2,766 matches
-
de aceasta, în vacanță, copiii persoanelor prevăzute de Legea nr. 42/1990 , preșcolari, elevi sau studenți. 3. Program privind sprijinirea cu materiale sanitare și dispozitive medicale a revoluționarilor răniți - invalizi de gradul I Beneficiarii sunt invalizii de gradul I și mării mutilați - paraplegici - care, pentru supraviețuire, au în permanență nevoie, în ambulatoriu, de materiale sanitare și de dispozitive medicale care nu se acordă gratuit potrivit legislației în vigoare. Programul urmărește acoperirea necesarului cu următoarele materiale și dispozitive medicale: 1. sonde urinare
HOTĂRÂRE nr. 517 din 23 mai 2002 pentru aprobarea programelor proprii ale Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 privind cinstirea memoriei eroilor-martiri ai Revoluţiei din decembrie 1989 şi sprijinirea revoluţionarilor din decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142366_a_143695]
-
1989, precum și persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945; Norme metodologice: Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale și cuprind, printre altele: - contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru mării mutilați și persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii și baze de tratament aparținând Ministerului Sănătății și Familiei, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne; - contravaloarea transportului urban gratuit
NORME METODOLOGICE din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147680_a_149009]
-
jurisdicție; ... b) termenul Slovenia înseamnă Republică Slovenia și când este folosit în sens geografic înseamnă teritoriul Republicii Slovenia, inclusiv marea să teritorială, fundul mării și subsolul adiacent mării teritoriale, în măsura în care Republică Slovenia își exercită drepturile sale suverane sau jurisdicția asupra mării teritoriale, zonei marine, fundului mării și subsolului, în conformitate cu legislația să internă și dreptul internațional; ... c) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România sau Slovenia, după cum cere contextul; ... d) termenul persoană include o persoană fizică, o societate și
LEGE nr. 55 din 24 ianuarie 2003 privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 8 iulie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147836_a_149165]
-
jurisdicție; ... b) termenul Slovenia înseamnă Republică Slovenia și când este folosit în sens geografic înseamnă teritoriul Republicii Slovenia, inclusiv marea să teritorială, fundul mării și subsolul adiacent mării teritoriale, în măsura în care Republică Slovenia își exercită drepturile sale suverane sau jurisdicția asupra mării teritoriale, zonei marine, fundului mării și subsolului, în conformitate cu legislația să internă și dreptul internațional; ... c) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România sau Slovenia, după cum cere contextul; ... d) termenul persoană include o persoană fizică, o societate și
CONVENŢIE din 8 iulie 2002 între România şi Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147837_a_149166]
-
o vechime de cel puțin doi ani împliniți, precum și dintre prim procurorii acestor Parchete. Primul procuror de pe lîngă Curtea Supremă se numește dintre procurorii Parchetului de pe lîngă această Curte. Articolul 30 Procurorul general R. P. R., se numește de către Prezidiul Mării Adunări Naționale a R. P. R., la propunerea Guvernului, după recomandarea ministrului justiției. Titlul IV Drepturi, îndatoriri și măsuri disciplinare Capitolul 1 Îndatoriri, drepturi și incompatibilități Articolul 31 Procurorii sînt datori să intre în exercițiul funcțiunii în termen de zece
DECRET nr. 2 din 22 aprilie 1948 pentru organizarea şi funcţionarea parchetului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144134_a_145463]
-
în baza deciziei Consiliului de Miniștri, la propunerea Ministerului Justiției. Capitolul 5 Dispozițiuni finale și transitorii Articolul 31 - Cetățenia română, cu titlu de cetățenie de onoare pentru servicii aduse Republicii Populare Române, se poate acorda la propunerea Guvernului, de Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Articolul 32 - Cînd pentru dobândirea, păstrarea sau pierderea cetățeniei, legea de față pune obligațiunea unei declarațiuni, aceasta trebuie făcută în formă autentică. Articolul 33 - Cererile de naturalizare și recunoaștere, în curs de rezolvare, sînt
DECRET nr. 125 din 7 iulie 1948 pentru cetăţenia română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143714_a_145043]
-
2001, validarea anuală obligatorie se face de către o comisie UCC atestata și aprobată de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, prin CONSIB; deținătorii care nu au comisii proprii se pot afilia prin contract la o comisie existența pe langă unul din mării deținători de lucrări. C. Întreținere și mentenanță; RK, reabilitări S-au făcut reparații capitale sau reabilitări ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU D. Lacul de acumulare (colmatări, diguri de remuu, alunecări) DA
PROCEDURA ŞI COMPETENTELE din 11 februarie 2002 de efectuare a controlului privind siguranţa în exploatare a barajelor - NTLH-034. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142856_a_144185]
-
Naționale conduce lucrările sesiunilor Mării Adunări Naționale. Președintele Mării Adunări Naționale poate desemna pe oricare dintre vicepreședinți pentru îndeplinirea unora din atribuțiile sale. Articolul 52 Marea Adunare Națională alege, dintre deputați, comisii permanente. Comisiile permanente examinează și dezbat, din însărcinarea Mării Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete, de hotărîri sau de alte acte ce urmează a fi adoptate, precum și orice alte probleme. De asemenea, din însărcinarea Mării Adunări naționale sau a Consiliului de Stat, comisiile
