2,095 matches
-
25-28 de zile. Se hrănesc cu sâmburi și fructe, ducând hrana la cioc cu piciorul. Speciile rare valorează mult la bursa neagră, de aceea s-au luat măsuri de autorități pentru oprirea și pedepsirea comerțului ilicit. Papagalii Kakadu, albi cu moț galben (50 cm), trăiesc În perechi sau În stoluri mici. Ouăle sunt clocite ziua de mascul și noaptea de femelă 537. Papagalii curcubeu se găsesc În Indonezia, Australia, Noua Zeelandă, numele datorându-se coloritului uimitor al penajului: albastru, portocaliu, galben și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cotcodăcit de găini anemice și măcăit de rațe cu coada Îmbârligată, behăit de capre sprințare, etc. Specii variate de papagali viu colorați În nuanțe de verde, portocaliu, galben, violet, printre care tronează imperialii kakadu cu penajul lor alb imaculat și moț galben, fac multă agitație țopăind În spațiul Îngust al coliviei. Bufnițe cu ochii bulbucați ce trezesc tenebre și șerpi, de toate speciile, din care nu lipsesc pitoni uriași și cobre veninoase, trezesc emoții pentru orice persoană aflată În apropiere. Câteva
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
acest timp primea vizita mai multor femei care-i aduceau daruri pentru copil, pe care le introduceau în scutecele acestuia. La botezul copilului participau pe lângă nași și rudele copilului, vecinii, prietenii apropiați. Când împlinea un an, copilului i se „tăia moțul”, adică i se tăia un smoc de păr din creștet. Dacă nu are de unde să i se taie moțul la un an, atunci obiceiul era să se taie la trei ani. Până nu i se ia moțul copilului nu e
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
acestuia. La botezul copilului participau pe lângă nași și rudele copilului, vecinii, prietenii apropiați. Când împlinea un an, copilului i se „tăia moțul”, adică i se tăia un smoc de păr din creștet. Dacă nu are de unde să i se taie moțul la un an, atunci obiceiul era să se taie la trei ani. Până nu i se ia moțul copilului nu e voie să se tundă copilul. Acest obicei este păstrat până în zilele noastre. III. 4.6.2 Căsătoria Un moment
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
i se „tăia moțul”, adică i se tăia un smoc de păr din creștet. Dacă nu are de unde să i se taie moțul la un an, atunci obiceiul era să se taie la trei ani. Până nu i se ia moțul copilului nu e voie să se tundă copilul. Acest obicei este păstrat până în zilele noastre. III. 4.6.2 Căsătoria Un moment important în viața omului este cel referitor la nuntă. Cam cu șase săptămâni înaintea nunții tinerii erau logodiți
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
În 1963 este transferat la Craiova, de unde în 1967 revine în capitală, ca redactor la publicații ale armatei. Debutează cu publicistică în ziarul „Patriotul” din Arad (1948) și cu poezie în „Scrisul bănățean” (1952), iar editorial, cu volumul Puiul de moț (1954). A colaborat, mai ales cu versuri, la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. De la poemul epic Puiul de moț, prolix, încărcat cu toate lozincile epocii, M. a trecut la poezia lirică, la un lirism „obiectiv”, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
ziarul „Patriotul” din Arad (1948) și cu poezie în „Scrisul bănățean” (1952), iar editorial, cu volumul Puiul de moț (1954). A colaborat, mai ales cu versuri, la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. De la poemul epic Puiul de moț, prolix, încărcat cu toate lozincile epocii, M. a trecut la poezia lirică, la un lirism „obiectiv”, în care celebrează tractoarele, uzina nouă și, mai ales, iarăși și iarăși, partidul unic, ca în Coboară munții (1955), La marginea câmpiei (1957), Amiezile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
poezie lozincardă, grandilocventă, scrisă mai toată pentru brigăzile artistice de agitație. Ceva mai mult firesc aduce M. în versurile pentru copii din cărțile Niculae clop de paie (1957), A venit un cocostârc (1964), Nelu Mititelu (1973) ș.a. SCRIERI: Puiul de moț, București, 1954; Coboară munții, București, 1955; La marginea câmpiei, București, 1957; Niculae clop de paie, București, 1957; Amiezile veacului, București, 1961; Cartea cu prieteni, București, 1961; Era incandescenței, București, 1963; A venit un cocostârc, București, 1964; Ionuț-Petruț în vacanță la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
