2,058 matches
-
piele. În secolele trecute femeile au purtat opinci care treptat au fost înlocuite la începutul secolului cu ghete de piele și pantofi (vezi fotografiile cu portul). Podoabele Femeile purtau podoabe: - la gât salbe de galbeni sau arginți, - ace de păr, - mărgele din os sau sticlă, - cercei de argint. În zilele de lucru dar și de sărbători bărbații mai purtau, șerpare de piele cumpărate din târguri, de diferite lățimi cu catarame și culori maro sau negre. Pentru protecția mâinilor la frig în timpul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Somușca, ca și în alte sate catolice din Moldova fetele care ieșeau la horă purtau permanent în mâini un șervet și un buchețel de flori. Dacă fetei îi plăcea de un băiat, îi dăruia acestuia câteva flori, o bentiță cu mărgele (gherdan), precum și șervetul. Toate acestea vor fi purtate de flăcău astfel încât să fie văzute de către toată lumea ca semn al relației dintre cei doi. Puteau fi văzuți astfel, odinioară, în Somușca, la fel ca și în Cleja, Faraoani ori Galbeni, flăcăi
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Puteau fi văzuți astfel, odinioară, în Somușca, la fel ca și în Cleja, Faraoani ori Galbeni, flăcăi care purtau cu mândrie flori și gherdane la pălărie și șervet la brâu. Nici flăcăii nu se lăsau mai prejos dăruind fetelor inele, mărgele, cercuri și nelipsitele „zale”. În cadrul ciclului familial, nunta ocupă un loc bine determinat prin latura ei spectaculară, prin implicarea (mai mult sau mai puțin directă) pe o scară mai largă a comunității rurale, dar mai ales prin faptul că prin
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
și botele înflorate de statura lor. Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
inventarele funerare erau modeste, ce constau în obiecte de ceramică cu urme de ardere secundară. Mormintele bărbaților nu prea aveau inventar, doar în trei morminte fiind găsite arme, în rest doar brice și pumnale. Inventarul mormintelor de femei cuprinde fibule, mărgele din sticlă, brățări.
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]
-
La „hidede” se mergea îmbrăcat în costumul popular de sărbătoare ce se compunea la fete din poale cu ciur și spăcel cu pene și ,spărgi” (tivuri încrețite), zadie și labreu ori cojoc înfundat (fără mâneci, scurt, neîncheiat în față, cu mărgele aplicate și cusut cu flori). In picioare purtau „jumătăți” (un tip vechi de pantofi), opinci, iar mai târziu cizme de box. Bărbații purtau cămeși albe, cusute cu spărgi și împodobite cu bumbi, gaci largi de pânză vara sau cioareci de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
nunții, femei și fete cunoscute confecționează „lazlăul”, adică steagul. El este făcut dintr-un băț lung de brad, pe care se fixează o față de masă albă. Pe ea se prind basmale de diferite culori, înafară de negru. Se mai prind mărgele, oglinzi mici, iederă și rozmarin. Lazlăul este purtat de un băiat care are amândoi părinții, numit lăzlăuș. Acesta îl joacă în timp ce se merge după mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
brut (o bucată de 43 grame), 26 de falere (lat. "phalera" = element de podoabă de formă rotundă), o brățară cu secțiunea planconvexă, 18 inele de buclă, prinse în formă de lanț, 13 bucăți de sârmă spiralică de aur, 158 de mărgele din aur de diferite mărimi și cinci mărgele din argint. Dincolo de podul peste valea Șmigului se află un drum care urcă spre fostul conac al nobilului Tolnai (demolat în 1959) și la un grup de case, construite în imediata lui
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
falere (lat. "phalera" = element de podoabă de formă rotundă), o brățară cu secțiunea planconvexă, 18 inele de buclă, prinse în formă de lanț, 13 bucăți de sârmă spiralică de aur, 158 de mărgele din aur de diferite mărimi și cinci mărgele din argint. Dincolo de podul peste valea Șmigului se află un drum care urcă spre fostul conac al nobilului Tolnai (demolat în 1959) și la un grup de case, construite în imediata lui apropiere. Locul ales de familia nobiliară Tolnai de
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
puteau purta tieptar sau buică iar iarna sumane și cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtată îndeosebi de fetele dansatoare din sat și din neam mare. ""Te făceai de rușine dacă purtai murună și nu te chema nimeni la
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
albastră, încrețită în partea de sus, cu panglici cusute în partea de jos, iar în părțile laterale sunt brodate sau cusute două "prime" (panglici) cu ornamente florale în culori vii. În jurul gâtului se purtau de la unu la câteva rânduri de mărgele sau "stoli" , iar pe cap "cunună" (coroniță). În perioada iernii se purta suman "sur" (gri) făcut din lână de oaie, ornamentat la încheieturi cu prime subțiri de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