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
permanente. Comisiile permanente examinează și dezbat, din însărcinarea Mării Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete, de hotărîri sau de alte acte ce urmează a fi adoptate, precum și orice alte probleme. De asemenea, din însărcinarea Mării Adunări naționale sau a Consiliului de Stat, comisiile permanente asculta, periodic sau pe probleme, fiecare potrivit competenței sale, rapoarte ale conducătorilor oricăror organe ale administrației de stat, ale Tribunalului Suprem și ale Procuraturii, asupra activității acestor organe, precum și ale președinților
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
întrunesc votul majorității deputaților Mării Adunări Naționale. Constituția se adoptă și se modifică cu votul a cel puțin două treimi din numărul total al deputaților Mării Adunări Naționale. Legile și hotărîrile Mării Adunări Naționale se semnează de președintele sau vicepreședintele Mării Adunări Naționale care a codus ședința. Articolul 57 După adoptarea lor de către Marea Adunare Națională, legile se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, în termen de cel mult 10 zile, sub semnătură Președintelui Republicii Socialiste România. Articolul 58
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
a Consiliului de Stat. Numai în caz de infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut fără această încuviințare. Consiliul de Stat Articolul 62 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România este organ suprem al puterii de stat cu activitate permanentă, subordonat Mării Adunări Naționale. Articolul 63 Consiliul de Stat exercita în mod permanent următoarele atribuții principale: 1. Stabilește data alegerilor pentru Marea Adunare Națională și consiliile populare; 2. Organizează ministerele și celelalte organe centrale de stat; 3. Ratifica și denunță tratatele internaționale
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
Mării Adunări Naționale dări de seamă cu privire la exercitarea atribuțiilor sale, precum și la respectarea și executarea, în activitatea de stat, a legilor și hotărîrilor Mării Adunări Naționale. Consiliul de Stat, în întregul sau, și fiecare din membri acestuia sînt răspunzători în fața Mării Adunări Naționale pentru întreaga activitate a Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România Articolul 71 Președintele Republicii Socialiste România este șeful statului și reprezintă puterea de stat în relațiile interne și internaționale ale Republicii Socialiste România. Articolul 72 Președintele Republicii
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
teritoriul țării, starea de necesitate. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Președintele Republicii Socialisite România emite decrete prezidențiale și decizii. Articolul 76 Președintele Republicii Socialiste România este răspunzător față de Marea Adunare Națională pentru întreaga sa activitate. Președintele Republicii Socialiste România prezintă periodic Mării Adunări Naționale dări de seamă asupra exercitării atribuțiilor sale și asupra dezvoltării statului. Titlul IV ORGANELE CENTRALE ALE ADMINISTRAȚIEI DE STAT. Articolul 77 Consiliul de Miniștri este organul suprem al administrației de stat. Consiliul de Miniștri exercita conducerea generală a
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective, asigurînd unitatea de acțiune politică și administrativă a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat. Articolul 82 Consiliul de Miniștri, în întregul sau, și fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în fața Mării Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Consiliului de Stat. Fiecare membru al Consiliului de Miniștri este răspunzător atît pentru propria sa activitate, cît și pentru întreaga activitate a Consiliului de Miniștri. Articolul 83 Ministerele și celelalte organe centrale
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, și funcționează pînă la alegerea noului procuror general în prima sesiune a legislaturii următoare. Procurorii sînt numiți potrivit legii, cu excepția celor prevăzuți în art. 87 pct.6 Articolul 115 Procurorul general răspunde în fața Mării Adunări Naționale de activitatea Procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Consiliului de Stat. Titlul VIII ÎNSEMNELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Articolul 116 Stema Republicii Socialiste România reprezintă munți împăduriți, deasupra cărora se ridică soarele. În partea stîngă a stemei se
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
hemopatii maligne cu evoluție îndelungată. 13. Boli complicate cu: - incontinenta cronică de fecale sau de urină; - fistule (digestive, urinare, osoase, ganglionare) cu secreții abundente și fetide; - anus contra naturii. 14. Boli infirmizante ale aparatului locomotor cu imobilizare la pat. 15. Mării mutilați. 16. Pensionarii de invaliditate gradul I. NOTĂ: Afecțiunea pentru care bolnavul respectiv are dreptul la o cameră separată se dovedeste cu certificat medical eliberat de instituția medicală competența, semnat de medicul de specialitate și de conducătorul acestei instituții. -------------
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144526_a_145855]
-
