3,420 matches
-
imaginarea demersului risorgimental ca un model practic de acțiune pentru românii din Ardeal (componenta cea mai fragilă a lecției italiene); b) solidarizarea panlatină, văzută ca o posibilitate de afirmare a națiunilor mărunte prin integrarea lor Într-o comunitate mai largă, menită În același timp să se opună altor blocuri pan-naționale; c) ideea atragerii atenției opiniei publice europene, În speță a celei italiene, În direcția revendicărilor românești, metodă de acțiune politică și propagandistică ale cărei efecte se vor vedea până la „Pronunciamentul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei existențe patriarhale Îndemnau mai degrabă spre zăbavă și conservare, decât spre dinamism și progres. La fel, ideea că munca, agonisirea și cumpătarea, susținute de talent și mai ales de ambiția individuală, reprezintă garanțiile sigure ale succesului În viață, era menită să prindă cu greu rădăcini Într-o Transilvanie care nu era țara tuturor posibilităților. „Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta” - este lecția individualismului burghez, a Încrederii În forțele proprii, pe care Franklin XE "Franklin" o propune cititorilor săi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maternitate a apelor. Eroul din Fata din sicriul de ceară iese la iveală doar după ce tatăl lui merge În rai de unde ia trei crăci din trei pomi, apoi se-ntoarce acasă, o lovește pe Împărăteasă cu crăcile pe burta și-i menește copilului, fata lui Jigmând de ceară. În general, ramul detașat dintr-o plantă cu frunze verzi sau din flori are semnificația specifică simbolurilor vieții și regenerării. Altădată, copilul nu vrea să iasă din pântecele matern decât atunci când Împăratul Îi rânduiește
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
corelativ al lumii. Într-un alt basm, Cu Cazarkin, un Împărat se miră că nevasta sa nu mai naște, deși a depășit un an de când se-ngroșa mereu. O babă Îl sfătuiește pe Împărat: Astfel, Îi dori . Abia când Îi menește un teren de pe urma căruia nu se putea alege cu nici un câștig, deoarece era stăpânit de un urs, se naște copilul. Copilul care strigă dinăuntrul pântecelui mamei că Îi este foame și Începea să citească dintr o carte Fata născută din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. Lazăr Șăineanu arătă că, În basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: a treia zi după naștere, vin În casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare, Ursitoarea, toarce firul vieței; cea mijlocie, Soarta, rostește pățirile noului-născut; iar cea de-a treia, Moartea, rupe ața, și acolo va
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor și Întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele Îi menesc astfel copilului: prima: ani mulți, În sănătate și cu pace să trăiască; a doua Îi rânduiește să ia fata Împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de toate baiurile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
necunoscut; fata o citează pe mamă, alt depozitar al tradiției ( Știi ce zice mama, tocmeala dintâi n-o mai găsești În urmă ). De fapt, la târg, fata Îl recunoaște, fără să și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se Încheie Însă cu nunta celor doi. Ciobanul Își Întreabă nevasta cu care Între timp făcuse patru copii, unul mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat. Acțiunea din basmul Aflatul se petrece Aceeași situație și În unele basme străine. Astfel, În basmul Peștele și inelul, un baron puternic, În țara pe care le va depăși; a doua Îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și Îl abandonează Într o pădure, la scorbura
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ușoară ca un vântișor lin , ca niște fâlfâituri de aripi moi de păsări și zgomot, glasuri subțiri, ca de clopoței de argint . Ursitoarele vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul În lume . Boierul aude cum cea dintâi ursitoare Îi menește copilului să fie voinic, frumos, tăcut, Înțelept și cuminte , a doua, să fie isteț, ager și norocul i se arată , iar a treia ursitoare că va moșteni Întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră . Surprins de prevestirile celor trei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îngerul la fereastră și Întreabă dacă s-a născut copilul, că de se năștea În ceasul acesta era să fie tâlharul tâlharilor. A doua oară, Îngerul zice că are să fie bețiv . A treia oară se naște copilul și Îngerul Îi menește băiatului să fie Împăratul Împăraților , să bată pe toți craii și atâta lume să taie, că n-are să rămâie decât piatră și apă . Vrea să fie cumătru cu pădurarul. Împreună cu soția boierului din apropiere, ministrul Spiridon botează copilul Constantin și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din Pădurea adormită. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va Înțepa mâna Într-un fus și va muri. Blestemul a fost Îndulcit de o zână bună, care-i menește că nu va muri, doar va dormi un somn greu de o sută de ani, din care o va trezi fiul unui rege. Căprioara albă relatează cazul unei Împărătese nefericite care nu putea avea moștenitor. Un rac mare o conduce
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se Îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată. Aceeași istorie se repetă În legenda consemnată de Adrian Fochi, În Datini și eresuri populare: femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin Înecare. Mama celui născut, care se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fântâna astupată. Aceeași istorie se repetă În legenda consemnată de Adrian Fochi, În Datini și eresuri populare: femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin Înecare. Mama celui născut, care se afla deșteaptă, auzind menirea lor, a ținut socoteala și În ziua nunții celui născut
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
legenda consemnată de Adrian Fochi, În Datini și eresuri populare: femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin Înecare. Mama celui născut, care se afla deșteaptă, auzind menirea lor, a ținut socoteala și În ziua nunții celui născut a dat porunca sa să astupe toate
