1,998 matches
-
grăsimii. Căci, după ce a fost fiartă, grăsimea uscată și chircită, numită acum „turtă“, încă mai posedă o cantitate mare de ulei. Focul e alimentat așadar cu aceste „turte“. Aidoma unui martir corpolent ars pe rug sau unui mizantrop ce se mistuie singur, balena arsă își furnizează propriu-i combustibil și se consumă în flacăra propriului trup. O, de-ar putea să-și consume și propriul fum! Căci se degajă unul îngrozitor și, nu numai că trebuie să-l tragi în piept
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Așa vor fi lunecat și galerele încărcate cu smoală și cu pucioasă ale îndrăznețului Canaris din Hydria, ieșind la miezul nopții în porturile lor, cu pînze de flăcări în loc de vele, pentru a se abate asupra fregatelor turcești și a le mistui. După scoaterea lui de pe cazane, capacul fusese așezat în fața lor, ca un paravan imens. Cocoțați pe capac, harponiștii păgîni, care sînt întotdeauna ochiștii balenierelor, își proiectau siluetele drăcești vîrînd cu niște furci enorme hartane de grăsime sfîrîitoare în cazanele încinse
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fericit și-i fură totul. Fără să știe, chiar fierarul îl introdusese pe tîlhar în sînul familiei lui, ceea ce era și mai îngrozitor! Tîlharul acesta era Demonul vîrît într-o sticlă: destupînd-o, din ea a țîșnit Demonul și i-a mistuit casa! Din motive de economie, foarte înțelepte și chibzuite, fierarul își instalase atelierul în pivnița locuinței sale, făcîndu-i însă și o intrare separată; tînăra și iubitoarea lui soție obișnuia să asculte, cu bucurie, nu cu nervozitate, puternicele lovituri ale ciocanului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
omniprezentă, nu-i așa? Nimeni nu m-a silit să spun asta. Și nici nu vreau să las din mînă lanțurile. Tu poți să mă orbești, dar chiar orb fiind, aș fi în stare să merg, pe bîjbîite. Tu poți mistui, dar eu mă pot preface în cenușă. Primește omagiul acestor ochi sărmani și al acestor mîini ce le slujesc drept obloane. Fulgerele îmi trec prin craniu; ochii mă dor, întreg capul parcă mi-ar fi fost retezat și s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încet puntea, Ahab se aplecă peste bord și-și privi umbra ce se scufunda tot mai mult în apă, pe măsură ce el se străduia să scruteze adâncurile. Dar efluviile dulci ale aerului vrăjit părură să potolească, o clipă, focul ce-i mistuia sufletul. Aerul acela vesel și fericit, cerul acela îmbietor, sfîrșiră prin a-l mîngîia; lumea vitregă, atît de crudă și atît de nemiloasă, îi cuprindea acum gîtul țeapăn cu brațele-i drăgăstoase și părea că varsă lacrimi de bucurie peste
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rămas gol și, răsturnînd un vîslaș, dispăru în adîncurile mării. Oamenii uluiți rămaseră o clipă locului, apoi se întoarseră. Ă Dumnezeule, unde-i corabia? Unde-i corabia? Printre talazurile negre și sălbatice îi zăriră în curînd silueta fantomatică și lunguiață, mistuindu-se ca Fata Morgana prin ceață; doar vîrfurile catargelor mai erau afară din apă, iar pe vergile lor, cîndva înalte, se țineau cei trei harponiști păgîni care, țintuiți acolo de încăpățînarea lor, de lealitatea lor sau poate de destin, continuau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Luceafărul”, în septembrie 1958, cu poezia Ulciorul. La patruzeci și patru de ani publică o carte de definiții lirice, Umbra cuvintelor (1970). A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1972, 1980) și cu Premiul Academiei Române (1978). Liniștea pietrei ce se mistuie în statui, tăcerile uitate în vinuri, albul care este tăcerea cuvintelor, nucii care curg în somn, frunzele din copacul originar care rătăcesc pe cer sunt temele formulate aforistic în Umbra cuvintelor: „Și-ascult cum germinează statuile în munți”; „Un deget
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
credinței ortodoxe, Foarte scurtă motivare a unirii Cuvântului lui Dumnezeu cu propriu-i trup, Răspuns contra achefalilor, Dialog contra nestorienilor (în 2 cărți), Epistola Papei Hormisdas către Possessor și Răspunsul lui Ioan Maxențiu (la această epistolă). Autorul acestor lucrări se mistuie pentru dreapta credință a Bisericii universale, pe care o vrea la adăpost de înșelăciunile ereziei nestoriene, pelagiene și altele. El nu ezită să critice aspru pe episcopul Romei pentru felul în care acesta a tratat delegația fraților săi călugări, veniți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
