2,515 matches
-
locuțiunea reprezintă o "expresie constituită prin uniunea mai multor cuvinte formând o unitate sintactică și lexicologică"19, care se deosebește de restul combinațiilor lingvistice prin trei trăsături: "unitate de formă și de sens; abatere de la norma gramaticală sau lexicală; valori metaforice particulare"20. Din punctul de vedere al evoluției limbii, locuțiunile reprezintă niște anomalii, niște supraviețuiri anacronice ale diacroniei în sincronie, astfel încât "arhaismul este marca aproape a tuturor locuțiunilor"21. În consecință, Guiraud recunoaște că "locuțiunea este un semn în egală
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
combinații frazeologice"34. Dintre acestea, "fuziunile frazeologice" (adică "idiomurile" propriu-zise) sunt opace sub raport semantic ("nemotivate") și fixate sub raport structural (ex.: en. to spill the beans 35); "uniunile frazeologice" sunt parțial motivate, sensul lor fiind privit ca o dezvoltare metaforică a unui sens originar neutru (ex.: en. to blow off steam); în fine, "combinațiile frazeologice" au o componentă utilizată în sens literal, în timp ce cealaltă este folosită cu sens figurat (ex.: en. to meet [+Fig] the demand [-Fig]). Clasificarea lui Vinogradov
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
profund inadecvată în raport cu esența limbajului, ca "activitate simbolică" sau "semnificativă", și cu specificul activităților "mintale" umane, în general. [...] O asemenea orientare epistemologică nu permite, în realitate, abordarea adecvată a dimensiunii autentice a "creativității semantice", în sens larg, și a celei "metaforice", în particular, ca formă caracteristică a activității de vorbire și a creației culturale, în general."84 3.1. În ceea ce privește statutul "discursului repetat", semnificativ e faptul că Chomsky însuși a evitat pentru o bună bucată de vreme să abordeze acest fenomen
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în definitiv, cu orice tip de metaforă): " Acestea funcționează în multe privințe aidoma cuvintelor izolate, iar limbajul are mii de asemenea expresii. În exemplele date, un set de asemenea unități lexico-frazeologice e structurat în mod coerent de către un singur concept metaforic. Chiar dacă fiecare dintre ele e o ilustrare a metaforei VIAȚA E UN JOC DE NOROC, ele sunt folosite în mod obișnuit pentru a vorbi despre viață, și nu despre jocuri de noroc. Ele sunt moduri normale de a vorbi despre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
noroc. Ele sunt moduri normale de a vorbi despre situații de viață, tot așa cum folosirea cuvântului 'construcție' e un mod normal de a vorbi despre teorii. În acest sens le includem în ceea ce am numit expresii literale structurate prin concepte metaforice."97 4.1. Prin urmare, încă de la primele lor explorări în domeniul metaforologiei, cognitiviștii au acordat o importanță considerabilă expresiilor idiomatice, evidențiind rolul pe care acestea îl joacă în organizarea experiențelor cotidiene și, totodată, punând în relief potențialul lor creator
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dobândesc un rol decisiv: "Contrar perspectivei tradiționale, potrivit căreia expresiile idiomatice, clișeele și proverbele sunt unități semantice înghețate sau metafore moarte, datele furnizate de către lingvistica cognitivă și de către psiholingvistică indică faptul că multe dintre aceste expresii convenționale reflectă o gândire metaforică foarte vie, care constituie o parte a sistemelor noastre conceptuale cotidiene."101 În prezent, asemenea demersuri sunt continuate de ceea ce ar putea fi considerat "vârful de lance" al metaforologiei cognitive: Grupul Pragglejaz 102. În afara acestei linii de cercetare, metaforologia cognitivă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și Mark Turner, psiholingvistica cognitivă a lui Raymond W. Gibbs Jr., teoria proeminenței [Salience Theory] a lui Rachel Giora, cercetările "multimodale" întreprinse de Alan Cienki și Cornelia Müller ș.a.m.d.) au elaborat un aparat complex de analiză a "conținutului" metaforic al textemelor. În acest context, "nu încape îndoială [...] că structuri 'conceptuale' 'subiacente', 'inconștiente' sau 'convenționale' precum VIAȚA ESTE O CĂLĂTORIE, O VIAȚĂ ESTE O ZI, DRAGOSTEA ESTE UN JOC, TIMPUL ESTE UN URMĂRITOR, MOARTEA ESTE O PLECARE, MOARTEA ESTE UN
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
principalul motiv pentru care profesorul de la Santa Cruz va ajunge să afirme - asemenea majorității semanticienilor de orientare cognitivistă - că între metaforele lingvistice "convenționale" și cele propriu-zis literare ("poetice") există doar o diferență de grad, nu și una de substanță: "conceptualizările metaforice fundamentale ale experienței noastre ne constrâng modul în care gândim creativ și în care ne exprimăm ideile, atât în discursul cotidian, cât și în cel literar. Modul obișnuit în care vorbim și modul în care scriitorii creativi compun nu sunt
