4,790 matches
-
aderării, de plăți suplimentare, sub formă de: plăți pe cap de animal (art. 15) și plăți pe suprafață (art. 17); ==> un plafon național de 8.900.000 capete ovine eligibile la prima anuală/oaie acordată producătorilor de miei grei și miei ușori (Reglementarea Consiliului nr. 2467/98 CEE art. 5(1); ==> rezervă națională suplimentară de capete ovine de 3%, în baza R 2467/98, art. 7 (1) și R 3567/92; ==> un plafon național de 400.000 capete caprine matcă pentru
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Înțelegem astfel că pentru Blake sferele îngerești există din veșnicie, iar taină lor este cunoscută doar de Dumnezeu, spre care acestea veșnic se înalță. Sferele îngerești sînt arhetipuri dumnezeiești ce țin de ordinea lăuntrica a divinității. În mijlocul lor se află Mielul lui Dumnezeu care, din mila pentru cei ce dorm (cei aflați în cădere), va împlini Opera Creației. Căderea din veșnicie nu este o cădere totală. Doar o parte însemnată din divinitate cade atunci cînd Albion, Omul Universal, se cufunda într-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
e milă Veșniciei; fără a Timpului iuțime,/ Care e cel mai iute dintre toate cîte sînt, toate-ar fi fost durere veșnică"205. Astfel, întîi este creată Beula, un tărîm blînd, plăcut, "Univers lunar", feminin, pur. Este veșnic creat de către Mielul lui Dumnezeu înăuntrul și în afara Omului Universal, astfel încît "Fiicele lui Beula" să poată crea spații pentru cei ce dorm (cad), ca să nu cadă în Moartea Veșnică 206. Aceasta este necesitatea stării de veghe, impusă și de Iisus Hristos ucenicilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În bucuria-i beata ajungînd într-o Dumbrava foarte-ndepărtată.] Există dintru Marea Veșnicie un blînd, plăcut popas Numit Beula, un dulce Univers Lunar, feminin, încîntător, Pur, blînd și Gingaș, din Mila dăruit celor ce dorm, Creat pe veci de Mielul Domnului în jurul, 95 De toate părțile,-năuntrul și-n afară Omului Universal. Fiicele lui Beula îi urmează pe cei ce dorm în toate Visurile lor, Spații creînd, ca să nu cadă-n Moartea cea de Veci. Cercul Sorții odată încheiat, un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se desfătau în spațiile Lunare-ale lui Eno, 225 Nouă Timpuri trăit-au ei prin codri, hrănindu-se cu fructe dulci, Și nouă luminoase Spații străbătut-au, teșind hătișuri de-ncîntare, Sălbaticele Capre pentru lapte prinzîndu-le-n capcane, si se hrănesc cu carnea Mieilor: Un barbat și-o femeie, goi și rumeni că splendoarea verii. Pieptul lui, pe rînd Iubire și-Ură, una alteia urmînd: al ei, Dispreț și Gelozie 230 În pasiuni abia născute; nu se sărutau, nici nu se-mbrățișau de frică
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
la pedeapsa! Refuzînd să privească Divinul Chip pe care toți îl privesc Și trăiesc prin această, el într-un somn de moarte a căzut. Dar noi, nemuritori în puterea noastră, prin aspră lupta în viață zăbovim 285 Pîn' ce pe Mielul Domnului într-o alcătuire muritoare-l vom fi tras. Și că el trebuie ca să se nască este cert, căci Unul trebuie să fie Tot Și să cuprindă înlăuntru-i lucrurile toate, mici și mari, Noi de aceea, de dragul cărora lucrurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de grîne de lîngă cuibul lor. De ce úrlă Leul și cu Lupul? de ce pleacă-n străini? De-arsura verii amăgiți, în mare dragoste se joacă 445 Și își aruncă puii-afară înfometatelor sălbăticiuni și nisipoaselor pustiuri. De ce junghérului e dată Oaia? Mielul se joacă-n Soare: El tresare! aude pasul Omenesc! și spune: Ia lină mea, Dar lasă-mi viață: dar el nu știe că iute vine iarnă. Paianjenul stă în trudita-i Pînză, nerăbdător așteptînd Musca. 450 Curînd o Pasare lihnita
