6,049 matches
-
așa și nu altfel, întrucât „cu Hristos se introduce o nouă realitate, adică o nouă ființialitate a creației, o creație nouă în Hristos, fiindcă desăvârșirea nu este etică ci ontologică. Hristos nu este un prototip moral, ci Unul dumnezeisc și mântuitor”. Una din observațiile esențiale ale Părintelui Mada este că „Întruparea lui Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
naștere, obârșie care o duce prin osteneală și durere spre plăcerea vieții viitoare” . Referindu-ne la Domnul nostru Iisus Hristos ca biruitor al morții observăm faptul că după ce învinge toată ispitirea diavolului care încerca să-L atragă în mrejele plăcerii, Mântuitorul Hristos merge mai departe în manifestarea iubirii față de Dumnezeu și de oameni, neînfricoșându -Se nici de moarte, pentru ca ajungând la capătul drumului existenței pământești să poată spune fără ezitare: „Părinte, în mâinile Tale încredințez duhul Meu” (Luca 23, 46). Prin
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
Însumi, ca și ei să fie sfințiți întru adevăr” (Ioan 17, 19). Părintele Teofan ne descoperă și ne demonstrază nouă, fiind ca o concluzie fundamentală ce reiese după citirea cărții în întregime, că scopul ultim și ținta finală a jertfei Mântuitorului - prin asumarea patimilor și a morții pe cruce, și prin realizarea jertfei euharistice este acela al dobândirii libertății și al eliberării noastre, care, după Sfântul Grigorie de Nyssa, are trei aspecte și anume: „ Primul aspect al eliberării este înlăturarea divizării
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
lui Hristos, cea autentică. „Astfel înțeleasă, misiunea nu este reprezentată de un proiect grandios, asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine, ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice creștin botezat, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.” Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată și necompromisă în conținutul și
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
de îndreptare și deschide omului calea mântuirii. După Sfântul Ioan Damaschin: „Pocăința este întoarcerea, prin asceză și osteneli, de la starea cea contra naturii la starea naturală și de la diavol la Dumnezeu”. Cunoaștem cu toții adevărul că Taina Mărturisirii a instituit-o Mântuitorul nostru după Învierea Sa din morți, când a dat ucenicilor Săi puterea de a lega și dezlega păcatele oamenilor, suflând asupra lor, ca act văzut și zicându-le: „Luați Duh Sfânt; cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
a Spovedaniei în Biserica Ortodoxă poate fi prezentată din perspectivă dogmatică, scripturistică, precum și în lumina hotărârilor sinoadelor ecumenice și locale. Necesitatea acestei Sfinte Taine se impune datorită universalității păcatului (cf.Iac.3,2), iar instituirea ei s-a făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem că puterea de a ierta păcatele a dat-o Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos Sfinților Apostoli și urmașilor acestora printr-un act cât se poate de probatoriu și de obiectiv. Ca urmaș al Sfinților Apostoli, episcopul are puterea și dreptul de a lega și dezlega păcatele oamenilor. Această putere el transmite
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
Duhul Sfânt. O altă deosebire decurge din jertfa adusă la altar de slujitor: preotul creștin oficiază jertfa cea fără de sânge în care prin pogorârea duhului Sfânt pâinea și vinul se prefac în chip tainic în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostrum Iisus Hristos. Comparația cu jertfa făcută de proorocul Ilie ne dă, iarăși, dimensiunea înfricoșată a preoției creștine (cap. 14). Desigur că sufletele omenești create nu pot să suporte vederea acestor minuni, drept care ele se petrec așa cum am arătat sub
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
săi (cap. 27, p. 159). Scopul predicii nu este asemenea discursului electoral al politicianului populist, acela de a-și atrage simpatia și voturile ascultătorilor. Prin sinceritatea, prin cultura sa duhovnicească, prin trăire dar mai ales printr-o neclintită voință în Mântuitorul Iisus Hristos, căci a voi și a face în Domnul Iisus Hristos au fost două daruri, îndelung lucrate și cultivate de către Părintele Teofil Părăian. Și acest lucru pentru că păstorul spiritual, ca să poată să-l ajute esențial pe fiul său duhovnicesc
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
