13,923 matches
-
schimbarea managementului; cultura corporatistă; antreprenoriat; managementul prin excepție; managementul prin obiective; managementul la întâmplare; cercurile de calitate; autoactualizarea; alianțele strategice; prosperitate pe seama haosului; mișcarea calitate pe toată linia Mituri manageriale Stiluri manageriale; la întâmplare versus precis; subiectiv versus precis; Teorii manageriale; echipe cross-funcționale; managementul calității; analiza situațională; Teoria Z; Mandy, Bill Mary Kay Cosmetics Matching Law, The (Davison, McCarthy) Management la întâmplare McCarthy, Dianne McClelland, David McKee, JoAnn Măsurare; scala ratei de fixare a comportamentului; numărare; judecare; stimulent negativ ca; eliminarea
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Instruction (Johnson) Moskowitz, Milton Probleme motivaționale Motivation to Work, The (Herzburg) Motor Learning and Performance (Schmidt) Cercetarea învățării performanței Myerson, I. National Association for Employee Recognition National Association of Suggestions Systems Consecințe negative-imediate-sigure Întărire negativă; administrare; termene-limită și; definiția; stilul managerial dominant ca; ranchiună și; prețul ridicat al; identificarea; creșterea performanței prin; curba J a performanței; pierderea controlului și; vorbire negativă și; versus întărire pozitivă; când este adecvată Newsweek Consecințe negative-imediate-sigure 1984 (Orwell) Nintendo Generația Nintendo; definiție și explicare; stăpânirea; întărire
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
întărire și; Întărire necondiționată Oldhan, G.R. 100 Best Companies to Work for in America, THe (Levering, Moskowitz) Condiționare operantă Ostaszewski, P. Peard, Bill Întărirea legată de colegi Penalizări; descurajarea comportamentului cu; definiția; Pennypacker, Hank People’s Express Percepția ca instrument managerial Performanță; creștere prin penalizări; creștere prin pedepse; definiția; creștere prin întăire; performanța fără nici o greșeală; Sisteme de apreciere a performanței; matricea performanței; țintirea rezultatelor; probleme cu; Feedbackul performanței. Vezi Feedback Managementul performanței; ACC; definiția; restructurări și; funcția executivă; feedback și
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
pozitiv puternic pentru obținerea performanței maxime din partea fiecărui angajat Ce anume îi motivează pe oameni? Ce-i încurajează pe angajați să muncească la întregul lor potențial nu numai pe termen scurt, ci pe o perioadă mare de timp? Multe mofturi manageriale care promiteau rezolvări rapide au venit și au plecat, dar nici unul nu a înregistrat succesul avut de metodele motivaționale ale lui Aubrey Daniels implementate în cadrul organizațiilor. Ediția revizuită a Managementului performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați vă
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
comportament la locul de muncă, reușind în același timp să facă acest proces interesant și atractiv, psihologul și expertul în comportamerntul uman Aubrey Daniels descrie metode practice, precise și bazate pe date pentru a vă ajuta să implementați un sistem managerial prin care să maximizați performanța pe termen lung. Cartea vă arată cum: • Să creați sisteme eficiente de recunoaștere și recompensă în conformitate cu ceea ce-și doresc angajații. • Să stimulați inovația și creativitatea în moduri noi și interesante. • Să depășiți problemele asociate
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
transporturile aeriene civile 78 3.5.3. Benchmarking concurențial la „Alimenta” 80 Teme de discuție 82 Bibliografie 83 4. Auditarea responsabilității sociale a corporației 84 4.1. Responsabilitatea socială a corporației - concept, istoric, componente 85 4.2. Etica în context managerial 88 4.3. Decizia strategică și RSC 91 4.4. Responsabilitatea socială și mediul înconjurător al organizației 93 4.5. Obiectivarea evaluării responsabilității sociale: standarde și coduri 96 4.6. Responsabilitatea socială în acțiune 100 4.6.1. Responsabilitatea socială
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
analizei VRIO pentru ferma „Vache” 165 Teme de discuție 167 Bibliografie 168 STUDII DE CAZ Studiu de caz despre studiile de caz 173 Particularități privind studiile de caz românești 174 Selectarea organizațiilor-subiect pentru studiile de caz 176 Oameni, fapte, obiceiuri manageriale 178 Mulțumiri 182 Studiu de caz I. ATLASSIB: un Atlas pentru economia românească 184 I.1. „Motoarele externe” ale transportatorului sibian 185 I.2. Dezvoltarea firmei Atlassib 188 I.3. Produsul, clientul și tehnologia 191 I.4. Concurenții și substituenții
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
factorului determinant; b) costurile suplimentare, adică creșteri de costuri, asociate unei dinamici pozitive a factorului determinant sau asociate unei „schimbări de stare” a organizației (sintagma va fi explicată în momentul detalierii acestei categorii). Această divizare reprezintă un punct de vedere managerial cu intenții clare de operaționalizare a conceptelor. Precizarea evidențiază posibilitatea existenței și a altor abordări, modelate diferit în funcție de punctul de vedere funcțional vizat de utilizator. Economiștii, spre exemplu, discută de economii, cu referire la diminuarea costurilor, dar și de dezeconomii
