2,760 matches
-
gândire. Concepției lui Philon despre suflet îi este proprie o schimbare de perspectivă psihologică. În ea este practicată o substituire a sensului cercetării sau investigării acestuia, cercetare fundamentată de astădată pe pietatea necondiționată față de idealul rațiunii, realizat într-un spirit militant. Pe această cale a fost deschisă larg poarta spre credința în Dumnezeu. Studiul sufletului era studiul lui Dumnezeu, al acțiunilor sale creatoare, o perspectivă de gândire psihologică nouă, diferită de cea antică, care s-a păstrat peste vremuri, fiind larg
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
internetul aduce multă speranță deoarece pare a putea lărgi spațiul de dezbatere. Cercetările prezente par a tempera totuși acest optimism. Desigur, internetul permite crearea unor noi spații de dialog (prin forumuri, grupuri de discuție etc.), accelerează uneori mobilizarea opiniilor (îndeosebi militante), dar nu atrage încă importante contingente de noi cetățeni în spațiul public" (2007, pp. 34-35). 3.1 Rolul media în cadrul spațiului public Prin locul pe care îl ocupă în spațiul public dintr-o societate pe cale de a deveni o adevărată
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cyber-euforia) inițială a devenit recent mai moderată, fără a nega însă contribuțiile majore pe care internetul le poate aduce democrației. Internetul permite crearea unor noi spații de dialog (prin forumuri, grupuri de discuție etc.), accelerează adesea mobilizarea opiniilor (în special militante), dar nu atrage un număr mare de cetățeni în spațiul public. Comunicarea online, desprinsă de orice limitare geografică, poate lărgi, cel puțin în cazul utilizatorilor ei, limitele politice ale spațiului public, însă prăpastia dintre cei care dețin informația și ceilalți
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
vorbește despre trei faze ale concepției lui Eminescu în privința problemelor sociale: dacă primele două se caracterizează prin atitudinea independentă a gazetarului față de grupările politice ale timpului, "faza a treia se caracterizează prin înregimentarea sa în partidul conservator, în care devine militant, și prin faimoasa teorie a păturilor suprapuse. Caracteristic acestei faze e și faptul că Eminescu, fiind acum gazetar, nu-și mai poate exprima convingerile cu toată libertatea ca mai înainte"197. O perspectivă diacronică asupra publicisticii eminesciene, așa cum o relevă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
respecte contractul generic atașat acestei rubrici umoristice, dar gravitatea subiectului cîștigă în final, așa cum o arată sfîrșitul paragrafului ("o întîmplare atît de gravă"). Cititorul care pleacă de la ipoteza unei interpretări ironice este așadar determinat să-și rectifice lectura. O ironie militantă În cele cîteva exemple prezentate putem vorbi prea puțin de ironie militantă. Nu este însă și cazul rubricii "Cititorii noștri au cuvîntul", extrasă din L'Itinérant, "Săptămînal de luptă împotriva sărăciei și excluderii": Nu am nevoie de nimic Domnule Președinte
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
final, așa cum o arată sfîrșitul paragrafului ("o întîmplare atît de gravă"). Cititorul care pleacă de la ipoteza unei interpretări ironice este așadar determinat să-și rectifice lectura. O ironie militantă În cele cîteva exemple prezentate putem vorbi prea puțin de ironie militantă. Nu este însă și cazul rubricii "Cititorii noștri au cuvîntul", extrasă din L'Itinérant, "Săptămînal de luptă împotriva sărăciei și excluderii": Nu am nevoie de nimic Domnule Președinte al Republicii, domnilor miniștri, de la primul la ultimul, domnilor deputați, domnilor senatori
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
originea etnică a cuplurilor. Din vara aceluiași an, evreii nu mai aveau acces în cabanele de munte. Trebuie să menționăm însă că, între 1940- 1944, în coloanele publicației Erdély (Transilvania), editată de asociație, nu a apărut niciun material cu caracter militant antisemit. Ar fi nedrept să-i acuzăm de naționalism îngust pe autorii și redactorii publicației; fără îndoială, ei s-au bucurat de re-anexare, de modernizarea infrastructurii; pentru propria lor existență au fost obligați să obțină atât bunăvoința statului, cât și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
directă a Bisericii în lumea seculară refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni liberi, nu puteau fi indiferenți la problemele cetății. Dar în perspectiva prozelitismului militant, misiunea slujitorilor altarului nu trebuie să se îndrepte decât într-o singură direcție: păstrarea nealterată a credinței și întărirea ei. S-a trecut chiar de la propunerea unui partid clerical la adoptarea unei moțiuni care a circulat prin presa vremii, al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