își propune să zugrăvească eroismul de care dau dovadă femeile din diferite sectoare ale producției (...). Prima nuvelă a Mariei Rovan poartă numele Din cremene nouă. Acțiunea se petrece pe două planuri: pe de o parte într-un sat din Țara Moților în care, cu ajutorul muncitorilor din oraș, se aduce lumină electrică; și pe de altă parte, într-o fabrică de farfurii care se transformă într-una de izolatori electrici (...). Cititorul parcurge cu greu această nuvelă în care necunoașterea vieții se împletește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în stare să urnească din loc munții rutinei și ai conformismului placid”. POEZIA DEBUTANȚILOR. ALTE PROFILURI LIRICE O trăsătură distinctivă a anului este numărul mare al poeților debutanți în volum, comparativ cu anii anteriori. Debutează editorial Alexandru Andrițoiu (în Țara Moților se face ziuă), Werner Bossert (Vânt nou), Florin Mugur (Cântecul lui Philip Müller), Ion Petrache (Aripi), Aurel Rău (Mesteacănul), Ștefan Iureș (Cuvânt despre tinerețe și Urmașii lui Roaită). Dintre poeții consacrați, publică două volume Mihai Beniuc (Pe aici nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceasta. «Rețetele» sunt dăunătoare poeziei autentice. Iar Aurel Rău este un poet autentic”. Într-un amplu comentariu din Iașul nou68 aflăm despre preocupările „eroului liric” din volumul lui Al. Andrițoiu: „În două cicluri de poeme - poetul Al. Andrițoiu cântă Țara Moților. Cântecul e înstrunat pe două coarde: una de jale și tristețe aspră, nădăjduitoare; cealaltă, de viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Al. Andrițoiu cântă Țara Moților. Cântecul e înstrunat pe două coarde: una de jale și tristețe aspră, nădăjduitoare; cealaltă, de viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică. (...) De altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
două coarde: una de jale și tristețe aspră, nădăjduitoare; cealaltă, de viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică. (...) De altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele întâiului ciclu Trecute vieți din Țara Moților sunt organizate în jurul acestei concluzii ce se impune: pedepsirea exemplară a celor ce-au ținut lumea moțească în beznă și-n calicie. Substanța unor poeme din primul ciclu, rămâne însă golită de tărie, dacă evocând astăzi trecuta viață a moților
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Moților sunt organizate în jurul acestei concluzii ce se impune: pedepsirea exemplară a celor ce-au ținut lumea moțească în beznă și-n calicie. Substanța unor poeme din primul ciclu, rămâne însă golită de tărie, dacă evocând astăzi trecuta viață a moților, îi adăugăm de pe pozițiile noastre actuale, gesturi profetice, împrumutate (îndeosebi împrumutate din poezia lui Mihai Beniuc). Când în 1938 Mihai Beniuc semnala o prevestire (...), poezia lui era un fervent îndemn la luptă. Când, însă, în 1953, împrumutăm dimensiunea a treia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
culoare (...) Al. Andrițoiu este un poet veritabil și atunci când versul lui desemnează în adâncime episoade diurne de viață, cutremurătoare pentru sensul lor (Întâmplare vânătorească, Târg de fete pe muntele Găina) (...). Prin poemul ciclic pe care Al. Andrițoiu îl închină Țării Moților, ne este ilustrată - în linii mari - viața de ieri și de astăzi din creierul Apusenilor. Metoda antitezei în lirică - atunci când e ostentativă - este urmărită de schematism și de retorismul ieșit dintr-un contrast valorificat pe două momente bine distincte: ieri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
așa cum este, așa cum se desfășoară. Numai că reporterul, asemenea scriitorului, trebuie să știe să selecționeze ceea ce este esențial, ceea ce este tipic și ceea ce este nou. În reportajul: Lumina din munți (România liberă, martie 1951), Eusebiu Camilar prezintă viața din Țara Moților (...). Dumitru Corbea, în reportajul Cuvântul tractoriștilor (volumul Constructorii vieții noi) l-a sesizat just. (...) O altă latură a noului intervenit în lumea satelor o sesizează Istvan Asztalos când scrie reportajul Gospodar cu paisprezece boi, cum se dezvoltă spiritul proprietății colective
