2,177 matches
-
să exprime emoții complexe precum rușine, vinovăție, mândrie; să identifice emoțiile altor persoane în diverse situații. Mod de desfășurare: Copiii completează pe un panou, un chip de om cu elemente care să sugereze diverse stări: mulțumire,veselie, tristețe. Fiecare copil mimează o anumită stare și ceilalți recunosc emoția respectivă. 14. VIS DE COPIL Obiectiv: Copiii vor avea posibilitatea: să-și exprime sentimentele de bucurie, speranță, dorință, anticipând un eveniment din viața lor. Strategia desfășurării: Pe salteluța de la sectorul „Căsuța”, fiecare copil
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
anumită stare și ceilalți recunosc emoția respectivă. 14. VIS DE COPIL Obiectiv: Copiii vor avea posibilitatea: să-și exprime sentimentele de bucurie, speranță, dorință, anticipând un eveniment din viața lor. Strategia desfășurării: Pe salteluța de la sectorul „Căsuța”, fiecare copil va „mima” gesturile unui copil care doarme și visează. În timp ce „băiatul” sau „fata” doarme, educatoarea și copiii recită ca pe un ritual-vrajă, versurile: „Treci Moș Ene pe la gene, „Treci Moș Ene pe la gene, Ia băiatu-ncetișor Ia fetița-ncetișor Du-l în țara viselor
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
la desen. 12. ÎNTÂLNIREA Scop stimularea comunicării. Educatorul așează grupuri de câte patru scăunele, în formă de cruce și împarte copii în grupuri de câte patru. Pe rând, fiecare din grup va pune o întrebare colegilor, aceștia răspunzând și apoi mimând acțiunea. Cine nu dorește să răspundă poate spune „pas”. La sfârșitul jocului sunt întrebați toți copiii ce întrebare le-a plăcut mai mult, cine ar fi dorit să pună mai multe întrebari etc. 13. OCHIUL FERMECAT Scop dezvoltarea comunicării. Educatorul
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
acțiuni și sentimente imaginare. Mod de desfășurare: Cel care conduce jocul spune unui copil la ureche ce să reprezinte pantomimic. Exemplu: „Fă ca și cum ai fugi prin zăpada mare, prin nisip fierbinte, prin frunze uscate.” Ceilalți copii trebuie să ghicească ce mimează copilul ales. Cel care ghicește este următorul. Exemplu: „Fă ca și cum ai arunca o minge sau o piatră, sau ca și cum ai căra un bagaj greu, o găleată cu apă sau o păpușă, sau ca și cum ai transpira, ai tremura de frig, te-
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
Bomboana galbenă Care sunt personajele tale favorite? (film sau carte) Bomboana portocalie Unde îți place/ți-ar plăcea să călătorești? Bomboana albă: Împărtășește-ne un eveniment memorabil foarte fericit sau foarte stânjenitor, din viața ta! Bomboana mov Arată-ne prin mimă un obiect care este tot timpul la tine! Moderatorul anunță câte o culoare. Pe rând, participanții care au bomboana de culoarea respectivă vor răspunde la solicitarea culorii.După ce a îndeplinit sarcina, participantul poate să-și mănânce bomboana binemeritată. Aplicabilitate: Fiți
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
ghicește emoția continuă jocul. Se poate complica jocul încercând să se reproducă o emoție cu buzele. 5. VOCEA CORPULUI Scop transmiterea mesajelor prin comunicarea nonverbală. Copiii vor primi diverse comenzi pe care trebuie să le execute fără ajutorul vocii, doar mimind și folosindu-se de corp. 6. STATUILE Copiii vor realiza din corpurile lor statui frumoase, triste, urâte, speriate, în funcție de indicațiile conducătorului de joc. Cine realizează cea mai expresivă statuie devine conducător. 7. CIP-CIRIP șI MOR-MOR-MOR Copiii vor forma perechi și
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
reflecție asupra lumii, pentru a o confrunta profitabil cu altele, imaginare sau nu. 2. Un gen literar aparte SF-ul face parte din clasa ficțiunilor, adică a textelor care rezultă "dintr-un ansamblu distinct de convenții ce permit autorului să mimeze că face niște aserțiuni despre care știe că nu sunt adevărate, fără a avea totuși intenția de a păcăli"1. Ca ficțiune, SF-ul se înscrie în limitele imaginarului și se distinge, sub acest aspect, de genul fantastic, care trimite
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de Viena... iertare... Stop-cadru, ca-n finalul Revizorului lui Gogol. Un minut, nimeni n-a fost în stare să scoată o silabă. În fine, securistul rupe tăcerea: Tovarășul Ternovici, ce-a fost vederea aceea cu text scandalos, trimisă din Austria? Mimînd candoarea, Buju a replicat: Păi, ce n-ați înțeles? Am scris c-am ales libertatea: și unde-i libertatea? Acolo, în putredul capitalism?! Nu, tovarăși, aici, pe plaiuri mioritice! Mă mir că n-ați priceput ceva atît de evident!... Ședința
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