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Înaltul Snowdon, și-nchise Solii-n nouri împrejur 545 Pînă la timpul Sfîrșitului. Apoi Șapte Aleseră, numiți cei Șapte Ochi ai Domnului 50 și cei Șapte Luminători ai Atotputernicului. Cei Șapte sînt unu-ntr-altul; cel de-al Șaptelea este numit Iisus, Mielul Domnului, apururi binecuvîntat, și el urmat-a Omul Ce rătăcea pe muntele Efraim ca să-și găsească un Mormînt, 550 Ochii-i lăuntrici închizîndu-se din fața Divinei viziuni, și toți Copiii săi afară rătăcind, din sînul sau fugind departe. Sfîrșitul Nopții Întîi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
am deschis că setea să i-o potolesc, Si Marelui adînc i-am poruncit să o ascundă-n mîna să Pîn' se făcu un Copilaș ce plînge, mic de-o șchioapa. La sînu-mi o-am purtat cum omul poartă-un miel, Si am iubit-o, tot sufletul i-am dat și toată-a mea plăcere, 95 Ascuns-o-am în dulci grădini și-n tainice sălașuri ale verii, Teșind hătișuri de-ncîntare de-a lungul raiului cel însorit, Întortocheate labirinturi. Mi-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a lungul raiului cel însorit, Întortocheate labirinturi. Mi-a născut fii și fiice, Si ei departe-au dus-o și-au ascuns-o să n-o mai pot vedea. Împresuratu-m-au cu muri de fier și de arama. O Miel 100 Al Domnului învesmîntat în hainele lui Lúvah! puține știi Despre Eternă moarte, că mergem toți spre Moartea cea Eternă, Spre-al nostru Caos Dintru Început, în vălmășagul cel minat de întîmplare de destrămate Principii discordante-ale Iubirii și-ale Urii65
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
căile-nspumate. Pe nori Fiii lui Urizen priviră Ceru-n jur zidit; Ei cumpănit-au și pus-au ordine în totul, si mîngîiat fu Urizen să vadă 260 Lucrarea minunată cum curge înainte precum cele văzute din cele nevăzute; Căci Mielul cel Divin, Însuși Iisus, care-i Divină Viziune, Îngăduit-a totul, pentru că Omul să nu cadă în Moartea cea de Veci, Fiindcă-atunci cînd prăbușitu-s-a Luváh, el însuși lua vesmintele de sînge Că nu cumva să înceteze starea ce se numeste
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lesne să vorbești despre răbdare celor aflați în suferință, 405 Și ale prevederii legi să le grăiești pribeagului rătăcitor, Si croncănitul corbului ce flămînzește în iarna să-l asculți Cînd sîngele cel roșu umplut este cu vin și măduva din miei. E lesne ca să rîzi la mînioase elemente, Să auzi cîinele lătrînd la ușa-nzăpezită, si bivolul în zahana mugind; 410 Să vezi un zeu pe fiecare vînt și-o binecuvîntare pe-orice vijelie; Să auzi șoapte de iubire în tunătorul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
leu îl apucă De fioroasa-i coama, din drumul său înfricoșat oprindu-l; zadarnica vocea Lui Urizen, zadarnica limba meștera la vorbă. O Stîncă-,un Nor, un Munte, 135 Acum nu aveau Glas că pe Tărîmurile Veșniciei fericite, Acolo unde mielul răspunde glasului unui copil, si leul, omului în vîrstă, Dîndu-le dulci învățături; acolo unde Norul, Rîul, Cîmpul Vorbesc cu fermierul și pastorul. Însă aceștia-îngrozitor îl asaltară, Picioarele prinzîndu-i, si hăcuind tendoanele, încît în Peșteri 140 Se ascunse ca sa-si tămăduiască
