3,272 matches
-
dar seara a întrebat dacă nu-i dau salariu mai mare ! După cum se vede îmi construiesc, pe Frunzelor 2, o vilă ecologică. Răspund că am și statuie în mărime naturală și basorelief). Sunt aici 4 muncitori unguri, nu numai excepționali meseriași ci și oameni care pun tot sufletul să iasă ceva unic ! Așa că am descoperit și competenți... Dar puțini, din păcate ! Pentru că această criză de COMPETENȚ|, determinată de fuga "creierelor" locale, e ușor de dovedit în fiecare sector de activitate ! Credeți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
parlamentarilor, demnitarilor și înalților funcționari de stat, au înființat case de asigurări de sănătate separate de cele ale restului salariaților, au asigurat o autonomie ridicată a elitelor profesionale, obligându-le la o autoorganizare inspirată din organizarea medievală a breslelor de meseriași. Așa au apărut organismele de tipul Colegiului Medicilor, al Arhitecților sau al Notarilor, Baroul avocaților și Consiliul Suprem al Magistraților, sau mulțimea de comitete și comisii care certifică acreditările și titlurile academice etc. - care, pe de o parte, împiedică statul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pogonăritul. Criticabil la această reformă era faptul că boierii erau scutiți de impozite. Regulamentul Organic desființează toate dările vechi și aplică două impozite: primul asupra capilor de familie care plăteau 30 de lei și al doilea asupra comerțului și industriei, meseriașii plătind patenta 14. Mai existau și impozite indirecte, cum ar fi: vama, taxa de export, dări asupra sării. Mai târziu s-au legiferat și impozitele indirecte -taxele vamale, taxele asupra băuturilor spirtoase, asupra zahărului, asupra petrolului, monopolul statului, taxa de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era întâlnită în fiecare gospodărie, răspunzând nevoilor vieții de zi cu zi. În satele comunei existau câțiva dulgheri renumiți în construirea caselor, tâmplari și stoleri 3 care confecționau cu pricepere uși și ferestre, scaune și mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și, cu ajutorul unui ferăstrău special, manevrat de două persoane, tăiau pe vertical, lemnul însemnat la grosimea scândurii. Locuitorii cumpărau scândura necesară și de la târgurile săptămânale sau de la căruțele care treceau cu scândură prin sate, schimbând-o cu cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numiții Chirilă sau Movilă își duc meseria în tăcere. Nimeni nu mai este interesat de preocupările tradiționale. Cei care mai lucrează în acest domeniu, o fac mai mult pentru menținerea tradiției. Iată ce s-ar putea spune despre ultimul iscusit meseriaș Jenică Chirilă...o portretizare se impune: Mâini cutate și un chip arat de trecerea fugară a anilor, un zâmbet gros de bărbat trăit în mijlocul naturii, la adăpostul norilor în ruperea norilor de vară. Un trup puternic, puțin adus de spate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trecerea fugară a anilor, un zâmbet gros de bărbat trăit în mijlocul naturii, la adăpostul norilor în ruperea norilor de vară. Un trup puternic, puțin adus de spate, acoperit de un halat muncit de vreme și încălțări parcă din alte timpuri. Meseriașul mă surprinde atunci când intru în atelierul său de la marginea curții, aproape un univers în care viața ia cele mai nebănuite forme. Mă soarbe cu ochi sticloși, albaștri ca seninul cerului și mă salută cu căldură. Dintre toți meseriașii pe care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alte timpuri. Meseriașul mă surprinde atunci când intru în atelierul său de la marginea curții, aproape un univers în care viața ia cele mai nebănuite forme. Mă soarbe cu ochi sticloși, albaștri ca seninul cerului și mă salută cu căldură. Dintre toți meseriașii pe care i-a avut comuna, strânși pe vremuri într-o cooperativă, numai nea’ Jănică a mai rămas. Doar el mai știe cum să dea viață lemnului și fierului și să le modeleze în fel și chip. În ochii lui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
