2,918 matches
-
mesajul din sticla aruncată În valuri. Și totuși, dincolo de speranță și iluzie, dincolo de fantasme și proiecții ale visului (sau mai exact: ale coșmarului) cu ochii deschiși, scriitorul păstrează o nădejde secretă că dacă nu Îl va salva, jurnalul Îl va mântui măcar sufletește. Sylvia Plath, de pildă, oscilează Între visarea pătimașă, adolescentină (ca În scrisoarea către Richard Sassoon, din 28 ianuarie 1956: Cred cu toată puterea ființei mele că aș sta În preajma ta și te-aș hrăni și aș aștepta alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și se retrage să-și tragă sufletul, atunci când personajele sale îl obosesc, în fața unui pahar și a unei mâncări bune, ca orice italian care se respectă: Dar mai presus de toate cred în vinul bun,/ Și cred că se va mântui acel ce crede./ Și cred în turtă și în pateu:/ Una fiind mamă, iar celălalt fiul"221. Toate secvențele pe care le-am enumerat în paginile anterioare dezvoltă apropieri substanțiale cu romanul lui Rabelais, de aceea ne-am permis să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pentru împărați și pentru toți care sunt în înalte dregătorii, ca să petrecem viață pașnică și liniștită întru toată cuvioșia și buna-cuviință. Pentru că acesta este lucru bun și primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voiește ca toți oamenii să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului. Apostolul nu-și ascunde neliniștea în fața preocupărilor mai mult de natură politică decât religioasă, întrucât acuzațiile aduse cândva împotriva creștinilor din Tesalonic probabil că erau încă prezente. Din acest motiv, îl îndeamnă pe Timotei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
supraviețuire, prin înviere, al Mîntuitorului nostru Isus Hristos, (am pus aici descifrabil numele Mântuitorului oficial, sau oficializat de biserică, pentru ca să nu se confunde cu a lui Traian BăsescuTerminatorul, care a jurat să nu plece de la conducerea cestei țări, până nu ne mântuiește pe noi toți). Melodia mea, începe pe un ton blând cu totul și cu totul evlavios „Foaie verde lemn de cruce/ In Italia m-aș duce/ Papa crezul să mi-l spuie/ Să văd giulgiul, să văd cuie." Acum nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu-i cunosc autorul, și nici n-au citit nimic din ea. Dar hai să zicem că problema autorlâcului (horibile dictu), când vorbim de un text sacru, e o problemă destul de sofisticată și că un enoriaș din popor, se poate mântui, fără să intre în asemenea finețuri de om cu carte. În definitiv, dacă duce o viață decentă, dacă merge regulat la biserică și dacă respectă datina, poate spera, cu oarecare îndreptățire, să fie bine privit la Judecata Finală. Vorba lui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-a, V, p. 44. footnote>; învățăm că „Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire și să nu le nesocotim”<footnote Idem, Omilii la Faptele Apostolilor, XXI, 4, P. G. LX, col. 169. footnote>, căci „cel ce voiește să se mântuiască nici o piedică nu are, fără numai negrija și lenea”<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățătură despre viața morală, cap. 45, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în Filocalia sau culegere din
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
prezentei analize. În ceea ce privește contextul în care apare cel mai frecvent, dacă "Dumnezeu" este încadrat de termeni descriptivi, "Isus" se regăsește mai degrabă în relație cu verbe care desemnează acțiuni: a făcut (34), vine (12), mijlocește (10), a murit (28), a mântuit (8), a înviat (7), a iertat (5). Această diferență reflectă două moduri diferite ale membrilor comunităților religioase de a se raporta la persoanele dumnezeirii. În timp ce Dumnezeu desemnează pentru mulți creștini o realitate abstractă, o prezență pe care o pot defini
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a temei mântuirii diferențiază puternic între religii, ceea ce face ca reprezentarea sa în mesajele analizate să fie foarte eterogenă. În linii generale, religiile istorice accentuează importanța efortului individului de a îndeplini condițiile necesare pentru a fi demn de a fi mântuit, în timp religiile de orientare protestantă înțeleg salvarea omenirii ca un dar deja oferit de Dumnezeu prin jertfa Fiului Său. Între cele două tipuri de abordări există multiple variațiuni ale acestei teme. Așa cum este înțeleasă de către majoritatea creștinilor, problema mântuirii