Așadar, din seara zilei de marți, 27 septembrie anul 2011, am mai câștigat un rugător în ceruri, lângă Scaunul Preasfintei Treimi. Fiindcă Părintele Adrian Făgețeanu, viețuitor la Schitul Locurele și Mănăstirea Lainici, din Defileul Jiului, a trecut la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care l-a ascultat, urmat și slujit întreaga lui viață, cu toată dragostea, devotamentul, fidelitatea, credincioșia și loialitatea. Prohodirea Preauviosului Părinte Adrian Făgețeanu va avea loc sâmbătă, 01 octombrie, la Mănăstirea Lainci. Părintele Adrian Făgețeanu s-
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
spirit am scris și publicat eseurile despre Nicolae Moldovan, Octavian Paler..., de unde mi-a găsit el urma. Ziceam că i s-a născut lui Octavian o fetiță, cred eu ’un mesager anticriză’; și dacă avem în vedere că la Nașterea Mântuitorului au venit din Răsărit niște magi să-I aducă daruri Pruncului nou născut, mă gândesc că prințesei lor mi-aș putea îngădui să le duc în zbor - prin spațiul virtual, că în el am rămas - și darul meu de bunic
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
viciu, ci o acțiune virtuoasă și, dat fiind că practica virtuților este pentru creștin paza poruncilor, dintre care cea dintâi este iubirea, praxis-ul nu va fi nimic altceva decât viața potrivită credinței, viața lui Iisus Hristos și în imitarea Mântuitorului. Curățirea de păcat este primul ei aspect. În acest fel se va vorbi de o praxis negativă, atunci când ea tinde să suprime obstacolele (păcatele) și să combată gândurile rele, și de o praxis pozitivă, când ea urmărește dezvoltarea virtuților. În
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
care pentru Origen este unul din semnele distinctive ale sfințeniei: "Sufletul care va fi înaintat îndeajuns pentru a începe să aibă discernământul vedeniilor, va arăta ca este duhovnicesc dacă este în stare să discearnă toate". Este însă unanim acceptat că Mântuitorul nostru Iisus Hristos este izvorul tainelor, că El a dezlegat și natura și Legea cea veche, fiindcă trupul Său, deși zămislit pentru înțelegerea omenească, a fost firesc și s-a dezvoltat în natură și în Lege, cu toate efectele. Și
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
Iisus Hristos este izvorul tainelor, că El a dezlegat și natura și Legea cea veche, fiindcă trupul Său, deși zămislit pentru înțelegerea omenească, a fost firesc și s-a dezvoltat în natură și în Lege, cu toate efectele. Și dacă Mântuitorul nostru Iisus Hristos a avut două firi: dumnezeiască și omenească, tot așa și tainele au două aspecte: văzut-ceremonial și nevăzut - lucrarea Harului. Tema Sfintelor Taine face parte din misiunea Bisericii și din vocația preotului de a învăța, de a sfinți
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
învăța, de a sfinți și de a conduce. Prin însăși esența ei, Biserica Ortodoxă a rămas, este și va fi sfințitoare, de aceea ea păstrează nu doar originalitatea Sfintelor Taine, ci și practicarea lor așa cum le-a lăsat Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cum le-au primit și au fost investiți cu ele Sfinții Apostoli, cum le-au experimentat Sfinții Părinți și cum se găsesc și astăzi ca mijloace și căi sigure ale mântuirii oamenilor în Biserică. 5. Câteva concluzii
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
relevă o poeta preocupată de dorința de a depăși nivelul superficial al cunoașterii lui Dumnezeu. Volumul exprimă concepția autoarei cu privire la Creator, creațiune, nașterea din nou, puterea de a trăi o viață cu Hristos și împlinirea destinului creștin în ziua revenirii Mântuitorului. Victorita Duțu reda cu minuțiozitate și într-un registru grav, propriile căutări, zbateri, eșecuri, sentimente de zădărnicie, experimentate pe calea descoperirii lui Dumnezeu. Finalul cărții are o notă apoteotica, aducând în prim planun tablou luminos, acela al certitudinii autoarei că
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
ai fi Tu,/ Ai fi Tu cu brațele întinse spre mine.” Dumnezeu este dispus să îl primească pe păcătos, “cu brațele întinse”, așa cum a făcut-o în vremurile Vechiului Testament, când le-a oferit lui Adam și Evei, făgăduința unui Mântuitor și tot astfel cum în timpurile Noului Testament, Isus ne-a cuprins pe toți, în rugăciunea Să din Ghetsimani. Că eu să Te pot vedea Totul încerc să îndrept către Dumnezeu. El este singurul care este și toată creația Lui
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
