KorAP: Find »[drukola/base=membru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...4129 >

103,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

și proporționalității 41. Potrivit acestor proceduri, așa cum s-a arătat mai sus, prin avizele motivate ale unei pătrimi din voturilor parlamentelor naționale, inițiativele Comisiei pot fi blocate. Parlamentul European și parlamentele naționale vor fi informate cu privire la: evaluările întreprinse de statele membre, în colaborare cu Comisia, privind aplicarea politicilor Uniunii în privința spațiului de libertate securitate și justiție, în special în vederea aplicării depline a principiului recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și extrajudiciare în materie civilă 42; activitatea comitetului permanent care urmează a fi

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
fi, de asemenea, implicate în evaluarea activităților Eurojust, organismul care are misiunea de a susține și consolida coordonarea și cooperarea între autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală în legătură cu formele grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre și care impun urmărirea penală pe baze comune, prin operațiuni întreprinse de autoritățile statelor membre și de Europol și prin informații furnizate de acestea. Tratatul de reformă nu are prevederi precise în această privință, stabilind doar că regulamentele care vor

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
și consolida coordonarea și cooperarea între autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală în legătură cu formele grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre și care impun urmărirea penală pe baze comune, prin operațiuni întreprinse de autoritățile statelor membre și de Europol și prin informații furnizate de acestea. Tratatul de reformă nu are prevederi precise în această privință, stabilind doar că regulamentele care vor stabili structura, modul de operare, domeniul de acțiune și atribuțiile Eurojust, vor stabili și modalitățile

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
implicare a parlamentelor naționale Procedurile de revizuire a tratatelor. Tratatul de reformă conferă atribuții noi parlamentelor naționale în privința procedurilor, ordinară și simplificată, de revizuire a tratatelor Uniunii 49. În cadrul procedurii ordinare: * Proiectele de revizuire a tratatelor Uniunii făcute de către statele membre, de Parlamentul European sau de Comisie se transmit Consiliului European de către Consiliu și se notifică parlamentelor naționale 50. * În cazul în care Consiliul European adoptă cu majoritate simplă o decizie favorabilă examinării modificărilor propuse, președintele Consiliului European convoacă o Convenție

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
parlamentelor naționale 50. * În cazul în care Consiliul European adoptă cu majoritate simplă o decizie favorabilă examinării modificărilor propuse, președintele Consiliului European convoacă o Convenție compusă din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre, ai Parlamentului European și ai Comisiei. Convenția analizează propunerile de revizuire și adoptă prin consens o recomandare Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre, care va adopta "de comun acord" modificările care trebuie aduse tratatelor 51. * Modificările vor intra în vigoare după

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Comisiei. Convenția analizează propunerile de revizuire și adoptă prin consens o recomandare Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre, care va adopta "de comun acord" modificările care trebuie aduse tratatelor 51. * Modificările vor intra în vigoare după ratificarea lor de către toate statele membre, potrivit normelor lor constituționale 52. Rolul tradițional al parlamentelor de a ratifica înțelegerile la nivel de guverne a fost completat, în cazul procedurii ordinare de revizuire a tratatelor Uniunii, cu posibilitatea acordată parlamentelor naționale de a se exprima direct asupra

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
aplicabilă Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene: * Proiectele de revizuire, integrală sau parțială, a dispozițiilor părții a treia, din Tratatul privind funcționarea U.E., privind politicile și acțiunile interne ale Uniunii, care nu comportă creșterea competențelor Uniunii, pot fi făcute de statele membre, de Parlamentul European sau de Comisie și sunt supuse Consiliului European, care poate adopta o decizie de modificare în unanimitate. Decizia nu va în vigoare până nu este aprobată de statele membre în conformitate cu prevederile constituționale ale fiecăruia 53. * În cazul

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
creșterea competențelor Uniunii, pot fi făcute de statele membre, de Parlamentul European sau de Comisie și sunt supuse Consiliului European, care poate adopta o decizie de modificare în unanimitate. Decizia nu va în vigoare până nu este aprobată de statele membre în conformitate cu prevederile constituționale ale fiecăruia 53. * În cazul în care dispozițiile Tratatului privind funcționarea U.E. sau cele din titlul V al Tratatul privind U.E., privind politica externă și de securitate comună prevăd că, într-un anumit domeniu sau într-un

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
trei decenii, a fost conturat, pas cu pas, cadrul instituțional, pentru afirmarea acestuia 1. În esență, potrivit Actului și Protocolului anexe la Tratatul de la Maastricht și apoi potrivit însăși Tratatului de la Amsterdam, Uniunea Europeană poate interveni, având competența partajată cu statele membre, în reglementarea tuturor aspectelor privind relațiile de muncă, și respectiv relațiile de securitate socială, cu excepția organizării sindicale și patronale, salarizării, grevei și lock-out-ului. Dreptul muncii național și cel comunitar în corelația lor pot fi considerate, indiscutabil, instrumente ale integrării economice