deveneau violen? i �n Catalonia, iar bisericile Barcelonei ardeau, Iorga i? a calificat drept �cel mai sup? r? tor exemplu de degradare uman? � ? i a �ntrebat cum de tac acum oamenii, dup? ce fuseser? cutremura? i de fl? c?rile care mistuiau catedrală de la Reims? F? r? s? fie niciodat? de acord cu fascismul spaniol, Iorga a afirmat totu? i clar (cu o nuan?? semnificativ?) c?: �Eu s�nt al? turi de Armată spaniol?! � Cu toate acestea, dup? p? rerea lui, la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
chema capul regal, spre supunere?" "Regii mor numai noaptea" crede Alexa Visarion. Și aici găsim puntea posibilă, surprinzătoare, între marele Will și Conu Iancu: căci și la Caragiale, noaptea-i personaj; catalizator; decor preferat... "Înaintea marilor bătălii, regele shakespearian, singur, mistuit de zădărnicia acțiunii și condamnat la înțelegere, devine om". Cam tîrziu, cum se știe... Dar nu doar despre piese și autori, regizorul are viziuni revelatoare. Ca orice artist pasionat, condamnat să ardă pînă la capăt, gîndind, experimentînd, definind, schițează o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Radu Penciulescu, s-a devotat în ultimii ani învățământului artistic, nu doar ca un paliativ artistic sau privilegiu financiar, ci ca o nouă vocație. Școală i-a devenit adăpost fecund și el s-a impus ca un pedagog exemplar continuu mistuit de pasiunea teatrului a cărei intensitate n-a încetat să o resimtă. Și de aceea contaminarea elevilor s-a produs iar ei, azi, îl recunosc ca un ghid ce le-a transmis o încredere în scenă pe care atâția o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dar le-a nuanțat foarte mult; dorința de răzbunare a Ancăi se împletește subtil cu o mare durere provenită din imposibilitatea de a-l uita pe Dumitru. Iar Dragomir nu e doar un personaj chinuit de remușcări: pe el îl mistuie, în aceeași măsură, suferința de a nu putea cîștiga inima femeii pe care o iubește cu patimă și, totodată, e urmărit de o cumplită spaimă. Formidabila lui izbucnire din secvența în care izbește cu barda în pereții casei nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spus) și în același timp făcând să iradieze tragic în timp, Alexa Visarion se dovedește și în Năpasta un cineast de excepție, un artist care aduce în cinematografia noastră un univers de autentică originalitate. Febril, anxios, excesiv, obsedat, trăind și mistuindu-se în actul artistic precum personajele sale în dramă regizorul e gata să inghită săbiile pentru a demonstra că arta nu e joacă, ci un lucru grav, uneori mai grav decât viața. (Roxana Pană) 1984 RICHARD AL III-LEA W
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Zvăpăiala (după cum el însuși a declarat) extremele, contradicția operei lui Cehov și, în contradicție, însăși esența acestei opere. Spectacolul se rostogolește repede, dar bolovănos și cade greu. Desfășurarea însăși e mai importantă, prin energia ei, decât imaginile pe care le mistuie. Cuvântul e voce. Cuvintele se deschid, dar nu zboară, sensul lor le trage în jos ca plumbul. Se înalță și cad, împușcate. Și când vorbele nu mai ajută, personajele cântă; cântă și dansează; dar frenezia lor nu e veselie, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-i împlinim nesiguranța. Nesiguranța este acea forță ce ne obligă să încercăm. Eu nu știu despre Meșterul Manole decât că reprezintă șansa definirii unui concept de creație. Bineînțeles că necunoașterea are multe căi cunoscute și că valențele tragice care-l mistuie pe erou trebuiesc împlinite sau mai bine zis deschise în viitorul film. Cu acest film încerc să pun în discuție un testament al artistului privind utilitatea adevărului mistuirii ființei lui în creație. Vă mulțumim pentru interviu și vă dorim să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