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nov. 66. D.Micu - Aurel Rău: „Mesteacănul” (E.S.P.L.A.). În: Contemporanul, nr. 17 (342), 24 apr. 67. Sorin Arghir - Despre un volum de versuri și unele rețete literare. În: Viața românească, nr. 7, iul. 68. G. Mărgărit - Un cântec despre Țara Moților. În: lașul Nou, nr. 3-4, dec., 1953 69. Aurora Cornu - Pe marginea unei încercări poetice. În: Viața românească nr. 8, august, 1953. 70. Lucian Raicu - Primul volum al unui tânăr poet. Idem, nr. 11, nov., 1953 71. Cicerone Theodorescu - De
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ion Țolescu-Văleni și V. Oprescu-Spineni. M. A. își propune să fie o publicație de afirmare a tinerilor („să înălțăm talentul tânăr către culmile înveșmântate în freamătul cerului românesc”) și, pe de altă parte, să devină purtătoarea de cuvânt a doleanțelor moților, încercând să înfățișeze „fețele problemei”. De remarcat în primul număr versurile lui V. Oprescu-Spineni, închinate lui Avram Iancu. În sumar intră poezie de Virgil Carianopol, Aurel Marin, Dumitru Missir, Ovid Caledoniu, Dan Negrescu, D. Iov, Emil Zegreanu, Petre Paulescu, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
de C. Gane, Iordache Răducu, Ion Țolescu-Văleni, Victor Papilian (Fotografia). Eseuri și articole diverse scriu Ion Codrea (Epicureism), Petre Paulescu (Autohtonism), Vladimir Dogaru (Latențele dacismului), C. Moraru-Balș (Singurătatea creatoare), V. Oprescu-Spineni (Tematica poetică a lui Sfarmă Piatră), V. Copilu-Cheatră (Visătorii moților). Ion Potopin semnează un necrolog Gib I. Mihăescu. Revista găzduiește și cronici la cărți recent apărute: Emil Botta, Trântorul, Ion Șiugariu, Trecere prin alba poartă, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească. De asemenea, nu sunt neglijate cronicile muzicale și dramatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
Vor mai publica asemenea monografii parțiale sau generale, la fel de solid alcătuite (semne diacritice, glosar, ilustrații foto, hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea Almăjului, Folclor de la moții din Scărișoara), N. P. Smochină (Din literatura populară a românilor de peste Nistru), Vasile Scurtu (Cercetări folclorice în Ugocea românească), Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
ce transcende cu mult ciclul sezonier și conceptele de fertilitate și fecunditate. Întâmplările narate, care se interpretează cel mai bine ca mituri fondatoare ale raporturilor firești de la baza eternei dialectici viață/moarte, oferă și o explicație adecvată a importanței cultului moților În Ugarit și În special al regilor care erau divinizați după moarte și se bucurau de un cult de o importanță asemănătoare cu cel al oricărei alte divinități. Tematica regalității și importanța socioreligioasă și politică de a avea o descendență
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
violent contestate alegeri din perioada interbelică. Eram pe atunci un copil de opt ani și le-am făcut împreună cu părinții mei o vizită unor rude și prieteni de familie într-un sat din creierii Munților Apuseni, inima Transilvaniei românești, ținutul moților și locul de naștere al legendarului Avram Iancu. Seara, cînd intelectualii s-au adunat în salonul proprietarului joagărului local (un evreu ungur), venerabilele matroane văduve ale societății satului au discutat despre un singur lucru, vizita de a doua zi a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar alegerile parțiale din județul Neamț și violențele din județul Tutova, unde Argetoianu a utilizat toată brutalitatea pentru care era renumit, l-au dezamăgit. Au urmat tulburările provocate de Legiune în Maramureș, Basarabia și în Munții Apuseni, regiunea unde trăiesc moții, care au dus la dizolvarea Legiunii de către guvernul lui Iorga în primăvara lui 193297. După părerea lui, violența îl obseda pe fiul fostului său camarad de arme (Iorga îl considera pe Corneliu drept "fiul violent și mediocru" al lui Ion
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]