5,747 matches
-
mai distingea clar între care două degete ale mele înfigea cuțitul, pocnetele și trosnetele păreau un singur sunet, scândura vibra grozav sub palmă, era de parcă simultan, pe toate degetele, aș fi simțit răcoarea lamei, de parcă mi-aș fi pus o mănușă de fier, mare și care vibra, simțeam că pe tot trupul pielea mi se făcuse de găină, mă gândeam că probabil mi se ridicase și părul în cap, ca atunci când la ora de fizică m-au conectat la curent, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dat un pas înapoi și a izbucnit în plâns, și-a ridicat brațul, și-a dus la ochi o batistă mare, albă și a rămas așa vreo două secunde, când și-a dus batista la ochi, am văzut că purta mănuși albe de ață, iar peste mănuși, un ghiul mare pe inelar, cât fața îi era încă acoperită de batistă, mama mi-a făcut semn să mergem, dar bătrâna și-a luat deodată batista de la ochi, spunând, cu ochii-n lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
izbucnit în plâns, și-a ridicat brațul, și-a dus la ochi o batistă mare, albă și a rămas așa vreo două secunde, când și-a dus batista la ochi, am văzut că purta mănuși albe de ață, iar peste mănuși, un ghiul mare pe inelar, cât fața îi era încă acoperită de batistă, mama mi-a făcut semn să mergem, dar bătrâna și-a luat deodată batista de la ochi, spunând, cu ochii-n lacrimi, ce zi tristă-i asta, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
bată vîntul, Îndepărtînd brusc un colț de prelată și dezvelind chipul oribil mutilat al cadavrului. TÎnărul jandarm se răsuci pe călcîie și se duse, aplecat de mijloc, În spatele mașinii de teren, unde stomacul lui Întors pe dos se goli zgomotos. Mănuși din latex, pungi de plastic, banderole galbene, semnul triunghiular indicînd o situație critică... Răvăși partea din spate a mașinii căutînd ceva cu care să se șteargă la gură. Degeaba. Deși umilit, acceptă recunoscător șervețelul de hîrtie pe care i-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Cheile sînt la mine! strigă Morineau cu glas strident, strecurîndu-și mîna În buzunar. Rămase nemișcat, cu ochii holbați: - Cheile! Au dispărut! Lucas făcu un gest de deznădejde. Marie, care tocmai scotocea prin postul de poliție cu mîna vîrÎtă Într-o mănușă de latex, agită atunci un mănunchi de chei. - Uite-le! - Nu se poate una ca asta, e o nebunie, e curată sminteală, dacă cineva mi le-ar fi luat din buzunar aș fi simțit! N-am dormit aproape deloc, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
un aer nefiresc, manevrînd stîngaci cadavrul, fără nici o precauție, ștergînd poate eventualele indicii ce ar fi putut permite cercetătorilor de la laborator să reconstituie scenariul crimei. Se năpusti spre el și-l dădu fără menajamente la o parte. Cu mîinile În mănuși de latex, desfăcu delicat mîinile mortului și, potrivind fascicolul lanternei asupra falangelor, examină fața lor interioară. Urmele erau acolo, pe arătător și pe degetul mijlociu. Imperceptibile urme de Înțepături identice cu acelea găsite de medicul legist pe degetele lui Gildas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe sus mobilierul de grădină pe care nimeni nu se mai gîndise să-l aducă Înăuntru. Așezat Într-un colț al spălătoriei, abătut și cu cătușe la mîini, Loïc Îl privea posac pe Lucas Fersen care, cu mîinile vîrÎte În mănuși de latex, strecura hainele pe jumătate arse Într-o pungă mare de plastic pe care i-o Întinse lui Leroux, unul dintre adjuncții lui Morineau, un tip de vreo patruzeci de ani cu fața străbătută de vinișoare și arborînd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se holbează la el uluit. — Praf de copt ? Ai pus praf de copt în sos ? Așa te-au învățat la... Se oprește și miroase atent aerul. Ia stai așa. Arde ceva ? Îl privesc neajutorată cum deschide cuptorul, apucă expert o mănușă de bucătărie și trage afară o tavă de copt acoperită cu niște buburuze micuțe negre. Mazărea mea fină. Am uitat complet de ea. — Astea ce mai sunt ? zice siderat. Căcăreze de iepure ? — E mazăre fină, îi răspund. Îmi ard obrajii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mă uit în jur confuză. — În spălătorie ! Dispare un moment, după care reapare cu o cădiță albastră plină de produse de curățat, pe care o trântește pe masă. Poftim ! Și nu uita de Marigolds ! adaugă veselă. De ce să nu uit ? — Mănușile de cauciuc, spune Nathaniel. Ia o pereche imensă de mănuși roz din cădiță și mi le întinde cu o ușoară înclinare a capului. — Da, mulțumesc, spun cu un aer demn. Știam și eu. N-am purtat în viața mea mănuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
