2,132 matches
-
din domiciliul forțat de la Râmnicu Sărat. R. R.: După 1953, mama se ducea în continuare, săptămânal, să facă prezența la Miliție, dar controalele acasă nu mai erau atât de dese, ba chiar se răriseră de tot. Altădată o mai invita milițianul acela țigănos să stea la căldură în sediul Miliției atunci când ea, alături de 400 de persoane, aștepta la rând să fie luată în evidență. Închipuiți-vă cum era să stai la rând, în frig, în fața unui milițian mâncat bine, băut, cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Altădată o mai invita milițianul acela țigănos să stea la căldură în sediul Miliției atunci când ea, alături de 400 de persoane, aștepta la rând să fie luată în evidență. Închipuiți-vă cum era să stai la rând, în frig, în fața unui milițian mâncat bine, băut, cu cravată la gât, la ora 8 dimineață, care mai făcea și bancuri nesărate în fața atâtor oameni. Or, oamenii ăia erau oameni educați, avuseseră avere, erau elita vechii societăți care nu putea să spună nimic, tăcea resemnată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fugit. C. I.: Cum s-a petrecut situația asta cu focul de armă? Povestiți-mi mai pe larg! S. M.: A fost oleacă de scandal cu niște cetățeni care n-ar fi vrut să dea cotele, sau cam așa ceva, și milițianul din comună, unul Stoide, a venit la Țonea că el era mai recalcitrant. Și Țonea a spus: "Tu-ți Dumnezău' mă-tii, te împușc!" și a tras un foc de armă în sus. În rest, nimic. C. I.: Dar erați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Țonea că el era mai recalcitrant. Și Țonea a spus: "Tu-ți Dumnezău' mă-tii, te împușc!" și a tras un foc de armă în sus. În rest, nimic. C. I.: Dar erați de față când s-a tras după milițian? S. M.: Nu eram acolo, eram acasă. Eu eram certat cu milițianul și mi-am zis: "să vezi că de acum încep să ne aresteze". Și apoi am vorbit cu Ion: "Băi, ce facem?" "Ce să facem? Fugim!" "Unde să fugim
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-ți Dumnezău' mă-tii, te împușc!" și a tras un foc de armă în sus. În rest, nimic. C. I.: Dar erați de față când s-a tras după milițian? S. M.: Nu eram acolo, eram acasă. Eu eram certat cu milițianul și mi-am zis: "să vezi că de acum încep să ne aresteze". Și apoi am vorbit cu Ion: "Băi, ce facem?" "Ce să facem? Fugim!" "Unde să fugim?" Hai să vorbim!" "Cu cine să vorbim?" Cu codoșii! Codoșii fiind
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Securității. S. M.: Da, dar acela nu m-a denunțat că eu aș fi spus că ăla ar trebui împușcat. Nu pentru asta m-au arestat. C. I.: Dar ați fost cumva asociat cu cel care a tras cu pistolul după milițian? S. M.: Nu. Eram prieteni, atât. Și am plecat cu el pentru că el era în mai mare legătură cu ei, cu Vrabie și cu Anghel, decât eram eu. C. I.: Dar el a tras cu pistolul... S. M.: El a tras cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
încă mănânc arpacaș, este obligatoriu! Din închisoare am rămas cu foame, frig și frică. Am ieșit din pușcărie cu o frică intrată în reflex. De exemplu, odată conduceam mașina și, la ieșirea din Vaslui, m-au tras pe dreapta niște milițieni de la circulație. Am coborât, am luat poziția de drepți și mi-am scos pălăria sau șapca, ce aveam eu. C. I.: Ați făcut asta din reflex, instictiv... D. B.: Da, însă eu nu mi-am dat seama, dar soția a văzut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
după o săptămână, că am fost angajat acolo, a venit un vecin la mama, locuia, ca și astăzi, într-un bloc de lângă Liceul „Șincai”, a venit, mi se pare, responsabilul cărții de imobil să-i spună: „doamnă vă caută niște milițieni”. Au venit doi milițieni, erau tineri, să-i spună că toți dușmanii poporului vor sfârși așa cum merită; că eu am intrat la Europa Liberă și să știe și dânsa la ce se poate aștepta. însă cât am fost eu la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
am fost angajat acolo, a venit un vecin la mama, locuia, ca și astăzi, într-un bloc de lângă Liceul „Șincai”, a venit, mi se pare, responsabilul cărții de imobil să-i spună: „doamnă vă caută niște milițieni”. Au venit doi milițieni, erau tineri, să-i spună că toți dușmanii poporului vor sfârși așa cum merită; că eu am intrat la Europa Liberă și să știe și dânsa la ce se poate aștepta. însă cât am fost eu la Europa Liberă nu am