talentat portretist.Odată cu pictura bisericii el a realizat portretul preotului ctitor, Gheorghe Prunescu și al soției sale , ambele fiind expuse după realizare ,pe zidul de la intrarea din interiorul bisericii. Portretul preotesei este deosebit de interesant prin specificul vestimentației,....este încărcată cu mărgele multicolore ,un pieptar cusut după modelul tradițional țărănesc în culori vii,asortate cu cele de pe ea, iar pe cap o maramă din fir de mătase ,țesută în casă. Ambele portrete au fost furate din biserică. Strădaniile preotului Gheorghe Prunescu(care
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
druștele confecționau steagul nunții. Pe o bată de lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de obicei una folosită și la alte steaguri, era prinsă o năframa de păr (băsma de lâna) împodobita cu mărgele colorate, zgărduțe (bentițe de mărgele), panglici multicolore, cununi de flori de câmp din care nu lipsea barbârnocul și clopoțeii. Steagul purtat de un flăcău chipeș, apropiat al mirelui era nelipsit din toate momentele ceremonialului, stegarul fiind alături de nași, druștele, taroste
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
o bată de lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de obicei una folosită și la alte steaguri, era prinsă o năframa de păr (băsma de lâna) împodobita cu mărgele colorate, zgărduțe (bentițe de mărgele), panglici multicolore, cununi de flori de câmp din care nu lipsea barbârnocul și clopoțeii. Steagul purtat de un flăcău chipeș, apropiat al mirelui era nelipsit din toate momentele ceremonialului, stegarul fiind alături de nași, druștele, taroste (staroste) și chemători, un actor
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
de morminte, în 45 este asociată cu cea romană, în restul mormintelor apare singură. Inventarul mormintelor, mai mult prezent în cele cu urnă, constă, pe lângă fragmentele ceramice depuse cu ofrande, din: obiecte de podoabă corporală (cercei și inele din argint, mărgele de forme și din materiale diverse, brățări din fir de argint sau din bronz, pandantive din fier sau bronz), accesorii vestimentare (fibule din bronz sau fier, ace), mai multe lame de la cuțitașe din fier, cuțite de fier, butoni și aplice
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
etc., vase din morminte romane etc.; 6 inele de argint și bronz; 658 monede grecești, romane, bizantine; 11 medalii moderne; 16 statuete; 6 scarabei; 5 busturi de femei; 2 capace de urnă și pânza ce a servit la înfășurarea mumiei, mărgele, grâu etc.; 2 fragmente de coșciuge; 1 lacrimariu; 4 amulete săpate; mozaicuri de sticlă din Orient; 2 vase egiptene, 8 vase mari și mici de porțelan chinezesc; 3 vase de la Marea Moartă; 1 lespede de marmură de la templul Omar din
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
regiuni în care, cu timpul, s-a intensificat prelucrarea fierului se aflau pe teritoriile Sloveniei, Austriei și Cehiei. Cererea crescândă pentru obiecte confecționate din fier a sporit schimburile de mărfuri. În afară de obiectele din metale, se făceau schimburi de ceramică și mărgelele de sticlă utilizate îndeosebi în scop funerar. S-au intensificat și îmbunătățit transporturile pe apă și uscat. Așezările perioadei Hallstatt erau, în general, de dimensiuni mici, ocupate de câteva familii, de obicei grupate în jurul unei fortificații care, în caz de
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
(n. 2 iulie 1877, Calw, Germania - d. 9 august 1962, Montagnola, Elveția) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1946. Este faimos pentru romanele sale "Der Steppenwolf" (Lupul de stepă), "Das Glasperlenspiel" (Jocul cu mărgele de sticlă) și "Siddhartha". ""pentru inspiratele sale scrieri care, crescând în îndrăzneală și putere de pătrundere, exemplifică idealuri umanitare clasice și înalte calități ale stilului"". S-a născut în Calw, un mic orășel în Württemberg, azi Baden-Württemberg, în sudul Germaniei
Hermann Hesse () [Corola-website/Science/299081_a_300410]
-
stepă (1927), unul dintre cele mai cunoscute și mai complexe romane ale sale, descrie natura duală a umanității. Aceeași temă se regăsește și în "Narziss und Goldmund" ("Narcis și Gură de aur") (1930). Între scrierile sale se regăsesc "Jocul cu mărgele de sticlă" (1943) și "Siddhartha", povestea unui tânar indian, fiu de brahman, plasată in timpul vietii lui Gautama Buddha, în timp ce acesta își propovăduia învățăturile. Cartea a fost publicată în 1922 și a constituit un roman ilustrativ pentru interesul lui Hesse
Hermann Hesse () [Corola-website/Science/299081_a_300410]
-
de melancolie din "Gedichte" ("Poeme") (1922) și "Trost der Nacht" (1929). Eseurile sale sunt adunate în "Betrachtungen" (1928) și "Krieg und Frieden" ("Dacă războiul va continua") (1946). În 1946 îi este decernat Premiul Nobel pentru Literatură pentru lucrarea „Jocul cu mărgele de sticlă”. Hesse a editat publicațiile "März" (1907-1912) și "Vivos voco" (1919-1923).