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
spre o economie competitivă, dinamică și fondată pe creștere economică), socială (modernizarea modelului social european) și protecția mediului înconjurător (componentă adăugată în 2001 prin Consiliul European de la Göteborg). În considerarea faptului că cele trei componente priveau exclusiv competențele atribuite statelor membre, a fost extinsă Metoda deschisă de coordonare (M.O.C.)3 În 2005, Strategia de la Lisabona a fost revizuită pentru ca eforturile Uniunii Europene și ale statelor membre să fie centrate asupra unei dezvoltări puternice și durabile și a creării unor

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Göteborg). În considerarea faptului că cele trei componente priveau exclusiv competențele atribuite statelor membre, a fost extinsă Metoda deschisă de coordonare (M.O.C.)3 În 2005, Strategia de la Lisabona a fost revizuită pentru ca eforturile Uniunii Europene și ale statelor membre să fie centrate asupra unei dezvoltări puternice și durabile și a creării unor locuri de muncă mai numeroase și de o mai bună calitate. Cum între cele două componente Procesul de la Luxemburg (care introducea Linii directoare care trebuiau integrate în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Europene, un Raport general privind evoluția legislației muncii în Uniunea Europeană în perioada 1992-2003 și, pe această bază, să stabilească unele orientări pentru intervalul 2006-20104. În esența sa, studiul constata că în intervalul respectiv (1992-2003), legislația muncii din cele 15 state membre a evoluat spre modernizare, spre schimbare, infirmând unele teze ce constatau rezistența la inovare în această materie sau menținerea a status quo-ului în sistemele naționale de drept. Deși tradițiile constituționale continuau să fie solide în sistemele naționale de drept, acestea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
releva că, în privința acestor contracte, s-au promovat soluții novatoare, deși se pendula între varianta acordării unor drepturi limitate și, respectiv, cea a acordării numai a unor garanții acestor lucrători atipici. Studiul evidenția modificări majore ale legislației muncii din statele membre în privința raportului dintre lege și contractele colective de muncă. Fără a fi un fenomen cu totul deosebit, se constata o anume tensiune între prevederile legale și cele contractuale (din contractul colectiv de muncă n.n.), care priveau chiar natura deosebit de sensibilă

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
copiilor etc. Vom regăsi, de asemenea, această idee în conceptul de "flexisecuritate" lansat ulterior de Uniunea Europeană. În privința perspectivelor (a "orientărilor") pentru anii 2006-2010, studiul se mărginea doar la a semnala că, în raport de evoluțiile politice și guvernamentale din statele membre, conceptul de "modernizare a dreptului muncii" este utilizat diferit, fie pentru o reformare a dreptului muncii, fie pentru a răspunde cerințelor instituțiilor supranaționale ale Uniunii Europene (spre exemplu "reforma privind piața națională a muncii cerută de Uniunea Europeană pare a genera

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
modelul bazat pe contractul individual de muncă, pe durată nedeterminată, cu timp de lucru integral. Este semnificativ de semnalat că, în cursul dezbaterii privind Cartea verde, reuniunea informală a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din țările membre ale Uniunii Europene din ianuarie 2007 a subliniat, în mod indiscutabil, că, piatra de temelie a relațiilor de muncă în Uniunea Europeană a fost și rămâne contractul pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, chiar dacă pot fi utilizate, în același timp, și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Comunicarea Comisiei asupra rezultatelor dezbaterii privind Cartea verde se arată că majoritatea statelor, împreună cu numeroase organizații ale partenerilor sociali "au fost în favoarea poziției conform căreia definirea lucrătorilor în cadrul majorității directivelor privitoare la dreptul muncii trebuie să rămână la latitudinea statelor membre.18 În esență, opțiunea pentru un sens comunitar a urmărit să permită ca diverse categorii de persoane de "lucrători" să beneficieze, în toate statele membre, de aceeași protecție a normelor comunitare.19 În consecință, intră în categoria lucrătorilor cei care

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
definirea lucrătorilor în cadrul majorității directivelor privitoare la dreptul muncii trebuie să rămână la latitudinea statelor membre.18 În esență, opțiunea pentru un sens comunitar a urmărit să permită ca diverse categorii de persoane de "lucrători" să beneficieze, în toate statele membre, de aceeași protecție a normelor comunitare.19 În consecință, intră în categoria lucrătorilor cei care prestează o activitate remunerată, pe o anumită durată, în cadrul unui raport de muncă sau relație de muncă și care sunt subordonați beneficiarului muncii lor.20

