5,376 matches
-
cificat libertatea, am spus, îndreptându-mă spre ferea stră, căci, dintr-odată, parcă nu mai aveam aer să respir. — Am plecat să-l caut pe Dumnezeu mai întâi în închisorile sfințite de suferință, rosti Ioana. După aceea am fost la mânăstirile din Bucovina, pe care nu le văzusem până atunci. Am fost atât de impresionată de frumusețea, de spiritualitatea frescelor pictate pe afară și pe dinăuntru, de atmosfera locurilor, încât am vrut să rămân acolo pentru totdeauna. — Să te călugărești...? am
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de frumusețea, de spiritualitatea frescelor pictate pe afară și pe dinăuntru, de atmosfera locurilor, încât am vrut să rămân acolo pentru totdeauna. — Să te călugărești...? am tresărit, ieșind din ceața întristării. — Da, încuviință Ioana. Dilema era că nu știam ce mânăstire să aleg. Tânjeam după o altă viață, dar n-a fost să fie. Când m-am întors de-acolo, în fundul sufletului meu strălucea Divinitatea. Doi ani de zile am pictat în transă numai icoane. Ecourile, reverberațiile picturii noas tre bisericești
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ploile ce curg diluviu. Și sub rostogoliri năuceTalaz în spuma de ocean, Ca două suflete pierdute Să vălurim către liman. Apoi scăpați din încleștarea Potopului în care-am fost, Să ne putem găsi-alinarea Și pacea ultimului rost; Sub piatra unei mânăstiri, Să izvorâm ca în minuni, La praznicul Bunei-Vestiri, Doi stropi de rouă-n rugăciuni ... Mestecenii Mestecenii îmbâtrânesc în mine Mi-e trupu-n coaja lor albit, Ca niște lumânări nearse pe coline, Ne spunem rugăciunea potolit. Au fost tineri, verzi precum
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să spună și el ceva, mănâncă, zice, mai puține ouă". N-aveam obiceiul să mănânc multe ouă, totuși l-am întrebat: "Cîte?" "Ei, câte, zice el cu același glas cu care îi răspunsese și celui care îi făcuse propunerea cu mânăstirile. N-o să te apuci acuma, zice, să mănânci dintr-o dată o omletă de opt ouă!" Asta nu, i-am răspuns și eu atunci, dacă numai de asta depinde totul..." "Dar de ce să depindă?" a dat el iar din umeri, iar
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Mă întrebă de ai mei, mirîndu-se cît timp a trecut de cînd nu i-a mai văzut. Scotocind la neamuri, curînd am aflat că sîntem din aceeași spiță. Coana Sofica își amintea o primăvară de odinioară cînd a fost la mînăstiri cu mama. Făcînd apoi un semn către pictor, adăogă: - Pe dumnealui l-am cunoscut la mare. Pînă atunci pictorul nu participase la conclav. Acum hotărî să intervină. - Marea trebuie s-o cunoști lîngă o fată neagră cu buzele rotunde. - Eu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Ectoraș Înghițit pe vecie de Apa Morților nu se poate ști. Fără să dea vreun semn de tulburare, femeia căzuse deodată În genunchi, scurmase țărâna cu fruntea și jelise Îndelung și cu deznădejde. Avea să se bage slugă la o mânăstire de maici, iar râsul neîncetat al copilului furat de tremurătoarea apă urma să-și Înceteze răsunetul, alungat de bolovanii uscați ce bocăneau În capacul sicriului. Cu mult Înainte, Însă, de sărăcăcioasa Îngropare, pe când țiganca jelea cu fruntea În țărână, tractoristul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
spre Muntele Hiei din fiecare cameră. Citadela interioară era situată într-o zonă care avusese, cândva, cel mai pitoresc peisaj, dar nimeni nu mai putea aprecia acum acel peisaj. De când Nobunaga dăduse ordin ca Muntele Hiei să fie ars, din mânăstiri și temple nu mai rămăseseră decât movile de scrum. Casele țărănești de la poalele muntelui nu începuseră să fie reconstruite decât recent. Ruinele castelului de pe Muntele Usa, unde își găsise sfârșitul tatăl lui Mori Ranmaru, era, de asemenea, în apropiere, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
redus complet la neputință, iar oamenii de-acolo s-au prosternat la pământ și au jurat credință fază de Azuchi. — De formă, fii sigur. Dar cum vor uita ceilalți preoți și rudele oamenilor masacrați, precum și călugării ale căror temple și mânăstiri străvechi au fost arse, ura care le trăiește, de atâția ani, în suflete? Morții trebuie să fi numărat zece mii, iar clădirile se aflau acolo de pe vremea Sfântului Dengyo. Mitsuhide oftă prelung. — Nu aveam cum să evit ordinele lui Nobunaga și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
