7,605 matches
-
a persistat în mass media americane, care au trecut prin nesiguranțe permanente privind baza lor financiară, statutul lor legal și rolul lor public. Profund nesigure de sursele lor de finanțare și de scopul și natura rolului lor politic contemporan, mass media publice europene sînt prinse într-o problemă politică mai largă, evidentă în toate vechile democrații, în care partidele politice, asociațiile profesionale, sindicatele, bisericile și alte mijloace de definire, proiectare și reprezentare a opiniilor cetățenilor față de cei ce iau deciziile fie
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
se bazează este acum lipsită de legătură cu tendințele pe termen lung din vechile democrații parlamentare. Trăim acum vremuri în care cadrele spațiale ale comunicării sînt în curs de revoluționare. Vechile aspecte dominante ale vieții publice, structurate statal și teritorial, mediate de radio, televiziune, ziare și cărți, se apropie de sfîrșit. Hegemonia lor este erodată rapid de dezvoltarea unei multitudini de spații de comunicație, prinse în rețele, fără legătură directă cu teritoriul, și care depășesc inevitabil și fragmentează tot ce mai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
publicațiilor de limbă germană în Austria). Răspîndirea lor poate fi însă limitată la anumite regiuni din anumite state, ca în cazul regiunilor din Spania în care nu se vorbește limba castiliană, cum sînt Catalonia și Țara Bascilor. Sferele mezopublice sînt mediate prin intermediul ziarelor de largă circulație cum sînt: "The New York Times", "Le Monde", "Die Zeit", "The Globe and Mail", precum și ziarul catalan "Avui". Mai sînt mediate prin mijloacele de comunicare electronice, ca radioul și televiziunea BBC, Radio Suedia, RAI și (în SUA) National
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Spania în care nu se vorbește limba castiliană, cum sînt Catalonia și Țara Bascilor. Sferele mezopublice sînt mediate prin intermediul ziarelor de largă circulație cum sînt: "The New York Times", "Le Monde", "Die Zeit", "The Globe and Mail", precum și ziarul catalan "Avui". Mai sînt mediate prin mijloacele de comunicare electronice, ca radioul și televiziunea BBC, Radio Suedia, RAI și (în SUA) National Public Radio și cele patru rețele naționale (CBS, NBC, ABC și Fox). Deși constant presate "de jos" de către sferele micropublice, sferele mezopublice dau
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
motiv, mai surprinzător, pentru care viața publică la nivel mezo nu va dispărea. Exemplele date mai sus, și care demonstrează că media susține sferele mezopublice, întăresc punctul de vedere străin recentelor încercări de a lega teoria sferei publice de soarta media publice potrivit căruia controversele publice despre putere sînt și ele facilitate în mod corespunzător de media aflate sub control privat ale societății civile. Există multe mărturii care atestă că, așa cum media publice sînt tot mai mult supuse forțelor pieței, și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fără a se confrunta cu problemele dificile de negociere a drepturilor de autor sau de programare care apar în mod inevitabil cînd este implicată o mare diversitate de companii naționale competitoare. De mare importanță este și faptul, avantajos, că firmele media transnaționale sînt adesea în stare să evite reglementările statelor naționale, precum și să transfere elementele de bază ale întregii operațiuni dintr-o piață în alta cînd se modifică climatul politic, legal sau cultural. Una dintre ironiile centrale ale acestui proces dominat
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Multe dintre aceste sfere publice sînt doar la început. Ele au activități de scurtă durată și neoficiale au puține surse garantate de finanțare și de protecție legală și sînt, deci, foarte fragile, adesea fenomene trecătoare. Un exemplu îl reprezintă evenimentele media internaționale, care au acum loc, de fapt, de cîteva ori pe săptămînă. După cum au arătat Daniel Dayan și Elihu Katz, Daniel Hallin și alții, evenimentele media globale, ca summit-urile, sînt procese cu o mare încărcătură simbolică, reflectate de toate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
legală și sînt, deci, foarte fragile, adesea fenomene trecătoare. Un exemplu îl reprezintă evenimentele media internaționale, care au acum loc, de fapt, de cîteva ori pe săptămînă. După cum au arătat Daniel Dayan și Elihu Katz, Daniel Hallin și alții, evenimentele media globale, ca summit-urile, sînt procese cu o mare încărcătură simbolică, reflectate de toate mijloacele de comunicare din lume și care se adresează unui "public mondial" fictiv 17. În cazul celor trei summit-uri majore între Reagan și Gorbaciov la
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
le acorde o întrevedere publică, în cadrul căreia s-au exprimat deschis puncte de vedere conflictuale despre alegeri, viitorul religiei și "nivelul de trai" comparativ din America și Uniunea Sovietică. *** Probabil că cel mai dramatic exemplu privind modul în care evenimentele media globale pot incita controverse publice despre putere în fața audiențelor de sute de milioane de oameni a fost criza din Piața Tienanmen din China, din primăvara anului 1989. Transmis de CNN douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, episodul Tienanmen a constituit un
