5,243 matches
-
Așa-mi închipui. ― Ce de maimuțe! Și pe scaune, și pe covor... Să stai pe maimuțe! Erau țicniți, nu? Inginerul zâmbi. ― E o copie excepțională. Originalul se află la Versailles. Salonul maimuțelor. Haidem! Pătrunseră într-un hol rotund, pardosit cu marmură. O scară splendidă ducea la etajul superior. Treptele se deschideau într-o spirală îndrăzneață, amintind grația sinuoasă a fustelor spaniole surprinse în mijlocul unei piruete. Raul Ionescu clătină din cap admirativ. ― Fantastic! Și de-afară nu dădeai doi bani... ― Unde-i
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
individa s-a documentat, nu glumă. Deocamdată, n-a zbîrcit-o o singură dată." Bătu cu buricul degetelor superstițios în lemn și apucă firele îmbrăcate în plastic roșu. Cârnul se aplecă peste balustradă. De sus, holul rotund, cu plăci luminoase de marmură roz, părea un bazin. Se distra grozav scuipând grupul statuar de lângă scară, un leu culcat la picioarele Dianei. Nimeri sânul zeiței și bătu din palme. ― Dacă aș sta aici, m-aș antrena în fiecare zi. Mă auzi? Unde naiba ai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în culori stinse pe care pășiseră, acum două și trei sute de ani, cadâne în iminei și picioare goale cu degetele strălucind de nestemate. Șirazuri, Tebrizuri, Buhara, Ghiordezuri, Ispahan... Se opri în hol gâfâind și se lăsă jos pe pardoseală de marmură. "Nu sânt Clar! Le-au luat, le-au azvârlit pe fereastră sau le-au dat foc, dracu' să-i ia, dar nu sînt! Totul a fost inutil, îngrozitor de inutil. Afară doar..." Începu să ciocănească pereții. * Melania Lupu îl văzu prima
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cald. Se împiedică izbindu-se dureros de scrinul greoi din capătul încăperii. Fusese cândva o piesă elegantă cu linii trufașe. Anii ciuntiseră ciucurii stemei heraldice, așternuseră o crustă groasă de praf în pliurile florilor scobite în lemn. Pe placa de marmură plesnită, stăteau cocoțate două borcane uriașe cu gogoșari, legături de leuștean și pătrunjel erau puse la uscat. Cutia cu otravă pentru gândaci emana un miros pătrunzător. Panaitescu strivi între dinți o înjurătură și intră în odaia lui masîndu-și piciorul lovit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vitrina dulapului înalt erau date la o parte. Se vedeau înăuntru două cești de porțelan, un borcănel albastru de faianță ― "iaurt Miorița" ― umplut cu nasturi desperecheați, tuburi de zaharină, bani mărunți adunați într-o farfurioară. Pe gheridonul cu placă de marmură și aplicații de bronz se aflau o Biblie legată în piele și discursurile lui Cicero. Popa îl invită să ia loc în balansoarul din mijlocul odăii. Cristescu refuză. Se apropie de fotografia agățată deasupra biroului. ― Am fost ofițer de carieră
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
care-ți făcea plăcere s-o observi. Îți încînta ochiul, încercînd în același timp o senzație odihnitoare. Prin mintea maiorului se perindară priveliști vechi în care foșneau mătăsuri, dantele scumpe înnobilau mâini de fildeș, conduri de atlas desenau gavote pe marmura lespezilor... ― Două bucăți? ― Nu, mulțumesc, una. Nu-mi place prea dulce. Melania Lupu se așeză în fața maiorului. ― Cum vi se pare? ― Excelentă! ― Domnul Matei m-a învățat să fac cafeaua cu zahărul separat. Mie mi se pare totuși că pierde
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-VI, când noua religia devenise oficială și aici. În acest sens, putem face referințe și la alte descoperiri cu caracter creștin efectuate în oraș și aici ne referim la bazilica din nord-vestul așezării. Sacristia acesteia era însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, la fel și capitelurile care mai conservau inscripții cu caracter creștin. Dintre aceste ultime dovezi științifice se evidențiază prezența unei cruci de piatră din secolul IV cu totul aparte, întrucât poartă o inscripție grecească referitoare la un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cei patru martiri sunt înregistrați în textele Martirologiilor de la Noviodunum, cel mai probabil în timpul lui Dioclețian (284-305). În 1973, în spațiul de jos al aceleiași cripte, s-au mai descoperit și osemintele a altor doi martiri necunoscuți, în timp ce dala de marmură care bloca intrarea păstra totuși o inscripție în limba greacă: Aici și acolo (se află) sânge de martiri. Cercetările arheologice au evidențiat și existența unui mormânt martiric și a unei construcții anexe, anterioare criptei și bazilicii, la începutul secolului IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