intelectual. El a fost asumat de mai multe discipline teoretice, în primul rând de către sociologie, sub diversele sale înfățișări, de științele politice și, în cele din urmă, de istoriografie. Pe de altă parte, se poate regăsi o intenție pragmatică și militantă. Aceasta era interesată a discuta asupra legitimării (sau a deligitimării) anumitor categorii sociale și politice, dar și de reconstrucția unui limbaj al ierarhiei și al autorității în interiorul noii societăți postcomuniste". 2 Ibidem, p. 79. 3 Ibidem, p. 77: "Echivocă este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
exigențele de pură administrație fiind pentru acest post mult mai numeroase decît cele ale amănunțimilor tehnice, un bun și rigid administrator e de preferat. Capul administrației căilor ferate caută să fie cu totul independent de minister și de curentele politicii militante... Rămîne o singură chestiune de rezolvat: supravegherea siguranței publice pe drumurile de fier. Iată cum ar fi mai bine să se rezolve această chestiune: Administrația să fie și responsabilă înaintea legii, iar pentru a se putea constata cu siguranță pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Jean-Marie Seca, fac apel la memorie și tradiții, se adapă din gândirea mitică, din istorie și producțiile spațiului public, sunt ecouri ale schimbărilor sociale. Putem vorbi cu dificultate de coerență, de elaborare logică, de consecvență și mai degrabă de angajare militantă, de o acțiune de propagandă și de activism. Cu alte cuvinte, chiar daca comunicatorul este un om de știință, el nu transmite doar o informație neutră, ci și interpretarea sa, condiționată de reprezentările sale. Unii cercetători consideră angajamentul ca determinant al
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de Partid, lansată după 1948; aici se instruiau, prin cursuri scurte de șase luni, “cadrele necesare partidului în lupta sa pe frontul ideologic”. Din 1949, formarea dura doi ani și comporta două specializări: propaganda și presa. Recrutarea se făcea dintre “militanții” având deja o formație ideologică, absolvenți - de preferință - ai unei școli de partid. Acești „diplomați” deveneau apoi directori sau profesori în școli de partid regionale, redactori în presa de partid și ideologică, profesori și conferențiari în catedrele de științe sociale
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
rezolvării temelor sau problemelor care se cer în teren. Redacția „Cercetări agronomice în Moldova” încheie astfel un articol omagial: „Prin dispariția sa prematură, cercetarea științifică pierde un om deosebit, un cercetător cu înalte calități, iar redacția, un susținător neîntrecut, un militant neobosit pentru promovarea frumoaselor idei și rezultate obținute de știință și practică agronomică din Moldova În urmă rămâne o armată de susținători ai publicației, de oameni care vor munci având mereu în memorie exemplul măreț al dr.ing. Victor Costin. CRIHAN
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
comuna Sângerei, județul Bălți, și a murit în ziua de 9 ianuarie 1993, la Saint Louis, S.U.A. A avut o bogată activitate profesională în multe domenii economice și ca profesor universitar la Institutul Agronomic din Iași. A fost un consecvent militant pentru făurirea României Mari, valoros diplomat în cadrul Parlamentului de la București și în cercurile politice, în perioada cât s-a aflat în emigrație. A urmat liceul în orașul Bălți, Facultatea de Științe Economice de la Odessa și Facultatea de Drept din București
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
O stradă din capitala Basarabiei îi poartă numele, iar în satul natal, Sângerei, la școală, este un caiet ilustrativ a vieții și operei marelui om politic și luptător pentru o Basarabie românească. Ca principale opere rămase de la distinsul profesor și militant politic Anton Crihan se menționează: „Capitalul străin în Rusie”, „Drepturile României asupra Basarabiei văzute de istorici ruși și streini” (1986, Canada). A fost decorat cu Ordinul Ferdinand în grad de ofițer, ordinul Steaua României în grad de ofițer și alte
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost cunoscut și apreciat de către oamenii de știință de valoare mondială. A fost membru al Societății Române de Geografie, al Societății Internaționale de Agrogeologie. Nicolae Florov a încetat din viață la 1 ianuarie 1948, la Iași. FRUNZĂ, AXINTE (1859-1933) PROFESOR, MILITANT REVOLUȚIONAR Axinte Frunză s-a născut la 13 februarie 1859, în comuna Scorțeni din județul Orhei. După absolvirea liceului, în orașul Nikolaev (Rusia), a revenit în patrie, împreună cu alți tovarăși de idei. În România, Axinte Frunză a lucrat, mai întâi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ALEXANDRU (1918-1977) ISTORIC Sunt oameni a căror existență este atât de bogată în evenimente și activități încât este foarte greu de rezumat biografia lor. Este cazul lui Alexandru Gonța, teolog, istoric, cercetător, specialist în explorarea trecutului național, vizionar lucid și militant pentru cauza neamului său. Personalitatea sa este reprezentativă pentru generația interbelică formată la școala românească din care zeci și sute de mii de vlăstare au fost supuse unor grele suferințe începând cu anul 1940, odată cu ocuparea Basarabiei de către sovietici. Alexandru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