călugărilor-războinici trezindu-se din nou la viață pe munte, în ciuda supremației lui Nobunaga. Dar, când ajunseră, în sfârșit, pe locul fostului templu principal și al sălii de lectură, văzură că nu mai rămăseseră decât munți de cenușă. Numai în zona mânăstirii fuseseră clădite câteva colibe. Din direcția aceea plutea miros de tămâie, așa că Genemon se duse să cerceteze. Găsi patru sau cinci eremiți munteni, așezați în jurul unei oale cu pilaf care fierbea deasupra focului. — Au spus că marele preot din Yokawa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe douăzeci de metri de la miazănoapte la miazăzi. Șanțul avea peste patru metri lățime și era mai adânc decât se obișnuia pentru un templu. Trecătorii puteau privi în sus la acoperișurile templului principal și ale celor circa zece clădiri ale mânăstirii, dar, de-afară, nu se vedea aproape nimic. Numai vestitul salcâm dintr-un colț al incintei era vizibil de la o oarecare distanță. Crescuse atât de mare, încât oamenii îl numeau Pădurea Honno sau Crângul Salcâmului. Copacul era la fel de cunoscut ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fi căutat ceva, nu în lumea din afară, ci în sine însuși. Dar numai o clipă. Nu se întâmpla numai în afara templului principal. Aici, în vila de oaspeți, precum și de la o coloană la alta ale celor circa zece clădiri ale mânăstirii, ceva puternic ca un cutremur zguduind toată scoarța pământului se transmitea printr-un zgomot greu de definit și un înspăimântător curent de energie. Orice om, cât de puternic, e firesc să se simtă nedumerit într-un asemenea moment. Sângele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Sfinte Monastiri Cetățuia de lângă Iași, spre păstrare. Urmează semnăturile: CAROL ELISABETA; Principele FERDINAND; Principesa MARIA; Principii Carol și Elisabeta, +PIMEN Mitropolitul Moldovei și Sucevei; C. C. Arion Ministru Cultelor”<footnote Apud Theofil S. Niculescu, Sfintele Monastiri și Schituri din România, Editura Mânăstirea Vodița, Drobeta Turnu Severin, 2002, p. 102-103 footnote>. Tot atunci Aurel Vlaicu a survolat Iașul și mănăstirea Cetățuia cu avionul conceput de el. Clădirea are semisol, parter și etaj, în care se asigură spațiul viețuitorilor mănăstirii. La parter se află
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în fața ta, o să crezi că sunt total cretin - dar tocmai am terminat o carte pe care a publicat-o Vivian Grant. Cred că a fost pe lista bestseller-urilor din New York Times - e ceva despre o călugăriță care a părăsit mânăstirea ca să devină stripteusă? Titlul era foarte prost... cum suna? Cartea e chiar pe noptiera mea, îi și văd coperta - — Obiceiuri Indecente? l-am întrebat. Gordon făcuse câteva glume legate de ea, în timpul ședinței editoriale din săptămâna precedentă. Obiceiuri Indecente era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de boală? Am ridicat din umeri. — Joyce a scris trei romane, a continuat Tom. Balzac a scris nouăzeci. Pentru noi mai are vreo importanță acum? Pentru mine nu. — Kafka și-a scris prima povestire într-o noapte. Stendhal a scris Mânăstirea din Parma în patruzeci și nouă de zile. Melville a scris Moby Dick în șaisprezece luni. Flaubert a petrecut cinci ani lucrând la Doamna Bovary. Musil a trudit optsprezece ani la Omul fără însușiri și a murit înainte de a o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
putusem să „ies“, îmi place să cred că din motive financiare, deși îmi descoperisem și o problemă de comunicare. De la birou nu mai plecam în gașcă, ca pe vremuri din uriașa Casă a Presei înconjurată de cârciumioare atractive. Iar la mânăstiri, unde se duce românul de Paști, chiar n-am mai ajuns din copilărie. (Din vacanțele cu ai mei la Mânăstirea Văratec, unde am învățat pe dinafară epitaful de pe mormântul Veronicăi Micle, naiv, licențios, macabru, cum vrei: „Când pulbere țărână de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
birou nu mai plecam în gașcă, ca pe vremuri din uriașa Casă a Presei înconjurată de cârciumioare atractive. Iar la mânăstiri, unde se duce românul de Paști, chiar n-am mai ajuns din copilărie. (Din vacanțele cu ai mei la Mânăstirea Văratec, unde am învățat pe dinafară epitaful de pe mormântul Veronicăi Micle, naiv, licențios, macabru, cum vrei: „Când pulbere țărână de tine se alege / Căci asta e a lumii nestrămutată lege / Nimicul te aduce, nimicul te reia,/ Nimic din tine-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Singurul care avusese grijă să-și ia cu el în vacanță cărțile de citit fusese Tudor, iar cărțile lui, basmele lui Perrault și Andersen treceau alternativ de la mama la tata - stăpânul se scula la șase dimineața când bătea toaca la mânăstire, și în lumina difuză, privilegiat de dispunerea patului cu capătâiul în fereastra de la răsărit, se apuca să citească din cartea zdrențuită cu care Tudor adormise seara sub plapumă. Adormise greu, fiindcă după stinsul luminii albăstrii a televizorului, la care papa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