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
regim democratic sănătos este unul în care prosperă diferite tipuri de sfere publice, fără ca nici una dintre ele să se bucure de monopol în disputele publice privind distribuirea puterii. Prin contrast, un regim dominat de talk-show-uri de televiziune sau de evenimente media spectaculoase ar deteriora integritatea cetățenilor. S-ar putea dovedi la fel de sufocant ca un regim în care "discuțiile raționale" de tip seminar sau predicile politice demagogice ar servi drept singurele tipuri standard de discuții "civilizate" despre cine capătă ce, cînd și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acționa cel mai bine împreună într-un spațiu politic integrat, care este, în ultimă instanță, înrădăcinat în spațiul fizic ocupat de puterea de stat. Această presupunere trebuie respinsă, deoarece un număr tot mai mare de sfere publice Internetul și evenimentele media globale, de exemplu sînt spații constituite politic care nu au nici o legătură imediată cu teritoriul fizic. Viața publică, s-ar putea spune, este în prezent supusă unei deteritorializări care asigură cetățenilor un sentiment de proximitate acceptată în diferite medii, fără
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
încercările mele preliminare de a distinge societățile civile afectate, mai mult sau mai puțin, de violențe în Reflections on Violence, Londra și New York, 1996. Modele de societăți civile, mai mult sau mai puțin dominate de piață, sînt schițate în The Media and Democracy, Cambridge, 1991, în special pp. 116-162. 15 Friedrich Schiller, Werke, Nationalausgabe, L. Blumenthal și Benno von Wiese (ed.), Weimar, 1943-1967, vol. 20, pp. 323-325. 1 Michel Foucault, Politics, Philosophy, Culture: Interviews and Other Writings 1977-1984, New York, 1988, pp.
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
of Fredrik Barth, Londra, 1981, pp. 198-227. 13 John Keane, Democracy and Civil Society: On the Predicaments of European Socialism, the Prospects for Democracy and the Problem of Controlling Social and Political Power, Londra și New York, 1988; 1998, și The Media and Democracy, Cambridge, 1991. 14 Vezi interviul meu, "Towards a Civil Society: Hopes for Polish Democracy", op. cit.; și Jan Jozef Lipski, "Two fatherlands Two Patriotisms", "Survey", vol. 26, nr.4 (toamna 1982), pp.159-175. 15 Jacques Godechot, La Grande Nation
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
1959. 3 Jürgen Habermas, Strukturwandel der Offentlichkeit: Untersuchungen zu einer Kategorie der bürgerlichen Gesellschaft, Neuwied, 1962, p. 168. 4 Nicholas Garnham, Capitalism and Communication: Global Culture and the Economics of Information, Londra, 1990, p. 120. 5 Vezi cartea mea, The Media and Democracy, Cambridge și Mass., 1991, pp. 52-91. 6 Vezi recenzia mea asupra lucrării lui Michael Sandel, în "Times Higher Education Supplement", Londra, 4 oct. 1996, p. 26. 7 Vezi, de exemplu, K. Nowak, "Television in Sweden: Position and Prospects
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
p. 243). Așa cum Consiliul Național al Audiovizualului din România reglementează produsele media, la fel se întâmplă pretutindeni în lume, numai că limitele variază de la țară la țară. Datorită însă dezvoltării noilor tehnologii, se vorbește de "o nouă eră a corporațiilor media globale" (Oxford. Dicționar de sociologie, 2003, p. 553). Deschiderea piețelor media a facilitat apariția organizațiilor media globale precum Time Waren, Sony și News Corporation, preocupate să desprindă piețele audio-video de spațiul culturii naționale. Trebuie să precizăm că termenul comunicare de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pretutindeni în lume, numai că limitele variază de la țară la țară. Datorită însă dezvoltării noilor tehnologii, se vorbește de "o nouă eră a corporațiilor media globale" (Oxford. Dicționar de sociologie, 2003, p. 553). Deschiderea piețelor media a facilitat apariția organizațiilor media globale precum Time Waren, Sony și News Corporation, preocupate să desprindă piețele audio-video de spațiul culturii naționale. Trebuie să precizăm că termenul comunicare de masă nu este sinonim cu cel de mass-media care, din punct de vedere etimologic, este compus
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
prezentăm este cel al curgerii informației în două trepte al lui Elihu Katz și Paul Lazarsfeld (1995). Modelul sugerează următoarele aspecte semnificative transmiterii informației prin comunicarea îm masă: * mesajele mass-media ajung în mod indirect la publicul larg, adică ele sunt mediate prin influența relațiilor interumane; * cunoștințele și diseminarea conținutului media sunt adesea transformate în influență personală; * comunicarea de masă poate fi tratată în conexiune cu sistemele de comunicare interpersonală. Potrivit acestui model, liderul de opinie va funcționa adesea ca interpret și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
