2,913 matches
-
ei îndeplinesc alternativ slujbele”. Succesiunea anuală a șoltuzilor (judecătorilor), de etnii sau confesiuni diferite, este un fapt specific târgurilor moldovenești cu populație de mai multe etnii, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, expresie a toleranței tradiționale românești. Misionarul Bartolomeo Bassetti găsea, în 1643, un număr mai mare de români ortodocși (30 de familii ortodoxe mai mult decât cele catolice). Consilierul lui Bandini, preotul maghiar Paul Beke, într-o scrisoare din anul 1644 către Vatican, susținea: „Omnes Valachi in
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fie alungați. O parte din ei, unguri, s-au stabilit în Moldova și în amintirea lui Jan Hus, au numit Huși satul în care s-au așezat. Ei au păstrat limba maghiară ca limbă de cult, căci hușenii („Hussiani”) - scrie misionarul catolic - au cântat în această limbă „sfânta liturghie și vecernia” („Sacrum et Vesperas”), deși episcopul a intervenit ca slujba religioasă să fie oficiată în limba latină. Starea de lucruri găsită nu l-a mulțumit și a propus îmbunătățiri „pentru o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de relativă și vagă. Din lucrările călătorilor străini care au trecut prin Huși în prima jumătate a secolului al XVII-lea, se poate susține că populația zonei era în creștere, și împărtășeau ambele religii, catolică și ortodoxă, fără situații conflictuale. Misionarii catolici au notat informații care argumentau scăderea influenței bisericii catolice în zone, datorată distanței de Vatican (lipsa de preoți catolici, influența lor slabă asupra localnicilor etc.), invaziilor străine (tătari, poloni, turci) ori a bolilor (ciuma) etc. Unele comunități catolice din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aspect lingvistic și religios. Analiza situației bisericii catolice din Moldova, sub forma scrisorilor lui Bandini, va determina în timp reorganizarea și consolidarea misiunii pastorale în Moldova. În relațiile cu ortodocșii, el va promova o toleranță confesională specifică mediului spiritual românesc. Misionarul Bonaventura de Campofranco (? - după 1653), în raportul său, intitulat Despre Moldova și Țara Românească (3 septembrie 1650, Târgoviște), confirmă existența unei biserici catolice în orașul Huși, în care slujea un preot, și a unui număr de 150 de familii de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
intitulat Despre Moldova și Țara Românească (3 septembrie 1650, Târgoviște), confirmă existența unei biserici catolice în orașul Huși, în care slujea un preot, și a unui număr de 150 de familii de unguri. Bunurile bisericilor din zonă erau administrate de misionarul din localitatea cea mai apropiată. La diferență de doar câțiva ani, cifrele referitoare la numărul credincioșilor catolici din zonă diferă până la dublare, ceea ce trezește mare îndoială. Misiunea iezuită prezenta Vaticanului starea religiei catolice în Moldova și Valahia, în Dare de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și 1 mai 1663, la scurt timp, episcopul polonez Rudzinsky l-a numit ca paroh de Huși pe Ioan Zlatanj, presbider raguzan. Lui i s-a încredințat și misiunea de a efectua serviciile religioase necesare credincioșilor din Bârlad și Galați. Misionarul Vitto Piluzzio din Vignanello (? - 1704) a notat și el detalii despre biserica catolică din acest oraș, în răspunsul dat la chestionarul nunțiului din Polonia (14 decembrie 1668, Roma): „La Huși sunt 150 de suflete, și acolo stă un preot. De la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru că nu are cu ce trăi”. Din chestionar aflăm că la Huși și Bârlad a slujit timp de 9 ani Don Giovanni Bulgarul, „de națiune bulgară, de 50 de ani”. Bisericile catolice par să nu fi avut venituri consistente, căci misionarul nota că cele din Bârlad, Huși și Galați aveau doar câte un potir. Organizarea bisericii catolice este descrisă în Despre misiunea din Moldova ( Răspuns la un chestionar al Propagandei, 26 august 1671, Baia). Moldova era organizată într-o singură dioceză
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Roman, Huși și Rădăuți. Cultul catolic era admis în Moldova, ceea ce demonstrează spiritul tolerant al locuitorilor. La Huși, se afla o biserică de lemn, iar numărul credincioșilor catolici era de 100. În corespondența purtată cu Congregația Propaganda Fide din Roma, misionarul afirma că în Moldova, deci și în Huși, nu sunt numai unguri. Limba vorbită de catolici - remarcă Vitto Piluzzio - era limba valahă, apoi limba maghiară, germană, greacă etc. Părintele misionar Giovanni Battista del Monte, trimis de acesta la Roma, confirma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