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
simt. Nu tremura așa, Enitharmon, de teama groaznicelor porți Ale sărmanei tale Inimi frînte. Te văd ca pe o umbră veștejindu-te Parcă-n afară Existenței; dar iată! privește! primește mîngîiere! 415 Întoarce spre năuntru Ochii 213 și-acolo pe Mielul Domnului privește-l Învesmîntat în hainele de sînge-ale lui Lúvah cum se pogoară ca să mîntuie. O, Nălucă-a lui Urthona, primește mîngîiere! O, Enitharmon! De ai putea sa curmi înfricoșarea, tremurul și groază. Cînd mă arăt naintea-ți iertînd vechi răni
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de-ades că gelozia să-ți conving și frica și-ngrozirea. Vino încoace; aibi răbdare; hai împreună să vorbim, căci Și eu tremur și mi-e teamă de mine însumi și toată viața-mi din trecut". Enitharmon răspunse: "Îl văd pe Mielul Domnului cum se pogoară 425 Că să-Întîlnească-aceste Spectre ale Morților. Mă tem de-aceea că Morții Veșnice el ne va da, pedeapsa potrivită pentru acestfel De îngrozitori nelegiuiți: Supremă stingere în veșnică durere 214: Viața în veci murind în sufocare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din nou se odihni În brațele Mîntuitorului, în brațele duioasei mile și ale iubitoarei bunătăți. 20 Apoi Los zise: "Privesc Divină Viziune prin Porțile sfărmate Ale sărmanei tale inimi frînte, uimit, topit de Dragoste și Milă". Și Enitharmon spuse: "Văd Mielul Domnului pe Muntele Sion". Cu dragoste și Teama, minunîndu-se, asupră-le simțit-au mîna cea divină; Căci nu era nimic care să-i poat' opri pe morții din Beula într-a lui Ulro noapte 25 Să coboare; duși în ispita
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Tharmas și din norii femeii-Întunecoase. Și unii erau țesuți o dată, și alții de două ori, iar alții întreit În Cap sau Inima ori Pîntec, după porunca cea mai dreaptă A preaîndurătoarei mile pentru spectralii morți. Cînd Urizen văzu pe Mielul Domnului învesmîntat în straiele lui Lúvah, 60 Uimit și îngrozit statu, desi bine știa că Orc Era Luváh. Însă acum privea un nou Luváh, Sau Unul Care-al lui Lúvah chip îl lua și înaintea lui stătea. Însă pe Orc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că Orc Era Luváh. Însă acum privea un nou Luváh, Sau Unul Care-al lui Lúvah chip îl lua și înaintea lui stătea. Însă pe Orc îl văzu chip de Șarpe vremi peste vremi crescînd În bătălia crîncena; și văzu Mielul Domnului și Lumea lui Los 65 Înconjurată de mecanismele-i întunecoase; fiindcă Orc iute crescu-n Mînie, un Șarpe uimitor 242 printre Constelațiile lui Urizen. Coama de foc pe fruntea-i se nalta, roșie aidoma granatului, Dedesubt, pînă la pleoape
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Astfel născînd vastă familie, uimitoare-n frumusețe și iubire, Si arătatu-s-au chip femeiesc Universal 248 zidit Din cei care în Ulro erau morți, din spectrele morților. Și Enitharmon dădu Femeii nume, Ierusalim cea sfîntă. Și rătăcind văzu pe Mielul Domnului în Valul lui Ierusalim; 190 Divină Viziune văzută-n tainicul străfund Al sînului frumoasei Ierusalim într-o văpaie gíngaș strălucind. Apoi cîntară fiii Raiului în jurul Mielului lui Dumnezeu, si ziseră, "Slavă, Slavă, Slavă sfîntului Miel al Domnului Care acum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
