2,841 matches
-
înconjurat de bărbați cu o personalitate matură, umană și spirituală: avocatul Francesco Perez, sindicalistul Massimo Besozzi, funcționarul de bancă Giovanni Marchi, tehnicienii Alessandro Podavini și Alessandro Fenzi și mulți alții. Toți aceștia care, anterior consacrării în Opera Copiilor Buni, au militat în rândurile Acțiunii Catolice și au slujit în opere de caritate și în activități sociale. Acum noii frați aspiranți care doreau să se consacre Operei erau persoane mai tinere și, uneori, chiar băieți care trăiau în Casă. Don Calabria nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
alias propagandă) mai întîi, urmînd cuvîntul de ordine privitor la modestia de care ar trebui să dea dovadă Italia, după înfrîngerea africană. Revoltele din Milano, cauzate de foamete, l-au făcut să cadă de la putere pentru totdeauna. Baronul Sonnino, care milita în același partid, făcea figură de prim-locotenent și, în șoaptă, de rival mai ales ca urmare a duelului înțepător dintre marchiza Rudini și egeria baronului Sonnino, contesa Francesetti, amîndouă mari doamne și femei cu duh. Sonnino, protestant, de ascendență
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mult prea multe vedete ale lumii parlamentare sau jurnalistice neutraliști sau cu sentimente pro-germane nu renunțau la activitatea lor pornită pe căi contrare celor în care țara era angajată, începînd cu puternica falangă a liderilor socialiști. Printre aceștia, disidenții, care militaseră pentru intervenție, se aflau unii care, făcînd naveta între Roma și front, cedau în fața temperamentului și celei de a doua naturi a lor, de agitatori înnăscuți, cum era deputatul Bissolati. Se întorceau saturați de spirit critic, purtători de cuvînt ai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
secolul XIV, în detrimentul celei occidentale, nu a reprezentat și o subordonare de facto cu caracter politic. Opțiunea românilor pentru credința creștină ortodoxă, la acel moment, a așezat conceptul de neatârnare chiar la baza construcției lor statale. Pentru această autonomie vor milita în istorie, ea le va desena proiectul politic și profilul identitar. O lectură sistematică a imaginarului colectiv medieval este ajutată de faptul că el se bazează pe o cultură orală, așadar regulile de memorare a informației sunt, implicit, un factor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nervi", într-un cuvânt. De aceea proletarul Traian Demetrescu se apropie de prețiosul Macedonski. Până acum poezia fusese apăsată de heinismul "Junimii" și germanismul lui Coșbuc, Iosif, Chendi. Acum începe să se simtă din nou influența franceză. Revista care a militat sistematic pentru simbolism este Vieața nouă a filologului Ovid Densușianu, căruia, în ciuda îngustimilor critice, trebuie să i se recunoască meritul unei lărgiri a conștiinței estetice. Acesta înțelegea arta ca un exercițiu pur, pe deasupra oricărei direcții practice și ca o îndeletnicire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rolului junimiștilor și al lui Titu Maiorescu, abordarea extrinsecă a operei literare, fixarea unor ipoteze de lucru arbitrare. Trebuie să recunoaștem însă semnificația sociologică a acestei lucrări de pionierat. Deși pornește de la o premisă falsă, absența fondului cultural autohton, Ibrăileanu militează pentru europenizarea structurilor socio-culturale românești în cadrul specificului național, numai astfel posibil. ION DUNĂ, Opera lui Ibrăileanu, Editura Minerva, București, 1989, p. 95.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în ultima parte a vieții, înrobit ziaristicii politice în tinerețe, etc. După un scurt stragiu la „Universul”, celălalt mare ziar din interbellicul românesc, G. Călinescu se va stabili între prietenii și continuatorii lui C. Mille. Este evident că, dacă a militat pe tărâm public pentru înțelegerea geniului bolnav încă din 1886-1887, Al. Vlahuță nu putea, în martie 1889, când îl vizitează pe poet, decât să și susțină acest punct de vedere. Și nu sunt acestea singurele motive pentru care privim cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
temniță au făcut front comun împotriva dușmanului comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și nu mai văd scopul suferinței, esență divină a rostului omului în viață, care aduce pace și mântuire pentru care trebuie să militeze tot omul generos și devotat unui ideal. „Cea mai dureroasă rană este aceea făcută de mâna unui prieten.” (Sf. Nicodim Aghioritul) Dar minciuna și răutatea forfotesc în apele lor. Cortegiul de suferințe și bârfe pentru legionari nu s-a încheiat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aceste atribute „feminine”. 3. Tradiționalismul, conservatorismul Există două tipuri de culturi: unele orientate spre tradiție, altele spre schimbare. * În culturile orientate spre tradiție sunt perpetuate formele și ceremoniile tradiționale, iar prin valorile pe care le promovează sunt ostile schimbării. Ele militează spre un anumit conservatorism. Un inginer constructor într-o astfel de cultură învață cum se construiesc clădirile tradiționale, iar mai târziu învață și el pe alții. Folosind aceleași idei vor rezulta aceleași lucruri lipsite de originalitate. În aceste culturi, vârsta