Hermann Hesse () [Corola-website/Science/299081_a_300410]
-
culori (albastru, galben, violet, prupuriu etc). Ulterior s-au obținut din amestecul ce producea smalțul, odată ars în cantități mai mari decât subțirea pojghiță de pe un vas, bulgărași de smalț sau sticlă. Astfel au apărut primele obiecte făcute din sticlă - mărgelele. Se apreciază că cele mai vechi mărgele din sticlă au cca. 5000-6000 ani vechime. În urmă cu cca. 3000 de ani se ajunsese deja, de la mărgelele de sticlă inițiale, la felurite obiecte din sticlă, de mici dimensiuni în imensa lor
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
s-au obținut din amestecul ce producea smalțul, odată ars în cantități mai mari decât subțirea pojghiță de pe un vas, bulgărași de smalț sau sticlă. Astfel au apărut primele obiecte făcute din sticlă - mărgelele. Se apreciază că cele mai vechi mărgele din sticlă au cca. 5000-6000 ani vechime. În urmă cu cca. 3000 de ani se ajunsese deja, de la mărgelele de sticlă inițiale, la felurite obiecte din sticlă, de mici dimensiuni în imensa lor majoritate: flacoane pentru parfumuri, cupe pentru băut
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
vas, bulgărași de smalț sau sticlă. Astfel au apărut primele obiecte făcute din sticlă - mărgelele. Se apreciază că cele mai vechi mărgele din sticlă au cca. 5000-6000 ani vechime. În urmă cu cca. 3000 de ani se ajunsese deja, de la mărgelele de sticlă inițiale, la felurite obiecte din sticlă, de mici dimensiuni în imensa lor majoritate: flacoane pentru parfumuri, cupe pentru băut, vase pentru îmbălsămare etc. Trebuie subliniat că în toată această epocă sticla produsă de egipteni era opacă! Din amestecul
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
sistem de înregistrare al informațiilor folosit în Imperiul Încă și în societățile anterioare acestuia din regiunea Anzilor Cordilieri din America de Sud. O piesă quipu, având un aspect înșelător, dar șocant de asemănător cu cel al unei draperii de protecție alcătuită din mărgele înșirate pe șfori verticale, constă în general dintr-o piele prelucrata sau par de lama sau alpaca, tăiată sau separată în multiple șuvițe paralele, colorate diferit, care atârnă vertical și pe care se găsesc informații codificate sub forma unor noduri
Quipu () [Corola-website/Science/306743_a_308072]
-
1600 î.Hr., este primul creditat în Egipt. Egiptenii au creat propriul lor alfabet și utilizau sistemul zecimal. Chiar înainte de Vechiul Regat, egiptenii antici au dezvoltat un material sticlos cunoscut asemănător cu faianța. Acest material a fost folosit pentru confecționarea de mărgele, gresie, figurine etc. Printr-o anume tehnică, egiptenii au produs un pigment cunoscut sub numele de „albastru egiptean”, produs prin topirea siliciului și cuprului, precum și a unui alcalin, natronul ((carbonat de sodiu decahidrat), ulterior măcinat și folosit ca pigment. Vechii
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]