obligându-i să se adreseze medicului). Copilul autist preferă jocurile solitare, stereotipe, sărace, neelaborate; - au capacitate profundă de a relaționa empatic cu propria mamă sau cu altă persoană. Când mama pleacă din cameră, copilul nu se îngrijorează, chiar poate să mimeze “sărutul în fugă”, convențional, își ia rămas bun, dar parcă tot “nu o vede”. Alții pot fi anxioși, agitați la separarea de mamă, sunt dependenți de ea, dar nu-și manifestă afectivitatea verbal, de fapt în ciuda eforturilor acesteia, nu comunică
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
peste față până se învinețesc, parcă nu simt durerea, nici a lor dar nici a altora. Particularitățile jocului la copilul autist se manifestă în modalitatea de desfășurare în modul stereotip și repetitiv, neelaborat, necreativ. În loc să creeze, să imagineze, copilul autist mimează repetitiv atitudini sau gesturi, prezintă un deficit în activitatea imaginativă la diferite niveluri ale simbolismului, nu poate înțelege natura simbolică a jucăriilor. Este afectată abilitatea de a substitui un obiect cu altul în “jocul simbolic”, “jocuri de roluri”. De altfel
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
sugerate de judecător pentru a-i învinui și pe alții. Se ivi un conflict de jurisprudență: aceasta era tortura ce trebuia să aibă permisiunea Sfântului Scaun, sau cea cu "calul de lemn"? Ce atâtea permise! Biserica, dacă e atinsă în mima sa, e în stare să cedeze și să fie milostivă. Să continuăm și să aflăm, în fine, taina acestui călugăr ce ne-a sfidat de prea multe ori. Trebuie să cedeze, astfel justiția divină va ieși victorioasă, iar el va
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
encefalomielita demielinizantă postinfecțioasă, în care demielinizarea este mai degrabă produsă de un răspuns imun împotriva mielinei, indus de virusurile rujeolei, varicelei, vaccinal. În SM a fost depistat în oligoden-drocitele din măduva spinării un virus asemănător paraparezei spastice tropicale, boala care mimează SM. Dintre factorii microbieni, studii recente au raportat o asociere a Chlamydiei pneumonie cu SM. O altă variantă este cea în care agenții infecțiosi pot declanșa un răspuns autoimun prin infectarea țesuturilor țintă (de ex. oligodendrocitele), pe calea mimetismului molecular
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și distribuție segmentară, de obicei localizată în membre sunt consecutive demielinizării rădăcinilor aferente spinale. În trecut, durerile similare radiculalgiilor au fost o cauză comună în tabesul dorsal. În prezent ele sunt un semn de mielită H.I.V. sau SM. Acestă durere mimează durerea neuropatică periferică. Această durere neurologică este spontană, cu apariție bruscă sau în episoade de salve, care cu timpul apar la intervale mici de timp. În câteva cazuri episoadele paroxistice care produc senzație de usturime pot sau nu survine, fluctuând
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ochi. (Altfel riști ca, prin marea deosebire a ta față de ei, să fii luat „peste picior” sau chiar expulzat ca fiind atipic. La o asemenea stratagemă recurge uneori medicul psihiatru care, pentru a obține coparticiparea bolnavilor la programele sale psihoterapeutice, mimează unele dintre gesturile, atitudinile sau preferințele acestora.) Pe prost să nu-l contrazici. (Prostul este atât de convins de justețea părerilor sale, Încât riști, dacă-l contrazici, să-l faci să-și impună argumentele și altfel decât prin cuvinte.) Când
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lui decât făcându-l să și le analizeze și considere critic, prin comparație cu alții). Μ Se spune că ochii sunt adevărate „ferestre ale sufletului”. Se pare, Într-adevăr, că privirea este singurul aspect al expresivității umane care nu poate mima, care nu poate Înșela: ochii preiau și exprimă involuntar cele mai imperceptibile și, totodată, intime mișcări ale vieții noastre sufletești (sunt, astfel, priviri liniștite, ascetice sau visătoare; priviri Încruntate, tensionate; priviri ironice, disprețuitoare; priviri reci, distante, indiferente; priviri fixe, Întunecate
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
după părerea lui, mai multe victime: În prima carte am tratat despre tragedie și cum ea, cerând milă și teamă, produce purificarea unor asemenea sentimente. Așa cum am făgăduit, vom trata acum despre comedie (și de asemenea despre satiră și despre mimă) și cum, producând plăcerea ridicolului, ea duce la purificarea unei asemenea pasiuni. Despre cât de demnă de considerație este asemenea pasiune am și spus În cartea despre suflet, Întrucât - numai el din toate animalele - omul are putința de a râde