el, e viu, trebuie să-l mângâi și să-l dezmierzi ca pe om”. Este crezul cu care își face zi de zi meseria de care s-a ocupat atâta amar de vreme. „Pe vremea când eram copil, erau mulți meseriași și puteai învăța temeinic meșteșugul de la cei bătrâni. Dar modalitatea de a construi este aceeași, indiferent de model, iar eu mă pricep la toate”, conchide cu mândrie nea’ Jănică. COJOCĂRITUL Această îndeletnicire se practica la nivelul atelierului rural. Blănarii lucrau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari amintim pe Vasile Tabarcea, Vasile Vlase, Ninuța Hanu și Toma Tabarcea. INSTALAȚII TEHNICE Singura consemnare a prezenței unor instalații tehnice la noi în comună datează din al treilea deceniu al secolului al XX-lea. Pe atunci se aflau în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trasă de un cal cu un butoi cu petrol și o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
produse agricole. După cel de-al doilea război mondial, noul comerț de stat a dat lovitura de grație comerțului ambulant, punându-se capăt oricărei intermedieri dintre producător și consumator. Sectorul particular a dispărut aproape total, puțini dintre acești negustori și meseriași ambulanți mai subzistând și astăzi. După 1989, alături de comerțul cooperatist a luat ființă și s-a dezvoltat și comerțul particular, reprezentat prin 8 cârciumi. Istoricul Cooperativei de consum Oncești Cooperativa de Consum Oncești s-a înființat în anul 1951, prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și 252 femei. În sat exista o moară cu motor și o gospodărie agricolă mare. În anul 1928, în satul de reședință al comunei își aveau sediul percepta (percepția) fiscală și banca populară „Prevederea”. În comună figurau, ca meșteri și meseriași: 1 cizmar, 1 cârciumar, 1 croitor, o moașă, 2 rotari și 1 tâmplar. În comună mai erau 6 agricultori cu peste 30 ha de pământ și 3 mori cu motor. În anul 1930 satul și comuna Oncești erau la plasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
măsură foarte mare de ideile vehiculate în spațiul occidental de către reprezentanții ideologiei în numele căreia vorbea. Analizând documentul menționat, se poate constata mai întâi că, pentru liderul liberal, existau două categorii sociale care meritau întreaga atenție din partea statului român, anume negustorii și meseriașii. Aceștia se impuneau ca elemente de bază ale construcției economice și politice a societății românești, datorită calităților morale deținute și a contribuției pe care o puteau aduce la dezvoltarea economică. Pentru Brătianu existau astfel premisele necesare integrării națiunii românești în
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
plante și zei.” (O. Paler, Galilei, 96), „Da, Beethoven compune opera Fidelio, după ce uitase de mult natura vocii omenești... el scrie muzică pentru voci cum crede el c-ar trebui să fie...” (M. Eminescu, P.L., 210), „O să mergem la balul meseriașilor, unde vin toți meșterii din București.” (E. Barbu, 237), „A fost o vreme când îmi aruncam și eu sufletul în calea tuturor, pe muchia tuturor prăpăstiilor.” (G.M. Zamfirescu, 223) „Pe mine, așa cum vroisem odată să fiu, numai vechile, oarbele drumuri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
muncitorilor mai puțin specializați, cu toate că pentru a lucra într-o tipografie trebuia să știi să citești și chiar să ai noțiuni elementare de latină. Patronii nu se jenau să facă economii cu hrana și întreținerea calfelor. Ori, în orașele mari, meseriașii tipografi erau numeroși; obișnuiți să lucreze în echipă, formau grupuri foarte unite. De două ori, între 1539 și 1543 și între 1569 și 1573, ele au organizat greve, într-o formă foarte modernă, la Paris și Lyon; au existat mișcări
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Frankfurt, Geneva. Revendicările aveau patru puncte: mărirea salariilor pentru a compensa creșterea prețurilor, reducerea zilei de lucru, scăderea normelor de producție, reglementarea numărului de ucenici pe care patronii îl măreau pentru a beneficia de o mînă de lucru aproape gratuită. Meseriașii nu au putut obține o oarecare satisfacție decît asupra acestui din urmă punct. 2. Legislația cărții: privilegii și cenzură. Articol de consum, cartea tipărită era supusă concurenței și a trebuit să se închidă imediat într-un sistem de privilegii pentru