organizat un circ TELEVIZAT, o diversiune între universitari și preuniversitari. Vicepremierul a vrut să arate că universitarii au salarii mai mari și a încercat inducerea în eroare a opiniei publice". [CASE#301 ZIARE:Jur Național Variable:DOCUMENT Paragraph:11] Sindicatele și media Atitudinea unor lideri de sindicat sau a unor cadre didactice față de media a fost uneori ostilă. Acest comportament s-a manifestat în forme variate. In conferința de presă de ieri, sindicaliștii s-au răstit la JURNALIȘTII de care s-au
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care deține autoritatea în cadrul scenariului educațional este privilegiată de situația prezentă; poate că profesorul nu mai ocupă poziția centrală, dar poziția ca atare s-a păstrat, schimbându-se doar ocupantul: echipa care a elaborat curriculumul, birocrația educațională și procedurile care mediază și reglementează relația profesorului cu elevul, grupul de presiune al părinților, al ONG-urilor cu interese în educație și, probabil cel mai important grup, grupul agenților economici. Din această perspectivă, prin reducerea influenței și a prestigiului profesorului, elevul a fost
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Părinții se pot amăgi cu ideea că ei hotărăsc ceea ce învață copilul, dar în realitate reprezintă doar un factor minor". (Papert, 2000) Etapa a doua a învățării presupune trecerea de la învățarea exploratorie, direcționată de nevoile și interesele copilului, la învățarea mediată de adult și de limbaj/narațiune; exemplul elocvent pentru această etapă este școala: "Acum copilul constată că lumea este mai largă decât ceea ce poate el atinge și simți. Deci acum mintea copilului nu se preocupă doar de ceea ce poate fi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Apariția educației formale aduce cu sine două consecințe: prima, pozitivă, este popularea mediului educațional al copilului cu elemente de cunoaștere abstractă, codificată în simboluri etc.; a doua, negativă, procesul de învățare se va desfășura în prezența unui adult, care va media de aici înainte relațiile copilului cu învățarea și va decide ce să învețe, când să învețe, cât să învețe, cum să învețe. Cum se poate păstra influența primei consecințe (cea pozitivă) și cum se poate diminua influența celei de-a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
suportul afectiv oferit de sentimentul pericolului, reducând în același timp provocările pe care necunoscutul le scotea în calea maimuței goale. Supertribul oferă la rândul lui propriile provocări, unele chiar mortale, dar totul se desfășoară până la urmă într-un mediu securizat, mediat de instrumentele care lasă impresia că totul este doar butaforie, imagini de film etc. De altfel, copleșit de spleen, abandonat confortului lipsit de tentații, omul contemporan se îndreaptă frecvent spre acele industrii care vând "experiențe" și nu obiecte: "Dincolo de echipamente
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ale oricărui grup uman: ierarhic și orizontal (relații de dominare și de cooperare în același timp). Totodată, împotriva ideilor la modă, credem că adulții (în cazul nostru, profesorii) trebuie să fie prezenți și nu excluși din grupul copiilor, pentru că ei mediază un transfer esențial pentru lume: transferul depozitului de umanitate dinspre lumea adultă către aceia care se pregătesc să devină adulți, pe de o parte, iar pe de altă parte, intrarea acestora în lumea adultă, ale cărei valori trebuie prezervate și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cantitățile de fier din depozite cresc imperceptibil în timp pentru că ingestia depășește cererea, fierul absorbit nefiind influențat de un mecanism homeostatic care să-i regleze excreția. Creșterea depozitelor de fier ale organismului pare implicată în patogeneza aterosclerozei determinând oxidarea lipidică mediată prin radicalii liberi de oxigen fier-induși (reacțiile Fenton și Haber-Weiss), reducerea depozitelor de fier prin flebotomii repetate la pacienții cu arteriopatii obliterante periferice fiind actualmente investigată în cadrul studiului FeAST (2000) (Fe and atherosclerosis study) . Hiper-homocisteinemia - factor de risc independent al
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
popliteu. Ramurile colaterale ale arterei poplitee formează o importantă rețea anterioară pentru articulația genunchiului (rete articulare genus): artera supero medială a genunchiului (a. genus superior medialis), artera supero-laterală a genunchiului (a. genus superior lateralis), artera medie a genunchiului (a. genus media), artera inferomedială a genunchiului (a. genus inferior medialis), artera infero-laterală a genunchiului (a. genus inferior lateralis), rețeaua perirotuliană (rete articulare genus) rețeaua rotuliană (rete patellare) situată pe suprafața externă a rotulei și arterele surale (a. surales). Arterele infrapoplitee provin din
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]