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îngerul pruncului său, că acel prunc se va Îneca În fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a Întâmplat. Textul Cu Ursitoarea narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu i unui băiat să moară la vârsta de 17 ani, la hora miresâi să moarănecat dân puțu de la drum. Deși gemarul Încearcă să-mpiedice această prezicere, fixând lacăte și capac la puț, În clipa menită băiatul se roagă să bage
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o Înțelegere adecvată transformărilor din viața comunității tradiționale, reflectate În gândirea protagonistului, dublată de Înțelepciunea mamei: Da ce, poate-o fi norocul tău, pentru că toate astea urmează la noroc. În Fata din sicriul de ceară, eroul pleacă În căutarea fetei menite la naștere. Ajunge Într-o livadă frumoasă și cum, printr-o gaură, iese un fum din adâncul pământului, acolo o zărește pe soarta lui, pe fata lui Jigmond dă Ceară, pe celălalt tărâm, Într-o glajă de sticlă. Le transmite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Mann. Faptul că multe ilustrații nu ne mulțumesc, deși sunt executate de artiști buni și, în unele cazuri, chiar de autorul operei (de pildă, ilustrațiile lui Thackeray), demonstrează 52 că scriitorii ne prezintă doar un contur schematic care nu e menit să fie completat în detaliu. Dacă ar trebui să ne reprezentăm vizual fiecare metaforă întâlnită în poezie, am sfârși prin a fi complet dezorientați și năuciți. Deși există cititori care sunt obișnuiți să-si reprezinte imagini și deși în literatură
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
pe capitalistul din film ca pe un om care face niște experiențe dăunătoare pentru omenire (scoaterea capetelor), dar aceste experiențe continuă nu numai în laborator, dar și în sala de concert (suprimarea vocii cîntăreței). Aceste „miracole” împletite cu realitatea, sunt menite să zăpăcească pe spectatorul care nu poate distinge realul de ireal. 4. Încă din primele scene ale filmului, eroina consultă o carte de vise, care orientează pe spectator spre superstiții, în contra cărora noi ducem o luptă de zi de zi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Mihai Viteazul (1971) sau Mihai Titus Mihai Viteazul reprezintă cea mai mare și mai profitabilă investiție în propaganda prin cinema a regimului comunist român. Realizat în 1970 (premiera pe 13 februarie 1971), filmul lui Sergiu Nicolaescu și Titus Popovici era menit să alimenteze valul de thymos național care cuprinsese România după scena balconului CC din august 1968, când Ceaușescu refuzase să se supună suzeranului moscovit. Primită de români ca o a doua afirmare a independenței, după cea din 1877, manevra spectaculoasă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
încă mai puțin reprezentat. 5.2. Studiul de față este de fapt o cercetare preliminară în vederea descrierii dinamicii sistemului corelativelor în limba română actuală. Observațiile au caracter de constatare și constituie primul pas într-o cercetare științifică riguroasă. Ele sunt menite să conducă spre formularea unor ipoteze care urmează să fie validate printr-un demers de analiză statistică, pe un corpus reprezentativ pentru limba română actuală. Ipotezele care decurg din observațiile noastre sunt următoarele: 1) în limba româna actuală componente ale
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în ce loc pe cer se află o buturugă mică în stare să răstoarne ... carul Mare? 5. Dacă mișcă‚ ține de biologie, dacă miroase e chimie și dacă nu funcționează, e FIZICĂ ... 4.4 Viitorul Sistemului Solar Sistemul Solar este menit să dispară. De fapt, de când Soarele a început să strălucească energia sa (lumina și căldura) rezultă din reacțiile nucleare care transformă hidrogenul într un gaz ceva mai greu, heliul. Dar în mai puțin de 5 miliarde de ani tot hidrogenul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pas în plus către construirea societății socialiste<ref id=”4”>Danta Darrick, „Ceaușescu’s Bucharest”, în Geographical Review, vol. 83, no. 2 (Apr., 1993), pp. 170-182, p. 173.</ref>. Peisajul urban a fost adaptat omului nou. „Orașul socialist a fost menit să glorifice colectivismul noii vieții, unde nu era loc pentru segregare socială”<ref id=”5”>Ana Maria Zahariade, Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1989, Editura Simetria, București, 2011, pp. 50-51.</ref>. În fapt, considerăm noi, scopul principal nu era de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
această direcție opunea orașul socialist celui capitalist, ca model al dezvoltării urbane. Noile forme de organizare trebuiau să corespundă omului nou al societății comuniste, în care inegalitățile sunt eliminate, forma urbană este adaptată noii forme umane. „Orașul socialist este astfel menit să glorifice colectivismul noii vieți în care nu există loc de segregare socială<ref id=”2”>Zahariade, Arhitectura..., pp. 50-51. </ref>”. În fapt, ideea nu era aceea a prevenirii segregării, ci a împiedicării congregării. Discrepanța dintre realitate și discursul asumat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
putem cere unei științe date o dezvoltare, determinată (cerută) tehnologic, doar dacă ea o poate face; dacă nu, trebuie să căutăm altă știință. Un corolar al tuturor celor spuse acum și până aici este prezentat în figura 51 și este menit a integra tema concretă Lumii. Evoluția materiei are loc din infinit spre infinit (potențialitate infinită), dar poate fi descrisă - evident între cele două salturi calitative ((fig. 51 - ?) deși, poate înainte de următorul salt calitativ ar putea apare și alte manifestări, continuatoare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ne apare astăzi ca stranie. Părea să existe un consens în epocă privitor la caracterul feluritelor edificii: roman pentru administrație, bizantin pentru biserică. în anii patruzeci însă, sub spectrul războiului și al propagandei regimului antonescian, pare că asemenea ambiguități sunt menite să dispară. Cum regimul întrevede ca posibilă (deși nu realizează niciodată) o axă latină - în interiorul, dar încă mai plauzibil în afara Axei militare - cu Italia și Spania, este de înțeles de ce acest accent apăsat și exclusiv pe componenta latină a originilor
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]