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
, Ștefan (16.VI.1947, București), prozator și publicist. Fiu al Mariei (n. Secoșan) și al lui Ștefan Agopian, meseriaș, A. își începe studiile la București, unde urmează Liceul „Iulia Hasdeu” (1961-1965) și Facultatea de Chimie a Universității din București (1965-1968), pe care nu o termină. Lucrează succesiv ca proiectant, secretar de redacție la „România literară” (1983-1989), redactor la revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
pierdute pentru lucrarea cea trebuincioasă și cea adevărată. Amândouă nu pot merge lângăolaltă, tocmai fiindcă izvorul puterilor unei națiuni nu este nesecat, ci este din fire mărginit. Dacă îți lipsesc o mie de școlari silitori și modești, de industriali și meseriași naționali, de poeți și prozatori mai buni, de oameni de știință adevărați, cauza este că mărginitele puteri de care dispune poporul tău pentru aceasta sunt consumate de profesori ignoranți, de funcționari netrebnici, de academici, secretari, membri onorifici, asociați în cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1 Acest pasaj a fost preluat din traducerea realizată de Radu Paraschivescu pentru românul Nice Work al lui David Lodge. Considerăm că titlul Meserie! nu este traducerea potrivită, deoarece cuvântul meserie are înțelesul de ocupație realizată manual, fiind asociat cu meseriaș (om sărac, care prestează un serviciu pentru cei nevoiași), pe când semnificația titlului în engleză (Nice Work) trimite mai degrabă la o frumoasă lucrătura a minții, a inteligenței. Titlul Nice Work constituie, de fapt, o metaforă pentru decodarea reclamei la țigările
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în domeniu, rutina etc. Este evident că nu oricare specialist are calitățile unui misionar a cărui menire pe pământ este de a integra în societate pe cei care nu pot să realizeze singuri acest lucru. Ca în orice profesie, există meseriași unii foarte eficienți, alții mai puțin și artiști. Defectologul devine un artist al meseriei în măsura în care trăiește deficiența sau handicapul, progresul sau eșecul, împreună, și fel de intens cu cazul pe care îl tratează. Bibliografie (selectiv) Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării. Teorii
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
anexă. La construcție au ajutat și frați din Covăsânț: Ioan Dobrei, Văsălie Baltă, Traian, Mihai Muț, Mitru Demargină, Iacob Mut. Au ajutat la cărat material cu carul dar fără plată. Maistrul coordonator al lucrării a fost George Lazăr, iar ceilalți meseriași au fost Iohan Ioanoș, Petculesc Todor, fiind toți din Șiria, iar din Cuvin au fost Semănașc Ioan și Semănașc George. Frații și surorile au strâns 9.265 lei iar toate cheltuielile până la 15 noiembrie 1921 au fost de 20.000
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
fațadei, schimbarea băncilor din biserică și a amvonului. La această renovare s-a găsit după indicațiile sorei Maria Foșlea (Șirian), documentul cu ridicarea clădirii în 1921, păstrat într-o sticlă în zidul clădirii bisericii. Renovarea a fost începută de un meseriaș pe nume Mișu cu o echipă din Colonie Ghioroc plătit de biserică, dar acesta a renunțat înainte de finalizarea lucrărilor pe motiv că ar vrea să primească banii înainte de a termina lucrarea. Acesta a reușit să dea jos tencuiala veche, și
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
termina lucrarea. Acesta a reușit să dea jos tencuiala veche, și să pună plasa de rapiț, astfel că fratele Dominic de la biserica penticostală din Vladimirescu a continuat tencuirea în interior. Zugrăvirea din interior a continuat-o Mitru lui Bobo, un meseriaș din comună. Traian Struț și Claudiu Bârzu din Variaș au renovat fațada clădirii, au betonat curtea, au zidit gardul din carămidă și au turnat placa deasupra ușii clădirii. Băncile vechi au fost înlocuite cu bănci noi tapițate, lucrate de un
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]