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trebuie să săvârșească orori, dar nu uită să-și trăiască, cu o intensitate sporită, propria existență. Viața boemă nu le era iertată securiștilor, aproape toți (cu unele excepții spre vârful ierarhiei) fiind epurați din cadrul aparatului. Există o adevărată competiție cu... milițienii: cine prinde mai repede „bandiții”, dar, mai ales, cine îi raportează, fiind situații când „captura” unora trece în contul celorlalți (pp. 85, 272). Un milițian și un securist din Șoarș ajung să se încaiere (p. 302), acest „sport”, evident extraprofesional
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu unele excepții spre vârful ierarhiei) fiind epurați din cadrul aparatului. Există o adevărată competiție cu... milițienii: cine prinde mai repede „bandiții”, dar, mai ales, cine îi raportează, fiind situații când „captura” unora trece în contul celorlalți (pp. 85, 272). Un milițian și un securist din Șoarș ajung să se încaiere (p. 302), acest „sport”, evident extraprofesional, fiind practicat și între angajații aceleiași instituții. într-un alt caz un plutonier-major, protejat de șeful direct, îl înjură pe un colonel (p. 135), agresiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Multe nu pot fi satisfăcute și de aceea mulți dintre solicitanții săraci sunt nevoiți a vinde lucrurile casnice pentru a-și procura cele necesare existenței. S'a semnalat Guvernământului Transnistriei. Au fost arestați un hamal din port și un fost milițian al poliției sovietice venit în curând în oraș, fiind indicațiuni că fac parte din organizația de partizani recent identificată la Odessa (Buletinul Contrainformativ Nr. 213.731 din 8.I.a.c.764 și Nr. 213.747 din 9.I.a.c.765
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
No. 1156922 1942 Luna V Ziua 4 INSPECTORATUL JAND. TRANSNISTRIA către COMANDAMENTUL ARMATEI A 3-a Stat Major Bir .2. La ordinul Dvs. Nr. 23.932/A923. Am onoarea a vă raporta că cei 7 ucraineni înarmați dela Dumanovka sunt milițieni (guarzi comunali) angajați în conformitate cu ordonanța Nr. 27 a Guvernământului Transnistriei 924 care pe lângă însărcinările ce le revin, execută și serviciul de pază al lagărului de evrei din Dumanovka. S'a încredințat paza lagărului de evrei acestor milițieni, din lipsă de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela Dumanovka sunt milițieni (guarzi comunali) angajați în conformitate cu ordonanța Nr. 27 a Guvernământului Transnistriei 924 care pe lângă însărcinările ce le revin, execută și serviciul de pază al lagărului de evrei din Dumanovka. S'a încredințat paza lagărului de evrei acestor milițieni, din lipsă de efective și pentru a avea o mai mare autoritate față de cei internați în lagăr și a putea face pază în bune condițiuni, au fost înarmați. Acești guarzi comunali, înainte de angajare, au fost selecționați dintre elementele ce s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ca specialiști, 19 au murit, 242 au fugit și au fost dați în urmărirea Legiunei de Jandarmi Moghilău, iar 965 cei mai nevoiași au fost evacuați în raionul KRASNA în urma aprobării Guvernământului Transnistria. Paza acestor evrei era făcută de câțiva milițieni ukrainieni sub controlul jandarmilor din Moghilău, prea puțini pentru a putea executa un control eficace, fapt care explică numărul mare al acelor ce au fugit. La Kazminki într'o clădire învecinată Plotonului de Grăniceri, au fost cazați cca. 450 evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
executa un control eficace, fapt care explică numărul mare al acelor ce au fugit. La Kazminki într'o clădire învecinată Plotonului de Grăniceri, au fost cazați cca. 450 evrei, astăzi mai sunt cca. 200. Paza se face de Primărie și milițienii evrei formați ad-hoc. Postul de Jandarmi Mâtchi îi controlează la 5-7 zile. Lângă gara Copaigorod într'o clădire neîncăpătoare și în jurul acesteia prin bordee în pădure, se aflau în luna Septembrie 1942, cca. 2000-2500 evrei, astăzi mai sunt 125. Paza
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Jandarmi Mâtchi îi controlează la 5-7 zile. Lângă gara Copaigorod într'o clădire neîncăpătoare și în jurul acesteia prin bordee în pădure, se aflau în luna Septembrie 1942, cca. 2000-2500 evrei, astăzi mai sunt 125. Paza se face numai de un milițian evreu. Milițianul este controlat și primește instrucțiuni dela Șeful Comunității din Copaigorod, un anume ORENSTEIN 1452. La verificarea celor raportate mai sus la Copaigorod, Comandantul Batalionului Grăniceri Transnistria 1453 a fost însoțit de noul Comandant al Legiunei Moghilău 1454, care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