după care reapare cu o cădiță albastră plină de produse de curățat, pe care o trântește pe masă. Poftim ! Și nu uita de Marigolds ! adaugă veselă. De ce să nu uit ? — Mănușile de cauciuc, spune Nathaniel. Ia o pereche imensă de mănuși roz din cădiță și mi le întinde cu o ușoară înclinare a capului. — Da, mulțumesc, spun cu un aer demn. Știam și eu. N-am purtat în viața mea mănuși de cauciuc. Făcând eforturi ca dezgustul să nu mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Mănușile de cauciuc, spune Nathaniel. Ia o pereche imensă de mănuși roz din cădiță și mi le întinde cu o ușoară înclinare a capului. — Da, mulțumesc, spun cu un aer demn. Știam și eu. N-am purtat în viața mea mănuși de cauciuc. Făcând eforturi ca dezgustul să nu mi se citească pe față, îmi bag degetele în ele. O, Doamne. În viața mea n-am simțit pe piele ceva atât de fără formă, de cauciucat și de... dezgustător. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o singură avocată în casa asta ! — Fă-ne niște cafea, Samantha, îmi poruncește Trish cu asprime. Și folosește ceștile roz. Repede ! Clătește-le. — Chestia e... trebuie... trebuie să vă spun ceva. Nu acum, Samantha ! Spală ceștile alea ! Trish îmi aruncă mănușile de plastic. Nu știu ce-i cu tine de la o vreme... — Dar eu nu cred că au venit s-o vadă pe Melissa, spun disperată. Există un lucru pe care... ar fi trebuit să vi-l spun.. Nimeni nu-mi acordă nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
punct sensibil. Poate că se simte vinovată... poate că-nțelege... — Ce ciudat, spune tăios. Ziua ta de naștere a fost acum două luni. — Știu. Oftez. Uite ce e mamă, m-am hotărât. Alarma cuptorului începe brusc să piuie și iau mănușa. Trebuie să închid acum. — Samantha, n-am terminat de aveam de spus ! se rățoiește furioasă. N-am încheiat conversația. — Ba da, OK ? Am terminat-o ! Închid telefonul, îl trântesc pe masă și expir, fără să-mi pot reprima un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mai Întoarcem o dată la el, nu a avut mare lucru de spus despre istoria familiei Clemenceau. Acesta din urmă era un cinic usturător; Îi detesta pe nemți și nu avea Încredere În ei; la masa de negocieri purta tot timpul mănuși din antilopă gri. Dar să lăsăm la o parte mănușile - ce vreau eu să spun e că nu urmărim să facem aici o psihobiografie. Oricum, În dimineața aceasta Ravelstein nu avea chef să‑și evoce copilăria. Place de la Concorde Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de spus despre istoria familiei Clemenceau. Acesta din urmă era un cinic usturător; Îi detesta pe nemți și nu avea Încredere În ei; la masa de negocieri purta tot timpul mănuși din antilopă gri. Dar să lăsăm la o parte mănușile - ce vreau eu să spun e că nu urmărim să facem aici o psihobiografie. Oricum, În dimineața aceasta Ravelstein nu avea chef să‑și evoce copilăria. Place de la Concorde Începuse să‑și piardă frăgezimea matinală. Jos, În stradă, traficul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ca, de pildă, pielea de struț. Într‑un sezon a purtat numai struț - o pălărie mare de struț, gen haiducesc, cu teci din care fuseseră smulse penele, asortată cu o poșetă din piele de struț agățată de umăr, cizme și mănuși din piele de struț. Datorită salariului de profesor titular, avea bani cu nemiluita. Frumusețea ei cu profil drept era unicul gen de frumusețe care conta. Îmi spunea: - Mica ta Rosamund moare să‑ți poarte de grijă. - Crede că am un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pe care dorește să le dea piesei; de pildă: sunt aruncate din interior sertare de diferite mărimi; după ce s-a umplut deja spațiul din jurul gropii cu sertare, încep să fie aruncate obiectele pe care, de obicei, le aflăm în sertare - mănuși, batiste, sticluțe de parfum, creioane, jucării, cărți, uriașe bucăți de indigo, vârfuri ascuțite care nu folosesc la nimic, mici fâșii smulse de pe fața amuzată a unui om, diferite flacoane cu sudoare și mici dispozitive de încălzit aerul, în interiorul conservelor goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ba nu! Am să-mi pun o rochie scurtă și subțire... o rochie de soare... ca să mă bată vântul și soarele... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și să-ți iei cu tine și o umbrelă... pentru ploaie... și o eșarfă... și niște mănuși lungi... Am să te plimb pe nisip, trebuie să-ți iei și niște pantofi albi, de nisip... IOANA: Strânge-mă în brațe... Tare... (Se face tot mai frig și mai întuneric; scurte rafale de vânt, se deschide o ușă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
