55,424 matches
-
nr. 92/1992 , republicata, nu sunt în concordanță cu statutul judecătorilor, consacrat prin art. 124 din Constituție, potrivit căruia judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, iar promovarea, transferarea și sancționarea lor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Întrucât prin art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , republicata, se prevede că magistrații nu pot fi cercetați, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără avizul ministrului justiției, autorul excepției consideră că se încalcă
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
pot fi cercetați, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără avizul ministrului justiției, autorul excepției consideră că se încalcă "dispozițiile constituționale care garantează independența magistraților și inamovibilitatea lor față de puterea politică și celelalte autorități de stat". "Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate judecătorească distinctă [...] care nu aparține executivului și nu este condus de ministrul justiției. Acesta, la lucrările și pentru adoptarea deciziilor Consiliului, nu are drept de vot. Potrivit Constituției, sancționarea judecătorilor poate fi dispusă numai de Consiliul Superior
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
o autoritate judecătorească distinctă [...] care nu aparține executivului și nu este condus de ministrul justiției. Acesta, la lucrările și pentru adoptarea deciziilor Consiliului, nu are drept de vot. Potrivit Constituției, sancționarea judecătorilor poate fi dispusă numai de Consiliul Superior al Magistraturii." Față de prevederile art. 10 lit. f) din Codul de procedură penală, avizul ministrului justiției este o condiție legală necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, având rol determinant atât pentru punerea în mișcare, cât și pentru exercitarea acesteia. Raportând
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
între, pe de o parte, dispozițiile constituționale cuprinse în art. 124 și 133 și, pe de altă parte, prevederile art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , republicata, și cele cuprinse în Regulamentul de funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii. Instanță apreciază că, întrucat art. 91 din Legea nr. 92/1992 , republicata, este plasat în titlul VI referitor la drepturile și îndatoririle magistraților, aceste prevederi reprezintă măsuri de protecție a magistraților, care nu sunt de natură să încalce drepturile conferite
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
1) din Constituție. Din motivarea cuprinsă în cererea formulată în susținerea excepției rezultă că este vizată teza finală a art. 124 alin. (1) din Constituție, care prevede: "Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii." Examinând legalitatea sesizării, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
pentru organizarea judecătorească este neîntemeiată și ar trebui să fie respinsă ca atare. Dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor art. 124 din Constituție, referitoare la statutul magistraților, și nici celor ale art. 133, referitoare la atribuțiile Consiliului Suprem al Magistraturii. Faptul că, potrivit dispozițiilor legale în discuție, magistrații, procurorii sau judecătorii nu pot fi cercetați, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără avizul ministrului justiției nu poate fi considerat că o încălcare a statutului magistraților, a independenței acestora în
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără avizul ministrului justiției nu poate fi considerat că o încălcare a statutului magistraților, a independenței acestora în activitatea judiciară, ci, dimpotrivă, ca un mijloc de apărare a acestui statut și a prestigiului magistraturii împotriva unor acțiuni nejustificate sau abuzive ale organelor de urmărire penală. Dispozițiile art. 91 alin. 2 sunt incluse în titlul VI al Legii nr. 92/1992 , referitor la drepturile și îndatoririle magistraților, de unde rezultă natura lor juridică de măsuri de
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
îndoială natură să juridică. În speță, autorul excepției de neconstituționalitate nu contestă necesitatea condiționării efectuării oricăror acte de urmărire penală împotriva unui magistrat de un aviz al unei autorități, insă consideră că aceasta autoritate trebuie să fie Consiliul Superior al Magistraturii, iar nu ministrul justiției care, aflându-se în structura guvernamentală, aduce atingere, prin exercitarea acestui drept, inviolabilității și independenței judecătorului. Această critică este însă neîntemeiată. Potrivit legii, ministrul justiției are un rol foarte important în selecționarea, pregătirea și verificarea cunoștințelor
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