tavanul mormântului. Orientarea acestuia din urmă era E-V (dromosul la est, camera funerară la vest). Mormântul a fost profanat și distrus încă din antichitate. Pe podeaua camerei s-au descoperit două baze și trei fragmente de mici coloane de marmură. În interior, între alte obiecte (fragmente de amforă, pe unul fiind un început de inscripție greacă și semnul crucii; fragmente de sticlă; un mic vas de argint etc.), s-au descoperit patru monede de bronz: una de la Constantin cel Mare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
funerare anterioare. Epigrama prezintă un chenar decorat cu o cruce terminată în partea de jos în formă de ancoră stilizată și un vrej de iederă, iar sub inscripție apare și o cruce mare (secolul VI). Pe o placă fragmentară de marmură din municipiul Constanța se pomenește numele unui episcop martir, al cărui nume nu s-a păstrat, dar care se presupune a se identifica cu Titus sau Philus din cetatea Tomis, pomenit de Acta Sanctorum la 3 ianuarie, martirizat în timpul persecuției
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
funerară din municipiul Constanța (secolele V-VI), pusă de Entolios din Caesarea pentru soția sa, Kaliope a lui Sulifera, unde găsim afirmații precum: Așeaz-o, Doamne, cu drepții, iar mormântul este un lăcaș veșnic. Amintim, în final, cele trei fragmente din marmură de formă circulară, descoperite la Constanța, unde avem următorul text în limba greacă: Pentru pomenirea și odihna robului tău, Sergiu. Din Tomis cunoaștem un exemplar de marmură decorat cu o cruce, bine păstrat, dar și plăci fragmentare, decorate cu motive
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
iar mormântul este un lăcaș veșnic. Amintim, în final, cele trei fragmente din marmură de formă circulară, descoperite la Constanța, unde avem următorul text în limba greacă: Pentru pomenirea și odihna robului tău, Sergiu. Din Tomis cunoaștem un exemplar de marmură decorat cu o cruce, bine păstrat, dar și plăci fragmentare, decorate cu motive geometrice (romburi) și vegetale. De la bazilicile dezvelite în Tomis și Callatis se păstrează unele plăci de marmură pentru acoperirea pereților, fragmente de capiteluri decorate cu cruci, precum și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
odihna robului tău, Sergiu. Din Tomis cunoaștem un exemplar de marmură decorat cu o cruce, bine păstrat, dar și plăci fragmentare, decorate cu motive geometrice (romburi) și vegetale. De la bazilicile dezvelite în Tomis și Callatis se păstrează unele plăci de marmură pentru acoperirea pereților, fragmente de capiteluri decorate cu cruci, precum și rame pentru ferestre cu ornamente ajurate. Simboluri creștine, mai ales crucea, figurează pe o serie de opaițe din epoca romano-bizantină. Amintim, aici, câteva exemplare din Constanța, unde ciocul alungit, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
5 încăperi) și nordică, unde se presupunea existența unui baptisteriu, încă neidentificat. Tot aici s-au ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului în secolul V se bazează și pe construcția nartexului; 2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură. Orientată E-V (25,50 m), bazilica prezintă următoarele elemente: spre vest, un atrium triporticat (8 m x 7 m în interior) cu un phiale și un nartex de stil elenistic
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
baptisteriu, încă neidentificat. Tot aici s-au ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului în secolul V se bazează și pe construcția nartexului; 2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură. Orientată E-V (25,50 m), bazilica prezintă următoarele elemente: spre vest, un atrium triporticat (8 m x 7 m în interior) cu un phiale și un nartex de stil elenistic cu trei intrări: una dinspre nord și două dinspre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fort de perioadă romano-bizantină, fort ce supraveghea întreaga valea Slavei. Cercetări arheologice sporadice, începând chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari bazilici romano-bizantine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei navate și cu trei abside) în toată provincia Sciția Minor. Continuarea cercetărilor în perioada imediat următoare a dus la descoperirea altor 4 capiteluri din marmură albă, având ca decor crucea latină și o frunză cu trei lobi, probabil de la bazilica descrisă mai sus, din a doua jumătate a secolului VI. Cercetările arheologice desfășurate în anul 1987 în teritoriul orașului au scos la lumină, la cca.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