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a deveni ministru, rector al Universității ieșene (1913-1916), S. cere reforme radicale (largă împroprietărire a țăranilor, vot universal etc.). Odată cu declanșarea conflagrației mondiale, el se plasează pe o poziție diferită de aceea a Partidului Liberal și a opiniei publice, militând de la tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții românești” (România și războiul european, Pentru ce sunt un trădător..., „Puhoiul”, Discursul d-lui Take Ionescu, ultimele trei sub genericul Din carnetul unui solitar) pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale, împotriva
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
modernizării Bisericii, datoria de a cultiva limba (Boala maimuțărelii), situația intelectualilor de la țară (Mucenicii satelor), soarta femeii și a țărăncii (Roaba pământului!), necesitatea ridicării satului ș.a., dovedind o înaltă conștiință civică. Tribun al Basarabiei, cum a fost considerat, ziaristul a militat pentru propășirea provinciei sale, marginalizată în contextul României Mari. După cedarea teritoriului de dincolo de Prut, va scrie pagini mișcătoare, îndeosebi în gazetele „Raza” și „Basarabia” - adunate în parte în volumul Iubim Basarabia (1998) -, despre drama refugiaților („Jelui-m-aș și
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
propriu-zis simbolistă), ține să precizeze că Lovinescu, pe urmele abatelui Brémond, își însușise termenul „inefabil poetic”, preluat mai târziu cu insistență de G. Călinescu, și că ideile de bază ale concepției sale, sincronismul și diferențierea, cu o întemeiere sociologică obiectivă, militau pentru modernizare și europenism. Lovinescu deschide o cale regală ca exponent al criticii estetice românești și ca părinte al generației de critici interbelici. Despre aceasta S. se pronunță deseori, realizând, prin caracterizările lui, o memorabilă tipologie artistică, în subsidiar și
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
ca bilunar, la 5 martie și la 20 martie 1935, cu subtitlul „Literatura, arta, știința”. În articolul-program, intitulat Cuvânt înainte și semnat de comitetul de redacție, se afirma că T.o. va fi „revista literară pentru tineret”, propunându-și să militeze pentru „spiritualizarea tineretului” și pentru „conștiința demnității răspunderii și a adevăratei meniri patriotice religioase”. Se publică versuri, proza, traduceri, cronici literare. Alături de „Craiova artistică și culturală” se află „Rubrică științifică”, „Pagina matematică”, „Rubrică jocurilor”. Poezia de aici se revendică de la
TINERIMEA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290190_a_291519]
-
balcanice pe tărâmul cultural și național” și să fie atât „tribuna celor peste 600 000 de români din Valea Timocului și dreapta Dunării”, cât și „un organ al tuturor românilor de peste hotare”. Rubrici: „Cărți-Reviste-Ziare”, „Informațiuni”. Având un caracter național și militând constant pentru drepturile minorităților românești din afara granițelor țării, T. reflectă, în primul rând, viața românilor din Bulgaria, Iugoslavia și Ungaria, dar și din Cehoslovacia, Albania, Grecia și Uniunea Sovietică. Se republică articolul Românii din dreapta Dunării, scris de Mihai Eminescu la
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
Gheară Trandafir, care o murit. Am rămas singur, nu mai e nimeni. Atunci de ce v-au arestat și v-au condamnat? Am fost Împotriva regimului comunist la alegerile din ’46. Și ce puneați dumneavoastră la cale cu grupul acesta? Păi, militam pentru schimbarea regimului... Am avut și arme... Când o fugit Mircea Cornel În America, pistolul lui mi-o rămas mie. El o stat fugar un an și ceva și dup-aia o plecat În Serbia, și de-acolo o trimes
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nu cumva să te ceri la lucru În colonie de muncă. Dacă te-ai cerut la lucru, acolo Îți rămâne pielea”... Ș-o avut dreptate. Ați fost condamnat cum a zis el? Da, ne-o condamnat Regiunea a III-a Militară Cluj... Și imediat după proces ne-o dus În Gherla. Și când am ajuns, ne-o făcut primire comandantul Goiciu și cu garda lui. Când se intra Înăuntru, toți cu mâinile sus și cu fața la perete. „Lăsați mâinile jos și vă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prințul Carol simțindu-se obligat să ofere 6000 de galbeni din caseta sa particulară pentru refacerea ei. 62. Adolphe Crémieux (1796-1880), om politic francez, fruntaș al Revoluției din 1848, președinte al Alianței israelite universale, creată în mai 1860, alianță care milita pentru