no-si-po! Dar de sus din corcoduș, între ceas și barca de fier menită recreerii celor mici, goală acum și în repaos, dintr-o scorbură prelungă iese vânturându-și aripioarele un sticlete. ─ E bun adăpostul ăsta că-mi vine ca o mănușă, dar la primăvară tot fac schimb cu nea Pițigoi. Ce naiba! Uite că mi-am rupt iar trei pene! Cele trei pene cenușii-albastre plutesc lin în soare. Micuțul din cărucior s-a oprit din molfăit și le urmărește cum sticlesc din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
înfofolită într-un palton, o basma și ciorapi groși de lână. Lângă ea se afla un geamantănaș. Când șirul de furgoane de afară avea să fie gata, ea va fi gata să se urce într-unul din ele. Își scosese mănușile, le așezase frumos pe brațul fotoliului. Își eliberase mâinile ca să poată să-și mângâie cățelușul din poală. Câinele era un dachshund care, ținut pe dietă de război, își pierduse tot părul și ajunsese aproape imobilizat de o grăsime hidropică. Câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cu pocnete, grenade, fereala de teroriști. Tot tacâmul groazei, ca la marea artă! Crezi că se mai mobiliza poporul? Broscuța țâșni și se-aruncă în băltoaca de lângă pompa americană. Din ochiul de apă stătută se înălță o mână într-o mănușă vișinie. Prinse brotacul și îl ținu ridicat de-asupra băltoacei. Apăru apoi și un ins slab, înalt, într-un un fel de redingotă și cu o vestă din petice colorate, cu cămașa verde larg deschisă. Pieptul bombat, acoperit de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
prelungă, cu plete dese, revărsate pe fruntea proeminentă. Ochii îi străluceau ca semnalizatoarele cu halogen. Pe cap avea o tichie tricotată, prăzulie. Puțin aplecat de spate, urmărea și el concentrat lista. O studia plin de interes, frecându-și mâinile înmănușate. Mănuși de motociclist, maronii cu găurele rare, din care se ițeau smocuri de păr negru, des, cârlionțat. Mormăia din când în când mulțumit, cuprins de plăcere, de parcă cineva l-ar fi frecat pe șale cu o porțiune dublă de loțiune „Toximotrol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mulțumit, cuprins de plăcere, de parcă cineva l-ar fi frecat pe șale cu o porțiune dublă de loțiune „Toximotrol ’93“. Dădu să-l întrebe ce caută acolo, de unde a apărut. Nu putu să deschidă gura. Rămăsese cu privirea țintuită pe mănușile aceluia, pe smocurile de păr, stălucitoare, unse cu cine știe ce uleiuri, alifii sau alte cosmeticale. Insul se grăbi și-i șopti: „ Dom Păsculescu, am delegație, ordin de deplasare, instrucțiuni scrise, punct cu punct. O mapă întreagă de documentație. Nu vă panicați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
multe altele, Tihomira Maslu... Cum s-a recomandat de data aceasta? - N-am reținut, șopti omul de la ghișeu. Pinocheta, parcă. Și Pancreas, după soț. - Oricum, ridică din umeri insul, totul e plăsmuire. Dar am mandatare să semnez, așa că... Își scoase mănușa. Dădu să ia un pix din borcănelul de lângă ghișeu. Întinse o mână subțire, cu degete lungi, păroase, cu unghii negre, încovoiate. - Aici? Întrebă, ciocănind cu inelarul pe un loc liber, o căsuță lunguiață, din josul formularului, pe dreapta. Funcționarul slobozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la gură cu un ac mare de cojocărie, cu fir roșu, strălucitor. Bărbat de trecere A zărit-o în îmbulzeala de sus, de la laborator. Își ținea borcănelul cu „coprocultură“ învelit într-un șervețel roz. Când dădu șervețelul deoparte, își puse mănușile de ațică. Îl intrigă ce zări în borcănel: câteva bobițe intens negre, ca măslinele de 105, fără sâmburi. Dietetice. „Nasol“, își spuse, urmărind-o cum strângea borcăneleul în căușul palmelor ridicate spre piept. De parcă ar fi ținut ceva de preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]