deplin locul pe care-l ocupă în istoria literaturii. Coexistă în scrierile sale memorialistice (Piatra-Teiului, Iașii și locuitorii săi în 1840, Soveja, dar mai cu seamă în Amintirile publicate în România literară, în 1855ă, prețuitorul afectuos al tradițiilor trecutului și militantul progresist, aparținând generației pașoptiste. Alecu Russo a fost unul dintre pionierii criticii literare române; deși ne-a lăsat puține scrieri în acest domeniu. Cea mai importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846). Scrierile teoretice ale lui Alecu Russo
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile reprezentative ale stângii radical-democratice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de renovare a catolici-t??îi determin? construirea a nu-meroase biserici, al c?ror prototip este biserică mam? a iezui?ilor, Îl Ges� (Romă, 1568) de Vignole. Îl Ges� va fi, �n secolul al XVII-lea, modelul european al arhitecturii militante a Contrareformei. Totu?i, regiunea Vene?iei �?i exprim? originalitatea cu Șan Giorgio Maggiore (1566) ?i M�ntuitorul (1577), concepute de Palladio. Aceste biserici cu plan bazilical, cu ordin colosal la fă?ad? se dis-ting �n interior printr-o rar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
introduce �n construc?iile sale lyoneze (abatoarele de la Mouche, 1909; spitalul de la Grange blanche, 1915; cartierul Statele Unite, 1924) elemente ale acestei cet??i utopice, dar aceasta va servi mai ales că baz? teoriilor urbanismului func?ionalist. Aceast? modernitate radical? ?i militant? ia o �ntor-s?tur? polemic? cu Ornement et crime (Viena, 1908) de A. Loos (1870-1933), lucrare inspirat? de op?iunile lui O. Wagner ?i ale americanului L. Sullivan (Ornament în Architecture, 1892). Consider�nd ornamentul că un fel de arierare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a unor studii bazate mai degrabă pe conferințe libere, exacerbarea academismului științific în dauna unei relaționări mai strânse a programei cursurilor cu activitatea practică, dar și chestiunile de identitate ideologică a corpului academic, mai apropiat de stânga politică, de socialismul militant, spre deosebire de liberalismul care a fondat și a menținut Universitatea Liberă 107 etc., au subminat proiectul Universității Noi. Aceasta și-a încheiat existența în 1919, după un sfert de secol, cănd dizidenții sau mai degrabă aceia dintre ei care mai supraviețuiseră
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Van Rooy, Op. cît., pp. 224-225, 235. 106 Pierre Goffin, L' Institut des Hautes Études de Belgique, în "Revue de l'Université de Bruxelles", nouvelle série (XXI), 5, 1969, pp. 321-344 / (pp. 330-331). 107 Émile Vandervelde își scria memoriile autointitulându-se militant socialist (vezi volumul sau autobiografic Souvenirs d'un militant socialiste, Paris, 1939); prin 1890, Vandervelde se găsea la conducerea Cercului Studenților Socialiști de la Bruxelles, împreună cu Louis de Brouckère. Edmond Picard, ca și Paul Janson, au făcut la rândul lor politică
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Goffin, L' Institut des Hautes Études de Belgique, în "Revue de l'Université de Bruxelles", nouvelle série (XXI), 5, 1969, pp. 321-344 / (pp. 330-331). 107 Émile Vandervelde își scria memoriile autointitulându-se militant socialist (vezi volumul sau autobiografic Souvenirs d'un militant socialiste, Paris, 1939); prin 1890, Vandervelde se găsea la conducerea Cercului Studenților Socialiști de la Bruxelles, împreună cu Louis de Brouckère. Edmond Picard, ca și Paul Janson, au făcut la rândul lor politică militanta socialistă, venind desigur pe filiera stângii liberale care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
socialist (vezi volumul sau autobiografic Souvenirs d'un militant socialiste, Paris, 1939); prin 1890, Vandervelde se găsea la conducerea Cercului Studenților Socialiști de la Bruxelles, împreună cu Louis de Brouckère. Edmond Picard, ca și Paul Janson, au făcut la rândul lor politică militanta socialistă, venind desigur pe filiera stângii liberale care se dezvoltase la Bruxelles în ultimele trei decenii ale veacului al XIX-lea. Pentru toate acestea, vezi Wim Van Rooy, Op. cît., pp. 199, 201, 220. În articolul citat sunt inventoriate mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]