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
scurs de la demararea procesului de producție, mărimea portofoliului de produse sau a rețelelor de diferite tipuri asociate sistemului de producție. Intervalul pe care creșterea variabilei induce o economie este suficient de mare pentru a discuta de un fenomen cu implicații manageriale durabile. Deși în teoria economică se discută și de apariția unor dezeconomii asociate acelorași variabile, acestea nu au un impact sau consecințe practice la fel de importante ca în cazul economiilor, pentru același motiv legat de intervalul de creștere. 1.1.1
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dimensiunea sa, presupunându-se implicit că există o utilizare deplină a acesteia. Analiza amănunțită a acestui fenomen este realizată de regulă de către specialiștii în economie industrială (etichetele cunoscute în limba engleză sunt industrial economics sau industrial organization). Abordările pentru uz managerial, mai sumare, sunt uneori interpretate eronat, ceea ce generează numeroase confuzii. Conform teoriei asociate fenomenului, există mai multe puncte de interes generate de modul de variație a costurilor. Dacă se acceptă prezumția că funcția ce reprezintă variația costurilor cu producția are
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sau debite, arbori etc. au materializări evidente în procesul de planificare și ordonare a producției, în organizarea și optimizarea rețelelor de conducte sau căi ferate și, respectiv, în optimizarea proceselor decizionale. Una dintre primele lucrări dedicate teoriei într-un context managerial este cea a lui Kaufmann (1962). Ea a fost urmată de nenumărate alte lucrări, în special de tip curs universitar, care au familiarizat lumea economiștilor români cu acest gen de aplicații. Mecanismele economice asociate rețelei au revenit în centrul atenției
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
O modelare eficientă presupune interconectarea unor scheme de abordare a problemelor cunoscute cu fixarea unui set de obiective ce trebuie optimizate concomitent. Chiar dacă obiectivele economice par să fie decisive și interesează, spre exemplu, minimizarea costurilor, nu trebuie neglijate nici cele manageriale - de exemplu, îmbunătățirea imaginii de marcă. Managerii pot fi interesați de următoarele aspecte cu semnificație strategică: - posibilitatea utilizării unor modele asociate teoriei grafurilor pentru a explica afacerea curentă, ceea ce ar avea semnificația că afacerea poate fi afectată de economia de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
and Process: A Pragmatic Approach (ediția a doua), Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Henderson, B. (1974), The Experience Curve Revisited. How Does It Work?, Boston Consulting Group, Boston, MA. Jensen, M.C., Meckling, W.H. (1976), „Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency Cost and Ownership Structure”, Journal Of Financial Economics, vol. 3, nr. 4, pp. 305-360. Kaufmann, A. (1962), Methodes et modeles de la recherché operationelle (Les mathématiques de l’entreprise), Dunod, Paris ștrad. rom. Metode și modele ale cercetării operaționale
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Management, apărută în 1954. Studiul acestor lucrări și al contextului apariției lor, ca și al formației și traiectoriei profesionale ale lui Drucker, este plin de învățăminte ale căror sensuri încercăm încă să le înțelegem și să le transpunem în practica managerială. Ca și conceptul de „misiune”, conceptul de „obiectiv” prezintă, pe filiera strategiei, o ascendență în domeniul militar. Obiectivul reprezintă ceva bine delimitat, care se constituie într-o țintă și care focalizează un efort pentru atingerea sa. Asocierea sa cu o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Obiectivul reprezintă ceva bine delimitat, care se constituie într-o țintă și care focalizează un efort pentru atingerea sa. Asocierea sa cu o acțiune apare ca fiind definitorie. Într-un context mai larg, conceptul oferă numeroase sugestii utile pentru instrumentalizarea managerială. Termenul provine din limba latină, objectus însemnând „pus înainte, așezat în față”, ceea ce ar sugera un element primordial în ghidarea acțiunii. Din punct de vedere filosofic, obiectiv este ceva care nu este afectat de elemente afective, ceva imparțial, ceea ce în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sau a însemnat în ultimul deceniu, un mediu deosebit de turbulent, ceea ce a pus sub semnul întrebării utilitatea unei proiecții a viitorului și a unei construcții bazate pe obiective, adică pe ceva „așezat în față”. Neglijarea obiectivelor ca elemente de raționalizare managerială a fost accentuată și de faptul că organizațiile nou create aveau dimensiuni mici, ceea ce le permitea o evoluție relativ dezordonată, fără consecințe semnificative. Toate aceste elemente contextuale, amplificate în mediul intern al organizației de înclinația spre crearea unor construcții vagi
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
comunicare, atunci exprimarea unui obiectiv, chiar dacă există o exprimare formală de natură cantitativă, este cel puțin problematică. Cum s-ar putea măsura îmbunătățirea comunicării și cum ar fi operaționalizat un obiectiv, asociat acestui proces, dar care să aibă și miză managerială? Nu trebuie pierdut din vedere faptul că obiectivul apare ca fiind un element de construcție, cu ajutorul căruia organizația dobândește coerență și consistență. El permite realizarea coordonării și controlului activităților, însă pentru aceasta trebuie ca acest concept să fie „demarcat” într-