militare străine și alte nave de stat străine folosite pentru servicii guvernamentale se bucură de imunitate de jurisdicție pe timpul cât se află în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României. Capitolul V Dreptul de urmărire în afara mării teritoriale Articolul 35 (1) O navă străină folosită în scopuri comerciale poate fi urmărită în afara mării teritoriale a României și poate fi reținută pentru a fi trasă la răspundere, dacă există motive întemeiate să se creadă că acea navă a
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145169_a_146498]
-
teritorială a propriului său stat sau a unui alt stat. ... (4) Nava reținută conform prevederilor acestui articol poate fi condusă până la cel mai apropiat port românesc, pentru cercetări și aplicarea de sancțiuni. (5) Dacă o navă a fost reținută în afara mării teritoriale, în împrejurări care nu justifică exercitarea dreptului de urmărire, ea va fi despăgubită pentru orice pierdere sau daună suferită ca urmare a acestei acțiuni. ... (6) Dreptul de urmărire nu poate fi exercitat decât de navele și de aeronavele Ministerului
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145169_a_146498]
-
Cameră de Apel dacă consideră că este necesară o hotărâre în aceste scopuri. Atunci cand cameră de apel respinge cererea, aceasta trebuie să își motiveze refuzul în hotărârea sa finală; ... b) președintele Oficiului European de Brevete poate supune o problemă juridică Mării Camere de Apel dacă două camere de apel au luat hotărâri diferite în acea problemă. (2) În cazurile vizate de paragraful (1) a) părțile procedurii de apel sunt aceleași în procedură în fața Mării Camere de Apel. ... (3) Decizia Mării Camere
CONVENŢIE din 5 octombrie 1973 privind eliberarea brevetelor europene*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146035_a_147364]
-
în mare poate fi autorizată numai în condițiile prevăzute de lege. ... Capitolul 3 Interdicții și restricții Articolul 40 În zonele delimitate în planurile de amenajare a teritoriului că zone de risc natural la alunecări de teren, inundații și eroziuni datorate mării sau cursurilor de apă, se interzice executarea de orice fel de construcții, cu excepția celor pentru protejarea zonei în scopul îndepărtării riscului natural. Articolul 41 Pentru protecția zonei costiere, a habitatelor specifice, a zonelor umede, mlaștinilor sărate și siturilor arheologice, prin
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
nuclear uzat este permis numai cu respectarea prevederilor conținute în acorduri și convenții internaționale la care România este parte. Capitolul 4 Gospodărirea integrată a zonei costiere Articolul 51 În zona costiera autoritățile administrației publice locale și concesionarul falezei și plajei mării sunt obligați să ia măsurile ce se impun pentru conservarea: a) vieții sălbatice; ... b) structurilor geologice și geomorfologice de interes special; ... c) construcțiilor, siturilor și obiectivelor de interes arheologic, arhitectural și istoric; ... d) zonelor umede. ... Secțiunea 1 Parcuri și rezervații
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
administrare a marilor contribuabili din municipiul București și din județul Ilfov se face conform prevederilor cuprinse în anexa nr. 3*). ----------- Articolul 5 Prevederile Ordinului ministrului finanțelor nr. 1.173/2000 privind organizarea activității de administrare și control financiar fiscal la mării contribuabili, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător Direcției generale de administrare a marilor contribuabili din municipiul București și din județul Ilfov. Începând cu data de 1 ianuarie 2003 Direcția generală a finanțelor publice a municipiului București și Direcția
ORDIN nr. 3 din 6 ianuarie 2003 privind organizarea activit��ţii de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov în cadrul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucureşti şi din judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147199_a_148528]
-
Zamfirescu, 523) Nerealizarea unuia sau a ambelor complemente determină rămânerea acțiunii acestor verbe în sfera generalului: „El a dat totdeauna fără să ceară nimic.”, la fel cum rămâne în sfera generalului acțiunea verbelor cu tranzitivitate indirectă întrebuințate fără complement indirect: „Măria-sa Vasilie-Vodă și-a deșertat cupa și a părut că se gândește îndelung.” (M. Sadoveanu, 301) În absența complementului indirect extern, starea exprimată prin expresii impersonale este considerată în sine numai din perspectiva „subiectului” stării, marcat de dativul personal, fără
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
schimbat: închis în el, fără entuziasmul lui molipsitor, fără încredere în nimeni și în nimic. Când termenul de bază al apoziției este un vocativ, o propoziție principală sau o frază, termenul secund nu mai este purtător de funcții sintactice: „Ștefane, Măria Ta. Tu la Putna nu mai sta” (M. Eminescu, I, 183) „Suflete, prund de păcate, ești nimic și ești de toate.” (L. Blaga, 356) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Relația de apoziție relativă generează o funcție sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în vocativ, adjective în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții). Substantivele în vocativ pot fi însoțite de interjecții, adjective sau substantive exprimând diferite raporturi sociale, cu care nu intră în relație sintactică: „- Știi, Stoico, de ce te-am adus aici? - Ascult, Măria-ta.” (Al. Odobescu, 14), „Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem membrii aceluiași partid...” (I.L. Caragiale, I, 180), „- Ce, mă, n-ai dormit azi-noapte?” (M. Preda, Moromeții, 102), „- Unde-i lupul, moș Nichifor?” (I. Creangă, 96), „Ei, jupâneșică dragă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]