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și cea "poetică" își găsesc o limită comună în așa-zisul "principiu" sau "ipoteză a invarianței", care constituie, de fapt, "conceptul-cheie pentru întreaga teorie conceptuală"117. În opinia unor Lakoff și Turner, acest principiu, care ar reprezenta chiar "inima imaginației metaforice", "constrânge" creativitatea "poetică" "să conserve structura generică a domeniului-țintă"118. Însă numeroase metafore mitice și poetice ale culturii universale (dintre care Mircea Borcilă insistă mai ales asupra identității moarte-nuntă din Miorița și asupra evanghelicei Eu sunt Calea, Adevărul și Viața
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
direcții de a justifica "puterea imaginației poetice de a transcende nivelul primar al 'structurării imagistice' și/sau 'conceptuale' și de a proiecta lumi virtual imposibile în conformitate cu propriul ei Principiu creator"119. O consecință a acestui fapt este că, subliniind valoarea metaforică a textemelor, cognitiviștii riscă, în schimb, să reducă metaforele ("poetice") însele la texteme, anulând astfel specificul lor de produse libere ale imaginației creatoare. 4.3. Cele două limite ale cognitivismului se observă inclusiv în lucrările de dată mai recentă din cadrul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Eugeniu Coșeriu îl străbătuse cu câteva decenii în urmă. De altfel, comentând studiul coșerian "La creación metafórica en el lenguaje" (1952), Mircea Borcilă a semnalat deja precursoratul profesorului de la Montevideo în descrierea acestui compartiment al limbajului: "lingvistul nostru "descoperă" [...] "câmpul" metaforicii vorbirii, în care se vor instala, mai târziu (dar numai parțial și provizoriu, pentru a-l părăsi imediat), semanticienii cognitiviști. Mai mult, E. Coșeriu propune și o cuprindere de ansamblu a acestui câmp, pornind de la un criteriu de structurare foarte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
propune și o cuprindere de ansamblu a acestui câmp, pornind de la un criteriu de structurare foarte asemănător cu cel ce va fi adoptat, ulterior, în/prin "Modelul cognitiv global" (i.e., "Marele lanț al ființei") din semantica cognitivă [...]: el stabilește "serii" metaforice universale, care corespund, în mare, "felurilor de ființă" din modelul cognitivist."128 De asemenea, Coșeriu identificase și contracarase încă din textul respectiv anumite dificultăți și blocaje cu care se vor confrunta, câteva decenii mai târziu, "poeticienii minții": "Pentru cognitiviști, care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dar a ignorat, de cele mai multe ori, dimensiunea lor creativă în plan textual-discursiv. Din aceste motive, mai interesante în raport cu obiectul volumului sunt cercetările școlii lingvistice bucureștene dedicate proverbelor. Astfel, în afara studiului de pionierat pe care Pavel Ruxăndoiu l-a consacrat dimensiunii metaforice a acestor unități 157, e de semnalat îndeosebi sinteza lui Cezar Tabarcea, care a realizat o clasificare "logico-semantică" a proverbelor, distingând în cadrul lor cinci "tipare simple" (implicativ-calitativ, implicativ-obiectiv, actanțial, circumstanțial și comparativ) și alte cinci "combinate", adică derivate din primele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
științele naturii, prin "respingerea radicală a abordării determinist-cauzale a "faptelor" studiate și [prin] considerarea lor consecventă din unghiul specific cultural al 'intenționalității' și/sau al 'finalității' lor constitutive"191. De aceea, "orice demers "științific" care urmărește "explicarea competenței" (culturale, lingvistice, metaforice), ca dimensiune "implicită" a acestei activități nu va putea considera, ca "punct de pornire" sau ca "factori determinanți" ai investigației, niciun fel de condiționare materială sau externă a acestei activități funcțional-autonome. Dimpotrivă, [...] factorii "externi" vor trebui să fie "puși între
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
factorii "externi" vor trebui să fie "puși între paranteze", în spiritul lecției exemplare a fenomenologiei, iar cercetarea va trebui să urmărească aportul fiecăruia dintre componenții implicați (elemente, reguli), în perspectiva finalității proprii actului semantic vizat. Explicarea "competenței" sau a "capacității" metaforice, în dimensiunea sa definitorie, va trebui să țină cont [...] numai de acești 'factori funcționali': stricto sensu, explicarea competenței metaforice [sau lingvistice - n.n.] este chiar explicarea modului de funcționare a actului de creație semantică în procesul metaforic [sau, în general, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să urmărească aportul fiecăruia dintre componenții implicați (elemente, reguli), în perspectiva finalității proprii actului semantic vizat. Explicarea "competenței" sau a "capacității" metaforice, în dimensiunea sa definitorie, va trebui să țină cont [...] numai de acești 'factori funcționali': stricto sensu, explicarea competenței metaforice [sau lingvistice - n.n.] este chiar explicarea modului de funcționare a actului de creație semantică în procesul metaforic [sau, în general, în procesul vorbirii - n.n.]."192 1.2. Această situare a lingvisticii, bazată pe distincția trasată de filozoful Immanuel Kant între
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