recunoașterea drepturilor social-politice ale evreilor în țările în care aceștia se stabiliseră. Broșura amintită de Bacalbașa nu am aflat-o la Biblioteca Academiei, probabil că a apărut nesemnată. Francia va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cortez, Tudor Bugnariu. Dacă nu parcurgi „cimitirul” „României libere”, toate aceste morți rămîn necunoscute. Celelalte ziare centrale nu suflă o vorbă despre ele. Ar fi „demobilizator”? și cînd te gîndești că doi dintre ei au făcut reale servicii socialismului, au militat pentru „vremurile noi”! Urîtă „răsplată”! * Sînt lucruri care n-ar trebui să I le raportăm lui Dumnezeu. Din contră, ar trebui să-L rugăm să nu le vadă. Îl invocăm prea des, îl sîcîim pentru chestiuni minore, fleacuri, iritări de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Congresului al XIII-lea al Partidului. La rîndul ei, comisia a informat Comitetul Central, care a hotărît ca scrisoarea lui Lenin să fie citită de fiecare delegație în parte, dar să nu fie publicată. Ce conținea acestă scrisoare? Probleme organizatorice: milita pentru coeziunea Comitetului Central și atrăgea atenția că ea e periclitată de raporturile dintre Stalin și Troțki. Sînt lucruri pe care nu ni le-a spus nimeni, nici la cursul de Istoria URSS, nici mai tîrziu la învățămîntul politic. De
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Burlacu, din Suceava, pensionar. 178 Mihai Burlacu era În realitate executorul testamentar al familiei Maria și Mihai Cărăușu. 179 Profesorul Mihai Cărăușu, a fost În perioada interbelică, președinte al A.R.P.A. În județul Suceava, un sprijinitor activ al aviației românești, militând pentru dezvoltarea ei, prin contribuții bănești, propagandă În rândurile locuitorilor, mitinguri aviatice etc. La Fondul „Marian” se păstrau diverse afișe, fotografii, 630 Eu am raportat comandantului despre cele discutate și contribuția Casei „Simion Florea Marian”, ca reprezentantă a Județului Suceava
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
drum, am sintetizat sugestiile, Împreună cu tov. Lucreția Manolache 350, de la Comitetul de Cultură. Din discuții, am ajuns la unele valoroase concluzii, deosebit de utile pentru viitorul profil cultural al județului Suceava. Vi le comunic și Dv. cu scopul de a vă milita pentru Înfăptuirea lor: 1. - Vorbind cu tov. Manolache despre Fălticenii cei atât de profund integrați În cultură, l-am asemuit cu Vălenii de Munte. 2. - Tov. Manolache, spontan, a lansat sugestia de a se Înființa o Universitate Populară, tip Văleni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
după va fi bucuria...”. Rinocerii câștigaseră, În anii de după prăbușirea Zidului dintre cele două Europe și două lumi, pe lângă consacrata semnificație antitotalitară și o conotație „democratică” și „americană”, În contextul noului război Între sexe și Între minorități de tot soiul, militând, fiecare, pentru o identitate separatoare și privilegiată. Și În contextul „fundamentalismului” religios militant, desigur. Lupta de clasă și de rasă fuseseră Înlocuite prin alte conflicte și sloganuri... Nu mai era vorba de opresiunea absolută, totalitară, ci de simplificări militante, deloc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trebuie ca fiecare să-și recunoască toate, absolut toate, greșelile și să se desprindă de educația greșita primită de la foștii lor șefi; fiecare să devină propriul său șef, schimbându-și mentalitatea retrogradă și astfel pregătiți să-și însușească și să militeze pentru ideile marxiste. Cei care își vor face reeducarea, vor fi puși în libertate unde se vor putea încadra într o muncă cinstită, conform pregătirii, cei care nu au pregătirea definitivată și-o vor putea desăvârși, devenind apoi cetățeni cinstiți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
i se potrivească. Eu eram cu vreo zece centimetri mai înalt, ea avea cu vreo zece kilograme mai mult decât mine. La ora aceea din noapte nu era deschis nici un magazin de îmbrăcăminte. Din fericire, i-a venit totuși haina militară kaki pe care o purtasem pe vremuri. Problema cea mai mare era cu pantofii ei cu toc. Mi-a spus că avea teniși și cizme de cauciuc la birou. — Teniși roz și cizme roz, sublinie ea. — Îți place culoarea roz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Proclamând intenția de a face ca F. să devină o revistă ardentă, „o adevărată flacără”, Adrian Păunescu înregistra necesitatea militantismului, dar preciza: „Vom fi militanți, dar nu vom îmbrăca în nici un caz cămașa sordidă a formalismului așa-zis militant. Vom milita pentru nou, pentru progres.” În sprijinul legitimității noilor obiective ale revistei era invocată, nu fără abilitate, autoritatea liderului partidului și statului comunist, Nicolae Ceaușescu, ale cărui benedicțiune și îndemn erau citate în final. Editorialul definea atât în literă, cât și
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]