zis că o să mă uit la vaci. Și, oricum, poate nici nu mă duc la nici o fermă, poate mă duc să vizitez atracțiile locului. Iau un teanc de broșuri de pe măsuța de toaletă. Cum ar fi... expoziția de tractoare. Sau... Mânăstirea St. Winifred, cu faimosul ei Triptic Bevington. — O mânăstire, mă îngână Luke, după o pauză. — Da, o mânăstire! îl sfredelesc cu privirea. De ce să nu vizitez o mânăstire? Sunt o persoană foarte interesată de latura spirituală. — Sunt sigur că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
poate nici nu mă duc la nici o fermă, poate mă duc să vizitez atracțiile locului. Iau un teanc de broșuri de pe măsuța de toaletă. Cum ar fi... expoziția de tractoare. Sau... Mânăstirea St. Winifred, cu faimosul ei Triptic Bevington. — O mânăstire, mă îngână Luke, după o pauză. — Da, o mânăstire! îl sfredelesc cu privirea. De ce să nu vizitez o mânăstire? Sunt o persoană foarte interesată de latura spirituală. — Sunt sigur că ești, draga mea, spune Luke, aruncându‑mi o privire întrebătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mă duc să vizitez atracțiile locului. Iau un teanc de broșuri de pe măsuța de toaletă. Cum ar fi... expoziția de tractoare. Sau... Mânăstirea St. Winifred, cu faimosul ei Triptic Bevington. — O mânăstire, mă îngână Luke, după o pauză. — Da, o mânăstire! îl sfredelesc cu privirea. De ce să nu vizitez o mânăstire? Sunt o persoană foarte interesată de latura spirituală. — Sunt sigur că ești, draga mea, spune Luke, aruncându‑mi o privire întrebătoare. Dar poate că îți pui pe tine altceva în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
broșuri de pe măsuța de toaletă. Cum ar fi... expoziția de tractoare. Sau... Mânăstirea St. Winifred, cu faimosul ei Triptic Bevington. — O mânăstire, mă îngână Luke, după o pauză. — Da, o mânăstire! îl sfredelesc cu privirea. De ce să nu vizitez o mânăstire? Sunt o persoană foarte interesată de latura spirituală. — Sunt sigur că ești, draga mea, spune Luke, aruncându‑mi o privire întrebătoare. Dar poate că îți pui pe tine altceva în afară de tricou, înainte să te pleci... — E o rochie, zic, trăgându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
își ia servieta și se îndreaptă spre ușă. Doamne, uneori chiar ia afacerile foarte în serios. Și totuși, nu mă deranjează prea tare să‑mi petrec dimineața asta singură, pentru că dintotdeauna am vrut să văd cum e viața într‑o mânăstire. Știu că nu prea ajung la biserică în fiecare săptămână, dar mi se pare foarte limpede că există o forță superioară nouă, muritorilor - de‑asta îmi și citesc horoscopul în Daily World. Plus că îmi place intonația aia care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de plajă noi... — St. Winifred, spune taximetristul, și tresar. Nu sunt în Barbados, nu? Sunt la dracu’ în praznic, în Somerset. Am oprit în fața unei clădiri vechi de culoarea mierii și mă uit pe geam curioasă. Deci așa arată o mânăstire. Nu mi se pare că arată în nici un fel - arată ca o școală sau un conac uriaș. Mă întreb dacă merită să mă dau jos din taxi, când văd ceva care mă lasă mască. O călugăriță în carne și oase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mod deosebit. Sincer, nu vă faceți probleme. Nu mă plictisesc! E atât de plăcut aici. Atât de... pașnic. Exact ca în Sunetul muzicii. Femeia se uită la mine ca la o nebună și îmi dau seama că probabil e în mânăstirea asta de atâta timp, că nici nu știe ce e Sunetul muzicii. — A fost un film... încep să‑i explic. După care îmi dau seama că poate nu știe nici măcar ce e ăla film. Sunt așa, niște imagini mișcătoare, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
De ce? Fiica tace chitic. Mama respiră adânc, ca și cum dacă s-ar opri ar leșina. Ce... ce a spus tatăl tău? M-a binecuvântat și mi-a spus că mă va sprijini chiar de-ar fi să aleg să intru la mânăstire. Mama simte că se sufocă. Începe să tușească. Fiica ia o cană cu apă și i-o oferă mamei. Nu ai inimă! Mama o împinge la o parte și țipă, lovindu-se în piept: Nu ai inimă! Nu mi i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]