Din aceast perspectivă putem spune că opera Părintelui Stăniloae este izvorâtoare de iubire și comuniune, iar structura supremei iubiri și comuniuni este Sfânta Treime. Din iubirea Sfintei Treimi revărsate peste lume sub forma darurilor creației și din iubirea jertfelnică a Mântuitorului nostru Iisus Hristos își extrage și își adună Părintele Stăniloae forța scrisului său. El nu face teologie după modelul matematic, în care rezultatul apare în urma unei analize, ci teologia lui are la bază modelul agapic. Părintele Stăniloae nu caută să
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
trebuie reținut faptul că opera Părintelui Stăniloae se remarcă prin conținutul să autentic. În acest sens, teologia sa este una hristologică și hristocentrică. Ea pleacă de la Iisus Hristos și prin intermediul lui Iisus Hristos duce tot la Iisus Hristos - Domnul și Mântuitorul. De la Hristos Cel mărturisit în Sfânta Scriptură, prin Iisus Hristos propovăduit de Sfinții Părinți, Părintele Stăniloae ajunge la Hristos Cel cosmic și euharistic. Domnul Iisus Hristos este și rămâne Același, iar noi suntem împreună cu Sfinții Apostoli, cu martirii, mucenicii și
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
ajunge la Hristos Cel cosmic și euharistic. Domnul Iisus Hristos este și rămâne Același, iar noi suntem împreună cu Sfinții Apostoli, cu martirii, mucenicii și cu Sfinții Părinți contemporani ai lul Hristos. Drept urmare, scrierile Părintelui Dumitru Stăniloae sunt impregnate de prezența Mântuitorului Iisus Hristos. Aici Domnul Hristos este prezent în măreția slavei Sale, dar și în smerenia Sa slujitoare. Nu este un Hristos conceptualizat, ci Hristos Cel unic și adevărat, Dumnezeul - Om, prin care suntem trecuți de la moarte la viață. De aceea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
puterea Duhului Sfânt. Dar fiindcă rugăciunea prin excelență este rugăciunea euharistică, această invocație este explicită în liturghiile Răsăritului. Rezumând, este de ajuns să spunem că Duhul Sfânt ne introduce întru Iisus Hristos. Lucrarea sa urmărește să reproducă în noi viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos. El îi unește pe toți credincioșii în singurul Trup al lui Iisus Hristos care este Biserica, El revarsă strălucirea Sa asupra întregului cosmos și univers. Din această perspectivă înduhovnicită viața creștină este o "desăvârșire"progresivă. Rezumând, așadar
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
a construi speculații înalte pe baza câtorva termeni. Într-adevar, Sfânta Scriptură îl desemnează pe Cel Unul-Născut sub multiple nume: "Fiu al lui Dumnezeu, Chip, Abur, Revărsare, Strălucire, Creator, Împărat, Cap, Lege, Cale, Ușă, Temelie, Piatră, Mărgăritar, Pace, Dreptate, Sfințire, Mântuitor, Om, Slujitor, Păstor, Miel, Arhiereu, Ofrandă, Întâi-Născut dintre toate cele făcute, Întâi-Născut din morți". Dacă trebuie reținută o preferință, trebuie să punem în frunte numele care ni se pare mai evocator, Iisus Mântuitorul. Ceea ce predomină cel mai mult în mediile
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
Dumnezeu a condiției umane. Axioma "ceea ce nu este asumat (de Dumnezeu) nu este mântuit"și care cuprinde deja dezvoltările Sfântului Irineu, se găsește în mod încă și mai explicit la Origen. Omul n-ar fi fost mântuit în întregime dacă Mântuitorul și Domnul nostru Iisus Hristos n-ar fi îmbrăcat omul întreg". Unirea între divin și uman este o "mixtură", un "amestec", dar una extrem de specială: cele două naturi nu se confundă. Cu alte cuvinte, Iisus Hristos este singurul care realizează
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
și au primit daruri dumnezeiești, și au ieșit din trup și din această lume... prin preadulcea chemare a lui Iisus". Cultul omenității lui Iisus Hristos este calea desăvârșirii omului. Două căi pot încă să conducă la afecțiunea de iubire pentru Mântuitorul: blândețea lui Dumnezeu, pentru că El este Dumnezeu; și compasiunea Sa omenească, pentru că niciodată n-a vorbit om ca El. Aceste două căi nu sunt decât una singură, așa cum Domnul Însuși nu este decât o singură Persoană divino - umană. Erezia dokeților
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
se adresează unui om răstignit. Este adevărat că liturghia avea rolul de a pune în valoare divinitatea lui Iisus Hristos. Dar sărbătorile au dat prilejul poeților creștini să alcătuiască imne în cinstea Dumnezeului - om. Pelerinajele au permis venerarea locurilor vieții Mântuitorului nostru Iisus Hristos, acordarea unui cult particular instrumentului mântuirii, Crucea, și mai târziu "Sfintele sale Fețe"în cultul icoanelor. Acest interes al poporului pentru faptele vieții lui Iisus Hristos îl manifestă apocrifele și arta. Destul de lent a acceptat pietatea creștină
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]