erou trebuiesc împlinite sau mai bine zis deschise în viitorul film. Cu acest film încerc să pun în discuție un testament al artistului privind utilitatea adevărului mistuirii ființei lui în creație. Vă mulțumim pentru interviu și vă dorim să vă mistuiți în filmele pe care năzuiți să le faceți. Interviu realizat de Dana Duma 1990 Nu am altă șansă Cred că mă bucur de privilegiul primului interviu pe care îl acordați acum, în calitate de director. Da, sunt director de o zi și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a unui trunchi noduros, unde, de altfel, ostenind mereu, apăru forma unui șarpe. Adam și Eva, după ce m-am străduit să aplic culoarea, au fost la fel, un soi de trunchiuri de arbori de culoarea cărnii. Dar totul amestecat și mistuit în tonurile întunecate ale cutiei de orologiu. Mă încăpățînam. Într-o zi, căpitanul, zărind-o, spuse: E frumos!". Bine,veți zice, și ce-i cu asta, ce e rău în ce a povestit Alain? Dacă n-ar fi vorba de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1881, p. 1809. În textul legii se menționa: „România ia titulatura de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine și moștenitorii săi titlul de Rege al României. Moștenitorul Tronului va purta titlul de Principe Regal”. </ref>, atins dar nu mistuit de practici politicianiste sau de desfășurări populiste. Culminația constituirii Regatului României avea să fie atinsă, desigur, la momentul Încoronării din 10/22 mai 1881. Atunci, tensiunile politice s-au calmat, inimile românilor s-au Înălțat, odată cu ridicarea În rang a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
mi putere, Doamne, să mă dărui / prăbușitelor, din noi, altare. / De obida vieții te îndură. // Sufletul mi-l arde și mi-l spală. Umple-mi darnic, cu furtuni, etacul / meu de dor și de singurătate. / Vreau în luptă să mă mistui. Poate / voi găsi, pe treapta triumfală, / zborul vast, minunile și leacul.” Lirica sa dă expresie întoarcerii spre sine a ființei ce renaște. Urmând calea christică, poetul redescoperă „valențele de lumină lină ale cuvântului” (Vasile Posteucă): „Cu obraji de ceară, / tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
două situații.” Marta dovedește: Maria dovedește: prezență de spirit; dragoste; curaj în suferință; sensibilitate; o credință nobilă; (Iisus, Cel care cunoaște profund inima omenească, adresează Martei cuvinte de învățătură, ca să lumineze și mai mult credița ei. Către Maria, care era mistuită de durere și nu avea dispoziție sufletească potrivită, ca să audă o învățătură mai înaltă, se adresează cu mai multe dovezi de compătimire, pentru a da mai mult curaj dragostei ei.) Lecția: Rugăciunea în viața noastră: „Argumentați necesitatea rugăciunii în viața
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-se și istovindu-se în trupul Domnului până la capăt puterea ei, să nu mai aibă putere împotriva oamenilor asemănători), și să întoarcă spre nestricăciune pe oameni, întorși odinioară spre stricăciune, și să-i ducă din nou din moarte la viață mistuind, prin trupul pe care Și l-a însușit și prin harul învierii, moartea lor, asemenea unei trestii mistuite de foc”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. II, VIII, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
asemănători), și să întoarcă spre nestricăciune pe oameni, întorși odinioară spre stricăciune, și să-i ducă din nou din moarte la viață mistuind, prin trupul pe care Și l-a însușit și prin harul învierii, moartea lor, asemenea unei trestii mistuite de foc”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. II, VIII, în PSB, vol. 15, p. 99-100) „... vrând să folosească pe oameni, vine ca om, luându-Și un trup asemănător lor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe cărările fărădelegii și am străbătut pustii neumblate (necunoscute de supravegherea dumnezeiască), iar calea Domnului n-am cunoscut-o (Ps. 118, 37). Iar acum ce folos ne-a adus mândria? Ce ne-a adus bogăția împreunată cu îngâmfarea? S-au mistuit toate acestea ca umbra și au trecut ca o veste și ca o corabie ce străbate valurile apei și a cărei trecere nu lasă urme, nici nu-și întipărește chipul în unde; care ca o pasăre ce străbate aerul nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]