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a lui Dumnezeu, fundamentată pe textul din Romani IX, 10-23. Harul divin joacă un mare rol în teologia Fericitului Augustin. El susține că omul nu are merite proprii în actul mântuirii, căci mântuirea este în întregime opera lui Dumnezeu, Care mântuie pe om, în mod gratuit, din dragoste. Meritele omului, atunci când acestea există, sunt efectele harului, adică succed harului divin. Faptele bune ale omului nu colaborează concomitent cu harul divin, ci ele succed harului, teorie pe care și-a însușit-o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și nădejde al lui Leon. Cartea I (6 capitole) combate ,,hidra ereziilor“, enumerând ebioniții, sabelienii, arienii, enomienii, macedonienii, forinienii, apolinariștii și pelagienii. Mai apoi insistă asupra ereziei pelagiene arătând că, potrivit acestei concepții, scopul venirii Mântuitorului nu a fost să mântuiască lumea, ci doar de a oferi oamenilor exemplul faptelor bune. Ei susțin că oamenii pot obține mântuirea prin ei înșiși și că Domnul a devenit Hristos după Botez și Dumnezeu după Înviere. Mai apoi, tratează pe larg erezia lui Leporius
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în veci” și „pentru a se bucura neîncetat de cunoașterea binelui. Sfântul Ioan Cassian arată că toate acestea nu mai au valabilitate din cauza căderii omului în păcat și cu toate acestea voința lui Dumnezeu este ca ,,toți oamenii să se mântuiască și să vină la cunoștința Adevărului” (I Timotei 2,4). Dumnezeu a creat pe om perfect, în deplină concordanță cu planul și scopul Său, necunoscând răul, ci doar binele. Datorită perfecțiunii firii sale, Adam a avut adevărata cunoaștere a lucrurilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
considerată a conține cele mai condamnabile afirmații, a dat naștere la mai multe obiecții. Augustin neagă faptul că Dumnezeu ar dori mântuirea fiecărei persoane oferind o explicație exclusivă pasajului din I-Tim. 2, 4: „care voiește ca toți oamenii să se mântuiască”. El susține că Scriptura s-ar referi doar la cei predestinați slavei sau la cei cărora Dumnezeu le-a schimbat inimile și, în ciuda ignoranței lor, au ajuns să-și dorească mântuirea. Se pare că a doua serie a Convorbirilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-a Cassian își exprimă destul de clar poziția, folosindu-se de Sfânta Scriptură, I Timotei 2,4; Matei 18,14; II Samuel 14,14; Iezechia 33,11 și Matei 11,18. Prin aceasta arată că Dumnezeu dorește ca toți să fie mântuiți și nu numai cei predestinați, după cum spunea Augustin și precizează că toți cei ce pier, o fac împotriva voinței Lui Dumnezeu. Cassian, pentru a-și lămuri poziția sa opusă față de cea a lui Augustin, vine cu câteva argumente, echilibrat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că este liber doar cel ce se hotărăște spre bine, deoarece acela e liber de patimi și de păcate. Biserica Ortodoxă admite o predestinație generală în sensul scripturistic, conformă cu dorința lui Dumnezeu, care ,,voiește ca toți oamenii să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului” (I Timotei 2,4). Și totuși, doar unii se mântuiesc, fapt ce duce la concluzia că voia lui Dumnezeu nu se împlinește și că omul poate accepta sau respinge chemarea dumnezeiască: ,,Iată Eu stau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și de păcate. Biserica Ortodoxă admite o predestinație generală în sensul scripturistic, conformă cu dorința lui Dumnezeu, care ,,voiește ca toți oamenii să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului” (I Timotei 2,4). Și totuși, doar unii se mântuiesc, fapt ce duce la concluzia că voia lui Dumnezeu nu se împlinește și că omul poate accepta sau respinge chemarea dumnezeiască: ,,Iată Eu stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa și voi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