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
aplicării legislației muncii inclusiv prin încheierea unor acorduri în acest sens cu partenerii sociali (Irlanda și Spania). Dezbaterile asupra Cărții verzi au relevat că legislația muncii este eficientă, corectă și puternică doar dacă este pusă în aplicare în toate statele membre, se aplică în mod egal tuturor actorilor (partenerilor sociali) și este controlată în mod sistematic, constant și de o manieră eficientă. Acțiunea comunitară trebuie să fie complementară celei a statelor membre, mai ales că munca la negru, în spațiul social

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
doar dacă este pusă în aplicare în toate statele membre, se aplică în mod egal tuturor actorilor (partenerilor sociali) și este controlată în mod sistematic, constant și de o manieră eficientă. Acțiunea comunitară trebuie să fie complementară celei a statelor membre, mai ales că munca la negru, în spațiul social comunitar, capătă tot mai multe accente supranaționale. Nu s-a ajuns însă la nici un acord asupra tipului de acțiune comunitară, propunându-se măsuri ce se întind de la instrumente cu caracter declarativ

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
comercial. Chiar dacă, strict juridic, formal, ei prestează o muncă independentă, sunt totuși economic dependenți de un comerciant sau client/angajator pentru obținerea veniturilor lor.23 În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor pe marginea Cărții verzi se notează că majoritatea statelor membre și a partenerilor sociali s-au opus introducerii unei a treia categorii intermediare, lucrător dependent din punct de vedere economic, pe lângă categoriile de lucrători salariați și independenți.24 În consecință, sintagma va fi utilizată, în continuare, în dezbaterile teoretice, cu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către subcontractant, inclusiv în ce privește obligațiile ce decurg din contractele de muncă. În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor asupra Cărții verzi sunt relevate opiniile diferite formulate, dar până la urmă convergente ale Parlamentului European și a anumitor state membre pentru stabilirea răspunderii (subsidiare sau nu) a contractorului inițial. Nu este însă avansată nici o poziție comună a Uniunii Europene.31 2.11. Flexisecuritate concepție (metodă, strategie) promovată de Uniunea Europeană de îmbinare dialectică a flexibilității muncii cu securitatea muncii, concept diferit

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Dezbaterea, datorită orientării inițiale a Comisiei, s-a purtat asupra dreptului individual al muncii și nu a privit sub nici un aspect dreptul colectiv al muncii. În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor în baza Cărții verzi se notează că unele state membre, sindicatele și majoritatea experților universitari au indicat că ar fi fost preferabil ca dezbaterea să fie centrată și pe contractele colective de muncă și nu numai pe relațiile individuale de muncă. Numai abordarea celor două componente ale dreptului muncii contracte

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de dreptul securității sociale, dezbaterea a fost centrată prioritar asupra problemelor ce privesc dreptul muncii, respectiv dreptul contractului individual de muncă. 4. Concluzii 4.1. Concluzia esențială, fundamentală este aceea că se impune, în continuare, aplicarea legislației muncii din statele membre ale Uniunii Europene. Fără a se pune în discuție sau contesta rolul normelor comunitare în armonizarea legislațiilor naționale, legislația națională este cea aplicabilă, confirmându-se astfel, încă o dată, caracterul acestora (a normelor comunitare, respectiv a directivelor) stabilit prin tratate, de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
legislația națională este cea aplicabilă, confirmându-se astfel, încă o dată, caracterul acestora (a normelor comunitare, respectiv a directivelor) stabilit prin tratate, de a complini și de a orienta legislațiile naționale în domeniile în care Uniunea Europeană are competențe partajate cu statele membre. De altfel, mai multe răspunsuri din partea angajatorilor au reamintit limitările competențelor Uniunii Europene și au cerut, în mod semnificativ, ca reforma dreptului muncii să fie efectuată într-un cadru național exclusiv.37 Totodată, majoritatea statelor membre, Parlamentul European și Comitetul

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
competențe partajate cu statele membre. De altfel, mai multe răspunsuri din partea angajatorilor au reamintit limitările competențelor Uniunii Europene și au cerut, în mod semnificativ, ca reforma dreptului muncii să fie efectuată într-un cadru național exclusiv.37 Totodată, majoritatea statelor membre, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, parlamentele naționale și partenerii sociali au invocat în aplicarea principiului subsidiarității competențele partajate între Uniunea Europeană și statele membre, considerând că elaborarea dreptului muncii național este un atribuit al statelor împreună cu partenerii sociali

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]