100. În corespondența purtată cu Congregația Propaganda Fide din Roma, misionarul afirma că în Moldova, deci și în Huși, nu sunt numai unguri. Limba vorbită de catolici - remarcă Vitto Piluzzio - era limba valahă, apoi limba maghiară, germană, greacă etc. Părintele misionar Giovanni Battista del Monte, trimis de acesta la Roma, confirma această părere, așa cum reiese în descrierea sa din 1671. Misionarul Francesco-Maria Spera (? - după 1670) relata, în Starea provinciilor celor două Valahii (23 mai 1670), aceeași stare de sărăcie a preoților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sunt numai unguri. Limba vorbită de catolici - remarcă Vitto Piluzzio - era limba valahă, apoi limba maghiară, germană, greacă etc. Părintele misionar Giovanni Battista del Monte, trimis de acesta la Roma, confirma această părere, așa cum reiese în descrierea sa din 1671. Misionarul Francesco-Maria Spera (? - după 1670) relata, în Starea provinciilor celor două Valahii (23 mai 1670), aceeași stare de sărăcie a preoților și a bisericilor de rit catolic din Moldova: „La Huși, biserica nu are nimic, acolo stă un preot, vrea să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trebuie să țină un cal și un servitor, având a umbla prin munți și locuri pustii, cuiburi de tătari și tâlhari... etc. Las acestea la bunătatea și caritatea Sf. Congregații”. Într-un Raport către cardinalul Congregației (10 iulie 1682, Bacău), misionarul Vitto Piluzzio, care se afla din nou în trecere prin Huși, constata starea precară a bisericilor în general. El descria biserica din Huși, construită „de lemn, cu două clopote, un altar, o vie părăginită: acolo erau patruzeci de case”. Situația
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care se afla din nou în trecere prin Huși, constata starea precară a bisericilor în general. El descria biserica din Huși, construită „de lemn, cu două clopote, un altar, o vie părăginită: acolo erau patruzeci de case”. Situația relatată de misionar era considerată alarmantă: „Acum aud că mulți oameni fug. Nu e preot. Acolo stătea părintele Francesco Antonio Renzi din Stipite și fără știrea mea și-a părăsit poporenii și a plecat la Iași”. Arhiepiscopul explică decăderea credinței apostolice și din cauza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătarilor. Numeroase orașe au fost părăsite (Cotnari, Baia, Tg. Frumos, Siret, Suceava, Botoșani, Roman, Bârlad, Ștefănești, Huși, Vaslui, Săbăoani), iar oamenii au fugit în Polonia și în Transilvania. Vitto Piluzzio exemplifică decăderea preoților catolici cu următorul caz: „La Huși - scria misionarul - tătarii au jefuit toate lucrurile bisericii [...]. Unui părinte dominican apostat i-am întocmit foaie de obediență să se ducă în Polonia, dar el s-a dus la Huși, și acolo a fost ciomăgit de poporeni și a fugit; a fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trai: Cotnari, Iași, Galați și Baia. Mai erau localități (Bacău, Trotuș, Huși, Bârlad) - nota episcopul - unde s-ar fi putut trăi „când se va întoarce lumea acasă”. Despre viața grea din Moldova în condițiile năvălirilor permanente a tătarilor relatează și misionarul Francesco Antonio Renzi din Stipite (? - 1697). Era minorit conventual și, în Raport către Propaganda (19 februarie 1691, Iași), semnala faptul că la Huși cele peste 50 de familii, „locuiesc în păduri din cauza fluxului și refluxului continuu de tătari. Biserica este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
19 februarie 1691, Iași), semnala faptul că la Huși cele peste 50 de familii, „locuiesc în păduri din cauza fluxului și refluxului continuu de tătari. Biserica este năruită, un clopot s-a furat, rămâne un clopot îngropat în pământ”. Un alt misionar a fost Giovanni Maria Ausilia (1700 - după 1745), minorit conventual. În Raportul privind situația bisericilor catolice din Moldova, el trecea în revistă sediile misiunilor din Moldova, aparținătoare de diocesa din Bacău: Huși, Iași, Fărăoani, Grozești, Trotuș, Sperieți, Săbăoani, Tețcani, Gherăești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecea în revistă sediile misiunilor din Moldova, aparținătoare de diocesa din Bacău: Huși, Iași, Fărăoani, Grozești, Trotuș, Sperieți, Săbăoani, Tețcani, Gherăești, Baia, Răchițeni, Tămășeni, Agiudeni, Cotnari, Călugăra, Trebeș, Bacău, Bârlad, Ciubărciu, Galați, Stâuceni (adică Hotin). La Huși trăiau, după părerea misionarului, 48 de familii catolice. Ca și predecesorii săi, misionarul descrie averea bisericii din Huși: două loturi de pământ, fiecare de câte un starol (uno starolo - cca. 40 m2, n.a.), cu viță-de-vie și livadă de pruni. „Una din aceste bucăți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
diocesa din Bacău: Huși, Iași, Fărăoani, Grozești, Trotuș, Sperieți, Săbăoani, Tețcani, Gherăești, Baia, Răchițeni, Tămășeni, Agiudeni, Cotnari, Călugăra, Trebeș, Bacău, Bârlad, Ciubărciu, Galați, Stâuceni (adică Hotin). La Huși trăiau, după părerea misionarului, 48 de familii catolice. Ca și predecesorii săi, misionarul descrie averea bisericii din Huși: două loturi de pământ, fiecare de câte un starol (uno starolo - cca. 40 m2, n.a.), cu viță-de-vie și livadă de pruni. „Una din aceste bucăți de pământ - nota misionarul - am redobândit-o împreună cu misionarul Giovanni-Batista