competenței" sau a "capacității" metaforice, în dimensiunea sa definitorie, va trebui să țină cont [...] numai de acești 'factori funcționali': stricto sensu, explicarea competenței metaforice [sau lingvistice - n.n.] este chiar explicarea modului de funcționare a actului de creație semantică în procesul metaforic [sau, în general, în procesul vorbirii - n.n.]."192 1.2. Această situare a lingvisticii, bazată pe distincția trasată de filozoful Immanuel Kant între domeniul Necesității/ Naturii și cel al Libertății/Culturii 193, nu este una arbitrară, ci se revendică de la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
act singular care nu reproduce exact niciun act lingvistic anterior și care, numai prin limitele pe care i le impune necesitatea intercomunicării sociale, "seamănă" cu acte lingvistice anterioare, aparținând experienței unei comunități"209. Ideea este amplificată în studiul consacrat creației metaforice în limbaj, unde reformularea teoriei "formelor simbolice" a lui Cassirer reprezintă, de fapt, o ruptură cu întreaga tradiție retorică anterioară: "ca activitate cognitivă, limbajul nu rămâne în cadrul receptivității pur contemplative, nu este simplă luare de contact pasivă, nu este acceptare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
realitate", adică relația în fiecare caz determinată între o expresie lingvistică și o "stare de lucruri" "reală", între semn și "lucrul" denotat"; obiectul desemnat e, în general, acela vizat de un semnificat de limbă (George e deștept), însă, în desemnările metaforice și/sau ironice, poate fi diferit de obiectul vizat de semnificat (Bravo, deșteptule!...); b) semnificația/semnificatul (germ. Bedeutung, sp. significado, fr. signification, en. meaning), i.e., "conținutul unui semn sau al unei expresii dat într-o anumită limbă și exclusiv prin intermediul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Deși a avansat o clasificare de ansamblu a unităților "discursului repetat", Coșeriu nu și-a propus să realizeze și o (sub)categorizare a textemelor însele. E adevărat că, atunci când delimitează aria textemelor, fondatorul integralismului precizează că aceasta cuprinde diverse "construcții metaforice, proverbe, dictoane, sentințe, "wellerisme", refranes". Însă, prin această enumerare, Coșeriu nu clasifică, ci doar exemplifică extensiunea textemelor, dovada cea mai concludentă în acest sens constituind-o faptul că, deși a avansat un aparat conceptual nou, autorul studiului a continuat să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tipul I) de "sintagmele stereotipe" (tipul II), ceea ce este explicabil din punct de vedere sintactic, dar poate fi evitat din punct de vedere semantic. Astfel, ceea ce diferențiază, sub raport semantic, "perifrazele lexicale" de "sintagmele stereotipe" este, mai întâi, caracterul (parțial) metaforic al ultimelor, care ne permite să conferim anumitor elemente ale unităților de tip II un sens figurat fără ca prin aceasta să renunțăm cu totul la sensul lor literal (v. infra, 2.4.1.). În schimb, unitățile de tip I nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ne permite să conferim anumitor elemente ale unităților de tip II un sens figurat fără ca prin aceasta să renunțăm cu totul la sensul lor literal (v. infra, 2.4.1.). În schimb, unitățile de tip I nu vehiculează un sens metaforic/figurat, deoarece ele au întotdeauna o semnificație unică - aceea conferită de "conținutul" global al sintagmei. Dacă, de exemplu, putem interpreta o unitate precum a da cu oiștea-n gard (= tipul II) și în sensul ei literal ("a izbi pur și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aceea conferită de "conținutul" global al sintagmei. Dacă, de exemplu, putem interpreta o unitate precum a da cu oiștea-n gard (= tipul II) și în sensul ei literal ("a izbi pur și simplu oiștea de gard"), și în sensul ei metaforic/figurat ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie", DEX 2012), nu putem interpreta unități precum a-și aduce aminte sau a nu avea habar (= tipul I) decât într-un singur sens ("a-și aminti
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nepotrivit, a face o prostie") cu sensul de "a da un răspuns greșit la un examen", vom fi în mod automat tentați să asociem oiștea cu "răspunsul greșit", iar gardul cu "examenul"316. 2.1.3. Aceste două proprietăți - valoarea metaforică și caracterul (de)compozabil - fac ca, din punct de vedere semantic, expresiile idiomatice verbale, care ocupă o mare parte din sfera "sintagmelor stereotipe" delimitate de către Coșeriu, să fie mai apropiate de texteme (mai exact, de proverbe) decât de celelalte unități
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este dubla lor stratificare semantică. Spre deosebire de unitățile de tipul I sau II, care fie sunt nedecompozabile, fie comportă doar în parte un sens figurat, textemele pot fi analizate în elementele lor constituente, dar, în același timp, ele vehiculează un "sens metaforic global", care nu poate fi dedus din simpla articulare a acestor elemente după principiul compoziționalității. Putem observa acest lucru comparând construcțiile verbale caracteristice celor trei tipuri de discurs repetat. Astfel, în cazul "perifrazei lexicale" a (nu) avea habar (tipul I
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]