-se în structura guvernamentală, aduce atingere, prin exercitarea acestui drept, inviolabilității și independenței judecătorului. Această critică este însă neîntemeiată. Potrivit legii, ministrul justiției are un rol foarte important în selecționarea, pregătirea și verificarea cunoștințelor viitorilor magistrați, în vederea admiterii acestora în magistratură. Fără să intervină în activitatea judiciară a magistraților, care sunt independenți și inamovibili, ministrul justiției poate și trebuie să cunoască modul în care aceștia își îndeplinesc îndatoririle. Nu se poate concepe că el să fie indiferent sau să ignore cazurile
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
cel mai indicat să verifice și să sesizeze, daca este cazul, punerea sub urmărire penală a unui magistrat. Este evident că orice caz în care un magistrat se dovedește că a încălcat legea penală aruncă o umbră asupra prestigiului întregii magistraturi. Tocmai de aceea singurul chemat să avizeze urmărirea penală a unui magistrat este ministrul justiției, iar acest drept de aviz implică angajarea răspunderii sale personale, persoana interesată având dreptul de a-l acționa în justiție pentru avizarea sau refuzul de
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
a aviză urmărirea penală a unui magistrat pe care îl consideră vinovat sau, dimpotrivă, nevinovat de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, lucru mai greu, daca nu imposibil de realizat în cazul unui eventual aviz al Consiliului Suprem al Magistraturii. Sub aspect procesual, avizul ministrului justiției reprezintă o condiție necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, iar potrivit art. 10 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, lipsa acestui aviz este o cauză care împiedică punerea în
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
fi o protecție juridică pentru judecători, iar faptul că în speță tocmai o asemenea ipostază este pusă în discuție are semnificații multiple. 5. Textul de lege este criticabil și pentru faptul că prin Constituție s-a creat Consiliul Superior al Magistraturii, autoritate publică care prin funcțiile sale intermediază și mediază raporturile constituționale dintre puterea judecătorească și executiv. Într-o interpretare corectă a dispozițiilor constituționale, implicările dintre justiție și executiv trebuie să se realizeze numai prin această autoritate publică. 6. Din moment ce răspunderea
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
constituționale dintre puterea judecătorească și executiv. Într-o interpretare corectă a dispozițiilor constituționale, implicările dintre justiție și executiv trebuie să se realizeze numai prin această autoritate publică. 6. Din moment ce răspunderea disciplinară a judecătorilor este dată prin Constituție Consiliului Superior al Magistraturii, acesta având rolul de consiliu disciplinar, este dificil de argumentat că ministrului justiției îi este îngăduit să se implice, chiar și prin avize, în răspunderea penală a acestora. De altfel art. 124 alin. (1) teza a doua din Constituție prevede
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
este îngăduit să se implice, chiar și prin avize, în răspunderea penală a acestora. De altfel art. 124 alin. (1) teza a doua din Constituție prevede că "Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii." Acest text trebuie interpretat în cel mai larg sens posibil, si anume de protecție a judecătorilor. Legea poate detalia dispoziția constituțională, dar nu poate exclude dreptul de decizie al Consiliului Superior al Magistraturii. 7. În stabilirea concordantei
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii." Acest text trebuie interpretat în cel mai larg sens posibil, si anume de protecție a judecătorilor. Legea poate detalia dispoziția constituțională, dar nu poate exclude dreptul de decizie al Consiliului Superior al Magistraturii. 7. În stabilirea concordantei dintre textul de lege criticat și Constituție trebuie avute în vedere dispozițiile constituționale (art. 133) în sensul cărora ministrul poate prezida Consiliul Superior al Magistraturii în cazul discutării propunerilor de numire în funcție, dar fără drept
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
dar nu poate exclude dreptul de decizie al Consiliului Superior al Magistraturii. 7. În stabilirea concordantei dintre textul de lege criticat și Constituție trebuie avute în vedere dispozițiile constituționale (art. 133) în sensul cărora ministrul poate prezida Consiliul Superior al Magistraturii în cazul discutării propunerilor de numire în funcție, dar fără drept de vot. Aceste dispoziții exprimă foarte clar poziția constituțională a ministrului justiției în asigurarea funcționarii întregului sistem al justiției. 8. Raporturile constituționale dintre judecători și ministrul justiției au un
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
public. Evident, textul legal criticat se abate de la sistemul acestor tehnici constituționale și legale. Măsură, considerată de protecție procesuală, ar fi trebuit să fie în competența fie a unei autorități care numește magistrații, fie în cea a Consiliului Superior al Magistraturii. 10. Nu poate rămâne în afara discuției, ipotetic, ceea ce s-ar produce prin declararea acestui text de lege că neconstituțional. O primă consecință s-ar apropia de crearea unui vid legislativ privind acțiunea penală referitoare la judecători, alții desigur decât cei