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
familii catolice. Ca și predecesorii săi, misionarul descrie averea bisericii din Huși: două loturi de pământ, fiecare de câte un starol (uno starolo - cca. 40 m2, n.a.), cu viță-de-vie și livadă de pruni. „Una din aceste bucăți de pământ - nota misionarul - am redobândit-o împreună cu misionarul Giovanni-Batista Vannucci, cheltuind 15 scuzi, cu procesul judecat la Iași în fața domnului; din produsul ei vor fi celebrate slujbe pentru sufletul lui Dumitru Paloska și Magdalena Balonti, soția sa; anual produce șase buți italiene de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
săi, misionarul descrie averea bisericii din Huși: două loturi de pământ, fiecare de câte un starol (uno starolo - cca. 40 m2, n.a.), cu viță-de-vie și livadă de pruni. „Una din aceste bucăți de pământ - nota misionarul - am redobândit-o împreună cu misionarul Giovanni-Batista Vannucci, cheltuind 15 scuzi, cu procesul judecat la Iași în fața domnului; din produsul ei vor fi celebrate slujbe pentru sufletul lui Dumitru Paloska și Magdalena Balonti, soția sa; anual produce șase buți italiene de vin (6 barili di vino
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
di vino... italiani). Cealaltă bucată de pământ este și ea dăruită sus-numitei biserici; tot cu îndatorirea de a sluji o liturghie pentru sufletul lui George Baloska, aceasta fiind dăruită de el; produce anual cam patru buți italiene de vin”. Raportul misionarului subliniază că biserica catolică din Huși fusese mult prejudiciată: după restaurarea ei de părintele Vannucci, a fost arsă de turci și de tătari în mai multe rânduri. Părintele, nu numai că a înzestrat acest lăcaș de cult cu toate cele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
odaie care stă să cadă, fiind lemnele putrede și un chiler mic tot de lemn”, la fel ca mai toate casele în locurile de reședință ale misiunilor, făcute din vălătuci lipite cu lut și acoperite cu paie, în care locuiau misionari. Amintite sporadic în rapoartele preoților și misionarilor catolici, invaziile turco-tătare din cursul secolelor XVII-XVIII au provocat mari suferințe și numeroase distrugeri locuitorilor din Huși. La 20 noiembrie 1748, Giovanni Battista Vannucci, care se afla la Ciubărciu, raporta Congregației Propaganda Fide
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
putrede și un chiler mic tot de lemn”, la fel ca mai toate casele în locurile de reședință ale misiunilor, făcute din vălătuci lipite cu lut și acoperite cu paie, în care locuiau misionari. Amintite sporadic în rapoartele preoților și misionarilor catolici, invaziile turco-tătare din cursul secolelor XVII-XVIII au provocat mari suferințe și numeroase distrugeri locuitorilor din Huși. La 20 noiembrie 1748, Giovanni Battista Vannucci, care se afla la Ciubărciu, raporta Congregației Propaganda Fide despre situația tragică a moldovenilor, în ultimii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în jurul anului 1646 încă în limba maghiară, dar în mai puțin de un secol au renunțat la ea, adoptând limba română. În lucrarea sa Despre însemnătatea și caracterul misiunii din Moldova (1743), Francescantonio Manzi (1695-1749), călugăr franciscan conventual, și el misionar pe aceste meleaguri, făcea o trecere în revistă a sediilor misiunii și familiile de catolici, la fel ca predecesorul său, Giovanni Maria Ansilia. Sediile, subordonate diocezei de Bacău, erau: Iași, Săbăoani, Răchițeni, Bacău, Fărăoani, Grozești, Galați, Huși și Ciubărciu în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
100 de familii catolice românești. Aria sa de interes se concentrează spre bisericile catolice din Huși, în special cea cu hramul Sf. Anton din Padova: „Este de asemenea nouă, de lemn și a fost ridicată de părintele Boni (Fernando Boni, misionar, viceprefect, n.a.) pe atunci misionar, întrucât cealaltă fusese mistuită de foc în urma căderii trăznetului asupra ei”. Veniturile ei nu sunt mari. Biserica are numai „o viișoară”, ce produce doar vinul pentru slujbă. În continuare, călugărul explică veniturile mici de la vii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Aria sa de interes se concentrează spre bisericile catolice din Huși, în special cea cu hramul Sf. Anton din Padova: „Este de asemenea nouă, de lemn și a fost ridicată de părintele Boni (Fernando Boni, misionar, viceprefect, n.a.) pe atunci misionar, întrucât cealaltă fusese mistuită de foc în urma căderii trăznetului asupra ei”. Veniturile ei nu sunt mari. Biserica are numai „o viișoară”, ce produce doar vinul pentru slujbă. În continuare, călugărul explică veniturile mici de la vii prin cheltuielile mari de întreținere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]