i se adaugă lipsa unor cercetări arheologice sistematice atât în centrele antice de pe limesul dunărean, unde se face simțită absența descoperirilor de monumente ori de edificii creștine (bazilici), cât și prin descoperiri de caracter pur indicativ (un singur capitel din marmură, decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat în castrul de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud. Tulcea) Primele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis, Dinogeția, Noviodunum etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele din Sciția Minor se pot grupa tipologic astfel: 1) morminte depuse în sarcofage din marmură sau din calcar, cu sau fără inscripție; 2) morminte din plăci de piatră (calcar sau alte materiale), acoperite sau nu cu plăci dispuse orizontal; 3) morminte în gropi simple, unele marcate cu țigle; 4) morminte în firide, cu sau fără
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
funerare creștine (secolele IV-V), a unei cruci de calcar cu numele episcopului local Stefanus (secolul VI), a ruinelor bazilicii creștine siriene (secolele IV-VI) și a celei din nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și inscripții cu caracter creștin; 5) descoperirea la Capidava (jud. Constanța) a unei cruci de bronz cu reprezentări sculpturale și epigrafice creștine; 6) prezența la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea) a unei pietre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
aur și din bronz purtând semnul crucii) și un mare număr de fragmente de vase variate ornamentate cu semnul crucii, precum și a altor diferite simboluri creștine (secolele IV-VII); 8) descoperirea la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) a 4 capiteluri din marmură albă, decorate cu crucea latină (secolele IV-VII); 9) prezența la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) a unui singur capitel din marmură, decorat cu o cruce; 10) prezența la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța) a unor platouri și „fructiere“, realizate din ceramică superioară
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
precum și a altor diferite simboluri creștine (secolele IV-VII); 8) descoperirea la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) a 4 capiteluri din marmură albă, decorate cu crucea latină (secolele IV-VII); 9) prezența la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) a unui singur capitel din marmură, decorat cu o cruce; 10) prezența la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța) a unor platouri și „fructiere“, realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate, ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme) (secolele V-VI), a unor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
această clădire sfântă; 3. credința în viața de dincolo (pe o arhitravă de la o construcție funerară): Entolios din Caesareea o dedică soției sale defuncte, Kaliope a lui Sulfera: Așeaz-o, Doamne, cu drepții, mormântul fiind un locaș veșnic. Trei fragmente din marmură de formă circulară, ne spun că au fost depuse, în cinstea lui Dumnezeu: Pentru pomenirea și odihna robului tău, Sergiu etc. c) a unor invocații paleocreștine prezente pe amfore, unde întâlnim monogramul lui Cristos (al Maicii Domnului, pe verso), capace
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
aur și bronz purtând semnul crucii) și un mare număr de fragmente de vase variate ornamentate cu semnul crucii, precum și a altor diferite simboluri creștine din secolele IV-VII; 9) la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea): bazilica creștină, 4 capiteluri din marmură albă având ca decor crucea latină etc.; 10) la Niculițel (jud. Tulcea): bazilica creștină cu cripta martirică, inscripțiile creștine etc.; 11) la Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea): ruinele a două bazilici (una cimiterială), morminte și inscripții creștine, obiecte de inventar creștin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
11) la Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea): ruinele a două bazilici (una cimiterială), morminte și inscripții creștine, obiecte de inventar creștin (vase de sticlă, opaițe, ceramică); 12) la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea): o bazilică și inscripții creștine și un capitel din marmură decorat cu o cruce; 13) la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța): morminte creștine (unul dintre ele lipsit de inventar), unele vase de ceramică (platouri, fructiere etc.) ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme), opaițe etc.; 14) la Sucidava (jud. Constanța
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]