îi controlează la 5-7 zile. Lângă gara Copaigorod într'o clădire neîncăpătoare și în jurul acesteia prin bordee în pădure, se aflau în luna Septembrie 1942, cca. 2000-2500 evrei, astăzi mai sunt 125. Paza se face numai de un milițian evreu. Milițianul este controlat și primește instrucțiuni dela Șeful Comunității din Copaigorod, un anume ORENSTEIN 1452. La verificarea celor raportate mai sus la Copaigorod, Comandantul Batalionului Grăniceri Transnistria 1453 a fost însoțit de noul Comandant al Legiunei Moghilău 1454, care văzând situația
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
părea mai inteligent. Mi-a răspuns, cu cuvintele lui, că orașul se pregătește de samit... Trăi-ț-ar familia matale, dar ce legătură are NATO cu noi? Cu ce ne afectează pe noi venirea la București a mahărilor ăstora? Dar milițianul comunitar se arătă destul de străin de cauză în ce privește capitala și samitul cu chistoale și bombe atomice. Era, se vede treaba, instruit pentru un eveniment distinct. L-am luat ușor, i-am zis că face o treabă bună și că populația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
dat cu piciorul! Chitaristă de rock, creier de muzician, fire de luptătoare, calități de lider natural, tot ce trebuie ca să facă treabă remarcabilă printre ai săi... În loc de asta, după ce și-a probat talentul și valoarea, e luată la bătaie de milițieni (care acum pozează în pensionari amabili), închisă pentru vagabondaj și prostituție, împinsă la exil. La fel ca ea au pățit și celelalte componente ale formației Catena: Lidia Creangă, Elvira Iancu și Ortansa Păun. Istoria lor se poate afla, povestită chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
locuiesc și fără să-mi dau seama, altfel nefiind vitezoman, dimpotrivă, am apăsat mai tare pe accelerație și am trecut puțin peste viteza legală. Evident că am fost oprit de cunoscuta mașină cu radar din spatele pomului, numai că cei doi milițieni și-au dat seama că au de-a face cu un cetățean onest care a comis o greșeală de iertat, ca să zic așa. În dialogul cu mine au ajuns la concluzia că un simplu avertisment ar fi de ajuns pentru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că așa vom cucerii și uimii o planetă întreagă. În cazul acesta vă rog să vă imaginați cum politicienii noștri de azi negociază conducerea acestei instituții. Ar fi sinistru să-i vezi cum decid conducerea sa prin rotație, cum făceau milițienii din începutul poveștii cu mașina de radar. O lună ar trebui să fie condusă de PDRE pentru că ei sunt de stânga și mai au datorii de câteva miliarde din campania electorală trecută,luna următoare banca centrală ar trebui condusă de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ridice în picioare și să-mi spună ,,bună ziua dom' inginer". Și nici măcar nu glumeau.Era forma lor de respect. Pentru ei toți cei care aveau o facultate erau ingineri. Rușinea era dimensiunea fundamentală a moralei unei comunități mici în care milițianul nu călca aproape niciodată.Cine nu respecta acest cod nescris de comportament se afla în ,,în gura lumii". A fi ,,de rușinea lumii" era un lucru foarte grav. Însemna că ai încălcat codul de conviețuire și puteai intra într-o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fi întrebat ceva ar fi spus adevărul. Ar fi spus lucruri pe care ei oricum le știau. Nu-mi dau seama dacă mi-a spus el sau mi-a zis Paleologu că în pușcărie îl cam bumbăceau, îl cam băteau milițienii. Pe Paleologu, nu. Iar acesta se cam rușina de Steinhardt. Nu voia ca Steinhardt să aibă impresia că vorbește, că d-aia nu îl bate pe el. Steinhardt avea un soi de-a enerva milițienii, chiar o căuta, iar Paleologu
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
cam bumbăceau, îl cam băteau milițienii. Pe Paleologu, nu. Iar acesta se cam rușina de Steinhardt. Nu voia ca Steinhardt să aibă impresia că vorbește, că d-aia nu îl bate pe el. Steinhardt avea un soi de-a enerva milițienii, chiar o căuta, iar Paleologu era mai alunecos, mai evaziv. Am fost de două ori la Paleologu. O dată l-am condus acasă. Locuia pe strada Latină. Ploua, era urât afară, întuneric, m-a luat de braț și l-am dus
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]