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
persoanei fiind frica. Frica resimțită peste tot și în toți, "frică al serviciu, frică acasă, frică în pat cu nevasta, frică la W.C.! Mai dă-o dracului de frică!", strigă Ilie într-un moment de tîrzie, mică și trecătoare revoltă. Mimînd sentimentele, gîndurile, comportamentele, viața îi refuză ca pe un fals, iar moartea îi primește ca pe o cacialma. Și-ți vine să rîzi. Reacția martorului e între nedumerire și un straniu comic. Nici urmă de tragic. Celelalte două personaje ale
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
calul) Dar nici prea mic. Nu-i prea mare. Ilie: Nu. E potrivit. (rîsul, pînă la grotesc, rămîne dominanta acestei scene) Și ce-ai să faci tu cu calul? Mina: O să mă uit la el... O să-i dau de mîncare... (mimează că-i dă de mîncare) Ilie: Bravo! Eu o să-l țesal! (mimează) O să-i pun potcoave. (mimează) Mina: O să-i dau apă. (mimează adăpatul din pumni; rîzînd, sfîrșiți, vin către mijlocul camerei, cad în genunchi și din acest rîs Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
potrivit. (rîsul, pînă la grotesc, rămîne dominanta acestei scene) Și ce-ai să faci tu cu calul? Mina: O să mă uit la el... O să-i dau de mîncare... (mimează că-i dă de mîncare) Ilie: Bravo! Eu o să-l țesal! (mimează) O să-i pun potcoave. (mimează) Mina: O să-i dau apă. (mimează adăpatul din pumni; rîzînd, sfîrșiți, vin către mijlocul camerei, cad în genunchi și din acest rîs Ilie trece în spasme de plîns, Mina sesizează și se oprește) Ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rămîne dominanta acestei scene) Și ce-ai să faci tu cu calul? Mina: O să mă uit la el... O să-i dau de mîncare... (mimează că-i dă de mîncare) Ilie: Bravo! Eu o să-l țesal! (mimează) O să-i pun potcoave. (mimează) Mina: O să-i dau apă. (mimează adăpatul din pumni; rîzînd, sfîrșiți, vin către mijlocul camerei, cad în genunchi și din acest rîs Ilie trece în spasme de plîns, Mina sesizează și se oprește) Ce-i cu tine, plîngi! Ilie, te
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai să faci tu cu calul? Mina: O să mă uit la el... O să-i dau de mîncare... (mimează că-i dă de mîncare) Ilie: Bravo! Eu o să-l țesal! (mimează) O să-i pun potcoave. (mimează) Mina: O să-i dau apă. (mimează adăpatul din pumni; rîzînd, sfîrșiți, vin către mijlocul camerei, cad în genunchi și din acest rîs Ilie trece în spasme de plîns, Mina sesizează și se oprește) Ce-i cu tine, plîngi! Ilie, te rog... ne simțeam atît de bine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lume. Aici va fi patul copilului nostru. Un copil concret e cea mai perfectă odine de pe pămînt. Uite, aici va exista ordinea în persoană. (delimitează spațiul patului) Aici va patul copilului. Și voi avea grijă de el... îl voi legăna (mimează legănatul), îi voi da să mănînce (mimează), îl voi ține în brațe, pe gît, pe spate, mă voi juca cu el (mimează toate aceste gesturi și, în final, istovit, rămîne în genunchi descumpănit, dezmeticit, cu o devastatoare tristețe în priviri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Un copil concret e cea mai perfectă odine de pe pămînt. Uite, aici va exista ordinea în persoană. (delimitează spațiul patului) Aici va patul copilului. Și voi avea grijă de el... îl voi legăna (mimează legănatul), îi voi da să mănînce (mimează), îl voi ține în brațe, pe gît, pe spate, mă voi juca cu el (mimează toate aceste gesturi și, în final, istovit, rămîne în genunchi descumpănit, dezmeticit, cu o devastatoare tristețe în priviri) Mina: (după un timp, se duce spre
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în persoană. (delimitează spațiul patului) Aici va patul copilului. Și voi avea grijă de el... îl voi legăna (mimează legănatul), îi voi da să mănînce (mimează), îl voi ține în brațe, pe gît, pe spate, mă voi juca cu el (mimează toate aceste gesturi și, în final, istovit, rămîne în genunchi descumpănit, dezmeticit, cu o devastatoare tristețe în priviri) Mina: (după un timp, se duce spre el, îl ajută să se ridice și îl așează pe un scaun; toarnă șampanie în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dor să tai lemne, butuci mari de lemne, să car iarbă în spate, clăi întregi de iarbă... să cosesc... Mina: Mai știi să cosești? Ilie: (din nou entuziasmat) Sigur că știu. Asta nu se uită. (se ridică și vrea să mimeze) Mina: (strigînd) Nu, Ilie, te rog, nu fă asta! Ilie: (înțelege) Bine, bine... dar să știi că n-am uitat!! O să mergem la țară, într-un sat adevărat, într-un lan cu lucerna adevărată, cu o coasă adevărată, și am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]