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
obiectivul principal este considerat a fi legat de rata profitabilității. Spre exemplu, firma X își va îmbunătăți rata profitului cu 10% în următorii cinci ani, iar valoarea câștigului per acțiune va crește cu 15% în aceeași perioadă. 6. Dezvoltarea performanțelor manageriale. Obiectivul este asociat unor criterii de evaluare a managerilor și unor programe pentru îmbunătățirea potențialului profesional. Spre exemplu, firma X va mări numărul de ore afectate instruirii vicepreședinților firmei cu 10% în următorii cinci ani. 7. Atitudinea și performanța în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în ariile consemnate de Drucker sau raportate la problemele principale ale lui Bennis. Abilitatea managerilor va fi reflectată în modul în care își aleg obiectivele în unul sau mai multe dintre domeniile listelor, eventual în alte domenii ce conturează viziunea managerială. Și în domeniul alegerii ariilor de performanță vor fi decisive abilitatea și experiența managerilor, adaptate strict contextului și specificului organizației. „Rețetele” oferite de diferite liste au doar un caracter orientativ sau formativ. 2.4. Managementul prin obiective (MBO)tc "2
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și a practicii de firmă, se identifică următoarele elemente specifice (Migliore, 1990): - planificarea; - fixarea scopurilor și obiectivelor; - negocierea; - analiza performanței; - feedback, comunicare și implicare; - evaluarea. Revenind la Drucker, lansarea conceptului MBO în 1954 este legat în mod decisiv de experiențele manageriale ale anilor ’50 la General Electric. Între 1954 și 1974, când apare o altă lucrare-jalon a lui Drucker, Management: Tasks, Responsabilities, Practices, metoda este corectată atât de către acesta, cât și prin contribuțiile a numeroși practicieni. Pentru a înțelege MBO este
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
altă parte ca un răspuns la „cererea pieței”. Mulți întreprinzători români și-au asumat angajamente sociale fără intenții publicitare sau scheme sofisticate de maximizare a profitului, ghidați doar de intenția de a face bine semenilor lor. În aceste cazuri, intuiția managerială este mai importantă decât teoria domeniului în orientarea „corectă” a eforturilor. În cazul firmelor străine, există o paletă largă de manifestări asociate subiectului. Într-o extremă se situează subsidiarele, care adoptă în România standarde avansate din țările de origine și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în Marea Britanie arată că aceste ISR prezintă randamente superioare în comparație cu celelalte investiții, ceea ce sugerează că va exista o tendință de dezvoltare a lor și de generalizare a conceptelor asociate. 4.2. Etica în context managerialtc "4.2. Etica în context managerial" Etica este un concept înrudit cu responsabilitatea socială a corporației, fără să existe totuși o identitate. Există numeroase definiții generale de dicționar, al căror numitor comun îl reprezintă raportarea la morală, adică la un sistem de diade de tipul bine
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dezbatere în timpul lui Socrate și Platon, ceea ce înseamnă că actualitatea subiectului s-a conservat într-un mod mai evident decât al multor alte subiecte științifice. Dezbaterile au consemnat numeroase puncte de vedere interesante cu implicații în management. Sintetizând pentru uz managerial consecințele dezbaterilor asociate temelor menționate, etica în afaceri se referă la subiecții reprezentați de indivizi, în special manageri, care operează într-un context organizațional. Se subliniază că organizațiile nu au etică (Barney și Griffin, 1992), chiar dacă membrii lor își ghidează
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ceea ce sesizează un anumit stakeholder extern ca fiind o reacție a organizației. Altfel spus, performanța instituțională a organizației, ca entitate, este și consecința comportamentului etic al managerilor organizației sau a comportamentului pe care îl induc aceștia la nivelul subordonaților. Etica managerială reprezintă standarde de comportament ce ghidează managerii în activitatea lor. Ea se reflectă în diferite moduri de concretizare a relațiilor în care sunt implicați managerii, în nume personal sau în numele organizației. Principalele tipuri de relații care sunt interesant de studiat
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și subiectele etice asociate se conectează direct cu responsabilitatea socială, când organizația acționează într-un mod coerent, astfel încât relațiile să dobândească stabilitate pe coordonatele unui set de valori morale, considerate valide la nivelul societății. Ar fi de remarcat că etica managerială devine un subiect de interes „vizibil” în momentul în care activitatea managerului are consecințe negative, caracterizate prin amplitudine, implicații și complexitate a „efectelor colaterale”. Aceste consecințe nu se mai reduc doar la externalități negative, asociate abordărilor clasice ale teoriei economice
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]