2,739 matches
-
aproximare a unicității. Mioarei Apolzan îi apare insuficientă și schematică. Dealtfel, criticul însuși a renunțat la ea înainte de a o desăvârși și aplica sistematic. În a doua perioadă, delimitată cu o anumită doză de convenționalism ("-"Ă, Vladimir Streinu cultivă ceea ce Mioara Apolzan a numit critica de exegeză, stăruind îndeosebi asupra scriitorilor clasici. Fiecare generație - observă criticul - își stabilește "distanța" optimă față de valorile clasice consacrate. Paradoxul este de a observa cum Vladimir Streinu apelează la metodele "obiective", științifice, la informația riguroasă în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Kollontai, a "izbânzii apropiate a raiului pământesc, la care de secole năzuiește omenirea"79, aventură politică pe care scriitorul Arthur Koestler, unul din dezamăgiții de ideea comunistă, a descris-o prin sintagma "Dumnezeul care a dat greș"80. Bibliografie Anton, Mioara, "Căința "idolilor" în scrisori și memorii. Studii de caz: Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu", în In memoriam Florin Constantiniu. Smerenie, Pasiune, Credință, volum îngrijit de Constantiniu, Laurențiu, Editura Enciclopedică, București, 2013, pp.9-25. Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
f. a., p. 80. 76 http://www.marxists.org/archive/kollonta/1926/autobiography. htm (accesat la 24 iulie 2014). 77 Robert Levy, Gloria și decăderea Anei Pauker, traducere de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 59. 78 Mioara Anton, "Căința "idolilor" în scrisori și memorii. Studii de caz: Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu", în In memoriam Florin Constantiniu. Smerenie, Pasiune, Credință, volum îngrijit de Laurențiu Constantiniu, Editura Enciclopedică, București, 2013, pp. 9-25. 79 Alexandra Kollontai, Familia și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de altfel butadă. Un fond ancestral, după unii trac, după alții o prelungire (sau și una și alta) a nu mai puțin străvechiului reflex folcloric al cântatului din frunză, al poetului nativ, tolănit contemplativ la umbră, lângă o turmă de mioare. El ar fi specific unui popor, la origine, pastoral. O explicație posibilă a predilecției congenitale, spontane, pentru o formă de expresie curent denumită lirică. Poezia, în sensul extensiv al cuvântului, rămâne încă, după toate indiciile, modul fundamental de exprimare al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pumnii de fier ai istoriei a transformat milioane de oameni într-o națiune aproape imaginară. Am citit mai tot ceea ce cred elitele basarabene despre identitatea locului. Am rezistat la un registru întins de tânguieli ori răsteli, de la resemnarea mioritică fără mioare la ideologii create de analfabeți hiperactivi. Am închis ochii la postmodernismul unor oameni fără experiența modernității și am descurajat somnabulismul epistemologic al unor rătăciți cumsecade. M-am făcut chiar că nu văd stupiditatea unor eforturi deconstructiviste săvârșite pe buza prăpastiei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în ritualul nunții sunt cele din Miorița, iar similitudinea pasajelor sugerează o dată în plus apropierea dintre o tragedie elină și o creație folclorică socotită dintotdeauna ca fiind definitorie pentru spiritualitatea românească. Această analogie evidentă ne permite să recurgem la studiul Mioara năzdrăvană (1962), inclus ulterior în volumul De la Zalmoxis la Genghis-Han, pentru a afla precizări suplimentare cu privire la semnificațiile morții anunțate în formă dramatică în Ifigenia. În interpretarea Mioriței, Eliade se delimitează atăt de exegeza „pesimistă” a lui Blaga și a lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