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
dreptul constituțional la un proces echitabil trebuie să aibă convingerea că soluționarea acțiunii sale va fi realizată de o instanță independența și imparțială. Chiar și aparentă unei eventuale ingerințe trebuie eliminată. De altfel, instituind o structură nouă, Consiliul Superior al Magistraturii, plasată în interiorul autorității judecătorești, legiuitorul constituant a urmărit în fapt înființarea unui organism care să se interpună între puterea executivă și cea judecătorească, în scopul fundamental al asigurării independenței justiției. Atât în Constituție, cât și în legea de organizare judecătorească
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
în Constituție, cât și în legea de organizare judecătorească sunt prevăzute drepturi, dar și obligații pentru judecători, iar organul specific, abilitat pentru a constata abateri de la statutul deontologic al profesiei și a adopta măsuri în consecință, este Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu art. 124 din Constituție, care prevede: "Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii". La lucrările Consiliului, atunci când îndeplinește rolul de instanța disciplinară, ministrul justiției nu participă la dezbateri. Între măsurile ce pot
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
pentru a constata abateri de la statutul deontologic al profesiei și a adopta măsuri în consecință, este Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu art. 124 din Constituție, care prevede: "Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii". La lucrările Consiliului, atunci când îndeplinește rolul de instanța disciplinară, ministrul justiției nu participă la dezbateri. Între măsurile ce pot fi promovate de Consiliu se numără și aceea, extrem de gravă, a îndepărtării din justiție. Personal, nu pot observa nici un impediment că
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
sunt inamovibili, potrivit legii. Președintele și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reinvestiți în funcție. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii. (2) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior." ... - Art. 125: "(1) Justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de
DECIZIE nr. 237 din 5 iulie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138158_a_139487]
-
vechimea în munca este un drept general recunoscut de legislația muncii pentru toți salariații bugetari, mai putin magistraților". Se mai arată că "privarea de sporul de vechime a acelor magistrați care au o vechime îndelungată în munca, dar insuficientă în magistratură, pentru a beneficia de sporul de stabilitate în magistratură, contravine principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, și încalcă, totodată, dreptul la protecția socială a muncii, prevăzut de art. 38 alin. (2) din Legea fundamentală
DECIZIE nr. 294 din 1 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139306_a_140635]
-
legislația muncii pentru toți salariații bugetari, mai putin magistraților". Se mai arată că "privarea de sporul de vechime a acelor magistrați care au o vechime îndelungată în munca, dar insuficientă în magistratură, pentru a beneficia de sporul de stabilitate în magistratură, contravine principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, și încalcă, totodată, dreptul la protecția socială a muncii, prevăzut de art. 38 alin. (2) din Legea fundamentală". Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 294 din 1 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139306_a_140635]
-
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 , modificată prin Ordonanță Guvernului nr. 83/2000 , "Magistrații au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație de încadrare lunară, stabilită pe funcții, în raport cu nivelul instanțelor și parchetelor și cu vechimea în magistratură", care se stabilește în baza unor coeficienți de multiplicare. Alin. (3) al aceluiași articol prevede că "Indemnizația prevăzută la alin. (1) și (2) este unică formă de remunerare lunară a activității corespunzătoare funcției de magistrat și reprezintă baza de calcul
DECIZIE nr. 294 din 1 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139306_a_140635]
-
de execuție vacante sau pe loc, prevăzut la art. 1, se organizează de două ori pe an, de regulă toamnă și primăvară, la sediul Ministerului Justiției, respectiv la sediul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. ... (2) Atunci cand între cele două sesiuni ordinare apar posturi vacante în cadrul instanțelor judecătorești sau al parchetelor de pe lângă acestea, ministrul justiției poate dispune, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organizarea unor sesiuni extraordinare pentru ocuparea acestora. ... Articolul 4 Ministrul justiției și
REGULAMENT din 10 decembrie 2001 privind organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea promovării într-o funcţie de execuţie vacanta sau pe loc la instanţe şi parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139244_a_140573]