARE A ,,VISULUI MAICII DOMNULUI” de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354048_a_355377]
-
1375 din 06 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului ți-au rănit asfințitul cele șapte corzi hetaire ah ce inimă albăstrită scurge curcubeul din mine sunt săracă de tine/lună neagră-n amurg/ mi te beau rar /absint/din paharul de lut trei oglinzi jură strâmb (ne)noroc că îți poartă transcendent meditezi /mare roșie-n soartă/ schimbă harta striata/miocardul parșiv/ în fereastra perdantă pune praf/dolomit/ să ilumineze viața mea la apus prăbușit (ți) se confesează raftul stâng strâmb expus
ULTIMA NOAPTE ZEN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353081_a_354410]
-
colțul îndoit, Dar nu-nțeleg cum poate să-mi picure în vene Chemarea dezgropată de tocul ruginit. Spirale sângerânde, sub mantia albastră, Visează începutul și zborul absolut; Foșniri de aripi albe, o pasăre măiastră, Toiege de lumină și brațele de lut... Mi-am ascultat chemarea - înfiorări celeste, Dar arsă e tăcerea cu lacrima de foc Și simt cum iar deșiră-n povestea din poveste Cuvântul de lumină, rugina de pe toc. FURTUNI DE NISIP Ți-s vorbele grele și tare mă dor
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
-s scut. Furtuni de nisip îmi picură-n vene, Zvâcnesc în tăcere aceleași chemări Și clipa măsoară trecutul alene, Dar viața mă poartă pe alte cărări. O ANĂ În mine port zidită o icoană Ca o lumină -ntre pereți de lut, Dar dacă ți-ai dorit să-ți fiu o Ană, Mă iartă, dragul meu, nu am putut. Nu am putut să sfredelesc adâncul, Nici să desfac lumina în culori, Dar cu iubire ți-am sădit cuvântul Și dincolo de aripa de
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
lacrima, și gândul, Dar mi-a rămas credința-n Dumnezeu. Și dacă ți-ai dorit să-ți fiu o Ană, Mă iartă, dragul meu, că n-am putut; În mine port zidită o icoană Ca o lumină -ntre pereți de lut. DIN CÂND ÎN CÂND Din când în când să-mi spui câte-o poveste Cu feți frumoși, cu zâne și cu zmei, Și să mă porți spre albe creste Lângă tăcerea plânsului de miei. Să mă alinți cu roua dimineții
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
poteci, Eu încercam să îți mai scriu poeme, Zidind din mine drumul către veci. ÎNTREABĂ-MI CUVÂNTUL Întreabă-mi cuvântul ce dor l-a născut, Ce mână stingheră l-a scris într-o seară, Când pâlpâia luna pe frunza de lut Și se juca vântul c-un spic de secară. Întreabă-mi cuvântul ce dor m-a durut, Ce lavă fierbinte mi-a curs printre pleoape, Când ploaia de vară-mi fura un sărut Și stropi de iubire cădeau peste ape
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
arde în noi scânteia divină, Cu smirnă, cu rug și lacrimi de ceară, Ne țese tăcerea alt strai de lumină. PETALE DE GÂNDURI Spre lumi nevăzute ai dus nemurirea Și gândul, și visul, și viața de-apoi, Iar formei de lut i-ai dat mărginirea, Doi poli, o durere și-un drum de noroi. Bolnav de tristețe, prea singur cu mine, Ca număr impar spre tine pășeam, Pe axa tăcerii, spre ziua de mâine, Să-mi spui ce cuvinte în suflet
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
copacii triști și goi, Iar îngerii ne spală trecutul de noroi, Căci rana de pe palme e plină cu puroi. Se-aud trosnind în vetre, toți anii ce-au trecut Și nu știu de-n zidire s-a pus nisip ori lut, Dar coasta ce mă doare eu simt nu-i a mea Când se ascund în noapte chemări de cucuvea. Botezul cu lumină coboară peste noi Și-un răsărit ne naște la fel pe amândoi, Lăsând statui de piatră spoite cu
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
ea să fim Între cer și țintirim! Neamul nostru nu-i beteag, Prin Ardealul meu cel drag Trec și astăzi cu folos Pașii lui Iisus Hristos... CÂNTEC ÎN DOI TIMPI... (Poeziei... !) Dacă nu te-aș fi avut Eram pulbere de lut, Pași pierduți fără cărări, Vânt purtat în patru zări. Fie veșnic preamărit Cel ce mi te-a dăruit, Când și pentru ce anume? Nimeni nu va ști în lume... Te iubesc și mă iubești, Mulți mă-ntreabă cine ești? Unii
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
le spun, Din lumina ta cerească Cei ce vor să te citească, Cei ce vor să nu te știe Supărarea lor să fie, Fericit sunt când te scriu, Niciodată prea târziu! Dacă nu te-aș fi avut Eram pulbere de lut, Tristă zbatere de vânt, Umbră fără de cuvânt... CE MINUNATE-S GÂNDURILE TALE... Ce minunate-s gândurile tale! Le-am auzit și ți-am ieșit în cale Să-i dau binețea care se cuvine Aceluia ce înspre tine vine Cu brațele
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
înaintea Domnului Și urechea-mi să asculte, toate sfaturile Lui, Niciodată să nu-mi fie frică de ce va veni, Căci cu El în veșnicie siguranța voi găsi. Vreau să urc, să stau pe munte înaintea Domnului, Flacăra iubirii sfinte, modelarea lutului, Să îmi dea puteri o mie și înțelepciune, har, Să lucrez cu bucurie, pe al Domnului hotar. Vreau să urc, să stau pe munte înaintea Domnului, Fața Lui să lumineze, peste fața omului, Să îmi văd nimicnicia, slava Tatălui din
DOAMNE, ÎMPLINEŞTE-ȚI VOIA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353189_a_354518]