spus, că fizica... are o anume poezie și, de această dată, fizicienii știu să o scrie: O D Ă Mihai Popescu, Virgil Spulber, Rodica Popescu Mica Spulber, Gaby Cristian, Ilie Cristian Gaby Poenaru E toamnă-n Ardeal, oierii-și adună, mioarele de prin ponoare Sub buza de munte, sub clarul de lună dîre prelungi, mișcătoare. Anii aleargă, toamnele-și scutură zilele toarse-n neștire Și veșnicia prinde-n buchetul lui Mișu cincizeci de fire. Iașu-i departe de Colibița, munții pe frați
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
că încă nu i-am răspuns, picînd în nepolitețe [...]. Marta (Petreu n. red.) mi-a făcut cadou ultime cărți apărute pe care nu le primisem. Aștept discuri de la un prieten sîrb. Numai la muzică mi-e gîndul. Și la acea Mioara Dristaru (ți-o amintești, în 1980, la "N. Labiș", blondă, cu părul lung, premiul ATENEU-lui), care mi-a scris tulburîndu-mă. Am să mă duc și la Mangalia [...]. Și-s obosit, iar. N-am mai citit pe unde s-a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
plăcut. Și sîntem născuți și-n aceeași zi: 21 noiembrie. Vasile Tudor (poet, pe atunci student la Iași, stabilit în Suceava n. red.) e-n aceeași zi, de asemenea. Și tot 1955. Am mai cunoscut o fată frumoasă, din Mangalia, Mioara Dristaru. Nu m-am plictisit pe la Fălticeni. La Mălini nu m-aș fi plictisit oricum. Locul lui Labiș m-a emoționat cumplit! Te aștept în "Rom. literară"! Mariana Codruț n-a fost! Mi-ar fi plăcut s-o cunosc. [...] Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
județului i-a oferit în dar lui Mihai, din partea județului Lăpușna, un superb mânz din rasa Orloff. Mihai, încântat de dar, a mulțumit și a mângâiat mânzul. Lui Carol i s-a oferit în dar un berbecuț karakul și două mioare. După ce au vizitat baia comunală, Carol, Mihai și suita au urcat către Castelul Manuc-bey, construit după un model din Petersburg. La ora 1230, au plecat spre Chișinău, unde au ajuns peste o oră. Au participat la un dejun la Cercul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Grâu, Gheorghe Cozmei, Vasile Dascălu, Costel Soponaru, Mihai Paraschiv, iar din comitetul parohial Vasile Pricop, Vasile Hurdugae, Mihai Cojocaru, Gheorghe Bazon, Olga Țibichi, Măndița Alexa, Dănilu, Veronica Dascălu, Elena Roman, Elena Teslaru, Elena Popovici, Veronica Simota, Geta Moraru, Elena Bordeianu, Mioara Hurdugan. Sunt aleși cinci oameni de Încredere, anume preotul Ioan Răzvan Scurtu, Constantin Craiu, cântăreț bisericesc, Mihai Cojocaru, Vasile Bordeianu, Neculai Cozma . Moaște Redăm În continuare actul de donație cu nr. 59 din 6 septembrie 2013, semnat de arhimandritul Vichentie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
care nu-l cunoștea, și-i refuzase apropierea, tăindu-i fața cu murii încârligați și tăioși ca niște lame ascuțite. În părul lui mare și frumos, în care altădată vântul se juca prietenește pe dealurile unde-și păștea turma de mioare, se rătăciseră acum fire de paie răzlețe, îmbibate cu praf. De sub arcada frunții sale bronzate și inteligente, cu privirea ochilor rătăcită și sperioasă, căuta cu înfrigurare, asemenea unui nebun, un reper, un punct de sprijin, pentru a-și aminti cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Cozia de D. Alesandrescul (în loc de Grigore Alexandrescu) dar 20 și poezia Dorul Țării - o colecție de poezii ce se va publica peste curând”... În Bucovina s-au publicat primele poezii populare ale românilor: Toma Alimoș la 13 ianuarie 1850, Balada Mioarei (Miorița), la 18 februarie 1850, Mihu Copilu la 22 martie 1850, cu mențiunea din nota redacției: „acestea constituie un drept la recunoștința nației pentru asemenea îmbogățire a literaturii naționale.” Vasile Alecsandri trimițând lui Al. Hurmuzachi poeziile populare culese de Alecu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