bunătatea lui Dumnezeu întrezărește în noi o scânteie cât de mică de bunătate, El Însuși o îngrijește și o întărește prin insuflarea Sa. Multe texte biblice citate de Sfântul Cassian întăresc convingerea sa că Dumnezeu voiește cu orice preț să mântuiască lumea și cei ce au pierit au făcut-o după voia lor și împotriva voii lui Dumnezeu. În această Convorbire duhovnicească, Avva Cheremon învață că atunci când Dumnezeu vede în noi nașterea unui gând bun, El ne luminează și ne îndeamnă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
bisecți și la 28 februarie pentru ceilalți ani, cu descrierea pe scurt a vieții sale. Amintim aici cele trei tropare ale sale, care se cântă peste tot anul și la sărbătorirea altor cuvioși: „Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând crucea ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucru cel nemurutor. Pentru aceasta și cu îngerii se bucură
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tămăduiri.” „Cu curgerile lacrimilor tale, nerodirea pustiului o ai lucrat și cu suspinurile cele dintru adânc, spre însutite ostenele o ai făcut roditoare. Și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre”. Apariția numelui Sfântului Cassian în calendarul ortodox numai în anii bisecți nu putea rămâne fără un efect negativ, care s-a manifestat mai ales în folclorul religios și la alte popoare ortodoxe, prin așa zisa legendă a anului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spirituală”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 110-111) „... Iisus Hristos ...” „Numele Iisus nu este un nume elinesc, ci ebraic, care tâlcuit în limba greacă înseamnă Sotir, adică Mântuitor; și se numește Mântuitor, pentru că a mântuit pe poporul Său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, II, în PSB, vol. 23, p. 30) „Numele de Iisus și de Mântuitor erau foarte cunoscute la iudei. Și pentru că faptele viitoare ale Domnului Iisus aveau să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
blestem și să înceteze și relele”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a II a, cap. I, în PSB, vol. 41, p. 144) 45 „... Cuvântul lui Dumnezeu Și-a unit Sieși firea întreagă a oamenilor, ca să mântuiască omul întreg. Căci ceea ce n-a luat, nici n-a mântuit”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 776) „Căci Domnul Iisus Hristos de aceea a venit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a II a, cap. I, în PSB, vol. 41, p. 144) 45 „... Cuvântul lui Dumnezeu Și-a unit Sieși firea întreagă a oamenilor, ca să mântuiască omul întreg. Căci ceea ce n-a luat, nici n-a mântuit”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 776) „Căci Domnul Iisus Hristos de aceea a venit în lume, ca să țintuiască pe cruce patimile noastre și ca să ne
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 7 8) „Nu te întreba cum, căci unde va vrea Dumnezeu se biruiește rânduiala firii. A voit, a putut; S a pogorât, a mântuit. La Dumnezeu toate merg mână-n mână. Astăzi Cel ce este Se naște, Cel ce este Se face ce nu era”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 23) „Era întotdeauna ca Dumnezeu, ocârmuind lumea, dar astăzi a venit ca și om, și ca Dumnezeu: ca om, păstorind poporul, iar ca Dumnezeu, mântuind lumea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 29) ,,... ca să nu se creadă că nălucire este întruparea Sa, încredințează pe oameni despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
noi pe cruce. Dar toate aceste grele încercări nu L-au dus la o durere care să-L facă să nu îndure, ci L-au lăsat plin de bucuria și mulțumirea cuvenită Lui, deoarece a văzut mulțimea celor ce se mântuiesc, împlinind voia lui Dumnezeu-Tatăl. De aceea Și-a făcut necinstea bucurie și a socotit durerile o dulceață. Deși au fost multe și foarte crude îndrăznelile împotriva Lui, vom afla scris că Iisus Se veselea și a zis: Te slăvesc pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Da, Părinte, căci așa a fost bunăvoirea înaintea Ta (Mt. 11, 25-26). Auzi că, deoarece vedea odinioară înțelepțiți pe cei ce erau prunci și fără minte, aduce mulțumire pentru noi Tatălui, Care ne mântuiește? Dar să ne amintim și de timpul când străbătea ținutul samarinenilor și, obosit de călătorie, ședea lângă fântâna lui Iacov, precum s-a scris (In. 4, 6). O femeie I-a împlinit dorința de-a scoate apă și I-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]