morților. Și Enitharmon dădu Femeii nume, Ierusalim cea sfîntă. Și rătăcind văzu pe Mielul Domnului în Valul lui Ierusalim; 190 Divină Viziune văzută-n tainicul străfund Al sînului frumoasei Ierusalim într-o văpaie gíngaș strălucind. Apoi cîntară fiii Raiului în jurul Mielului lui Dumnezeu, si ziseră, "Slavă, Slavă, Slavă sfîntului Miel al Domnului Care acum purcede să alunge întunecatul trup Satanic. 195 Acum privim răscumpărarea. Acuma știm că viața cea de Veci Atîrnă doar de mînă cea Universală, iară în noi Nimic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Și rătăcind văzu pe Mielul Domnului în Valul lui Ierusalim; 190 Divină Viziune văzută-n tainicul străfund Al sînului frumoasei Ierusalim într-o văpaie gíngaș strălucind. Apoi cîntară fiii Raiului în jurul Mielului lui Dumnezeu, si ziseră, "Slavă, Slavă, Slavă sfîntului Miel al Domnului Care acum purcede să alunge întunecatul trup Satanic. 195 Acum privim răscumpărarea. Acuma știm că viața cea de Veci Atîrnă doar de mînă cea Universală, iară în noi Nimic nu e decît doar moarte-n slăbiciunea, tristețea și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din nou în chipurile Sumbrei morți și deznădejdi, și nimeni n-ar putea Scăpa în Veci de Veci, 230 Dacă tu, O, Universală Fire Omenească care-i Un Om, de-a Pururi binecuvîntat Nu ai primi țesutele Integumente. Rahab privește Mielul Domnului. Cu-al ei cuțit de cremene lovește. Și propria lucrare și-o zvîrle în prăpăd Vremi peste vremi, gîndindu-se pe Mielul de-a Pururi binecuvîntat să-l prăpădească. El leapădă vesmintele de sînge, nălucile le mîntuie din lanțuri de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Universală Fire Omenească care-i Un Om, de-a Pururi binecuvîntat Nu ai primi țesutele Integumente. Rahab privește Mielul Domnului. Cu-al ei cuțit de cremene lovește. Și propria lucrare și-o zvîrle în prăpăd Vremi peste vremi, gîndindu-se pe Mielul de-a Pururi binecuvîntat să-l prăpădească. El leapădă vesmintele de sînge, nălucile le mîntuie din lanțuri de robie. 235 Pe cei ce dorm în Ulro îi trezește; pe el îl laudă ale lui Beula fiice; Cu untdelemn picioarele-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiice; Cu untdelemn picioarele-i le ung, si cu-al lor par le șterg. Acum privim Marginile lui Beula, și-acum privim tărîmul Din care moartea Veșnică în Veci e lepădata. Ia trupu-ntunecat Satanic în al Fecioarei pîntec, 240 O Miel Divin! pe tine nu te poate necăji. O milostive, Milă ta este de la-întemeierea Lumii, si Mîntuirea-ți Din Vecie Încă început-a. Vino, O Miel al Domnului, Vino, Doamne Iisuse, vino degrabă". Așa cîntară ei în Veșnicie, uitîndu-se în Beula
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
moartea Veșnică în Veci e lepădata. Ia trupu-ntunecat Satanic în al Fecioarei pîntec, 240 O Miel Divin! pe tine nu te poate necăji. O milostive, Milă ta este de la-întemeierea Lumii, si Mîntuirea-ți Din Vecie Încă început-a. Vino, O Miel al Domnului, Vino, Doamne Iisuse, vino degrabă". Așa cîntară ei în Veșnicie, uitîndu-se în Beula jos. 245 Vuia războiu-n jurul Porților Ierusalimului; o hîdă-nfățișare luat-a Văzut în întregime, Vastă Hermafrodita silueta Se înalță că un Cutremur de Pămînt, trudind
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]