roșesc. Încă o piesă cu numele duduiței cutare, asta n-am mai auzit-o ! Ce naiba, măi băieți ? Domnișorule Cristian și monsieur Ionel, noi aici suntem artiști sau trubaduri ieftini de serenade sub balcon ? Că de Cutărescu îi face o melodie Mioarei cu numele Mioara, e frumos, da, dar nu-i spețial ! Nu e spețial, oricât de minunat ar fi cântecelul. — Și Zaraza o fi un spețial ? îl imită cu accentul pe ț, ironic, Cristi. — Dar de ce nu mă lași să termin
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
piesă cu numele duduiței cutare, asta n-am mai auzit-o ! Ce naiba, măi băieți ? Domnișorule Cristian și monsieur Ionel, noi aici suntem artiști sau trubaduri ieftini de serenade sub balcon ? Că de Cutărescu îi face o melodie Mioarei cu numele Mioara, e frumos, da, dar nu-i spețial ! Nu e spețial, oricât de minunat ar fi cântecelul. — Și Zaraza o fi un spețial ? îl imită cu accentul pe ț, ironic, Cristi. — Dar de ce nu mă lași să termin, domnișorule Cristian ? Urmărește
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
umble în spor. La anul, când se înfățișează iar popa, gospodarul nu vrea să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost binecuvântarea, și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii opt mioare. Apoi dac-a fost lup, creștine, n-am ce-i face; căci lupul n-are credință, nici n-a fost față la rânduiala noastră. Stratonic dormea în odaia vlădicăi dela Salonic și a pipăit picioarele episcopului în așternut, numărându-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e nici măcar naturalism; oamenii noștri muncitori, cu excepția declasaților și bețivilor, nu vorbesc astfel. Asemenea limbaj e un neadevăr și devine o calomnie pe care se cuvine s-o respingem. Retorica Gropilor lui Ouatu nu are ce căuta în literatură. * Cântecul Mioarei* S-aude, s-aude departe, la munte gomăn gomănind oile pornind. Suie și coboară zi lungă de vară ziua până-n sară, din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați. Dară cea mioară de doi ani la vară de trei zile-ncoace gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile-ncoace. Stăpâne stăpâne, mai chiamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați. Dară cea mioară de doi ani la vară de trei zile-ncoace gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile-ncoace. Stăpâne stăpâne, mai chiamă ș-un câne, cel mai cu frăție, mai cu bărbăție. Baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai chiamă ș-un câne, cel mai cu frăție, mai cu bărbăție. Baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune-le lor, baciului vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aicea aproape, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în dosul stânii să-mi aud cânii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bătrână cu brâul de lână, pe culmi rătăcind, din ochi lăcrămând, de toți întrebând: Cine mi-a văzut cine-a cunoscut sprinten păstorel tras ca prin inel? Fața lui spuma laptelui, ochii lui floarea câmpului, mustăcioara lui spicul grâului? Tu mioara mea nu te îndura și-i spune curat că m-am însurat c-o fată de crai dincolo de plai. Iară de minune măicuței nu-i spune, că la nunta mea a căzut o stea, c-am avut pomeni fragii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fi frântă Într-un veac mai luminat Cei ce astăzi se-nspăimântă Vor plini cât-au sperat. Milă, pace și dreptate Va avea poporul meu Și-amintirea-l va abate Unde-oi fi căzut și eu... [1956] 23 Février. Isprăvit capitolul cu cântecul Mioarei 28 Février. Nătângului nu-i este de învățătură și vrea să arate ce știe el. Leneșul e tovarăș cu cel ce strică. Cel care n-a secerat să nu dea sfaturi secerătorului. Nu e destul să faci declarație de dragoste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]